2ra-104/19 — desfacerea casatoriei s.a.

dosarul nr.2ra-104/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (V. Burduh)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Silvia Gherciu, reprezentată

de avocatul Victor Panțîru,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Silvia

Gherciu împotriva lui Iurie Gherciu, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sectorul Ciocana cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-

a admis apelul declarat de Iurie Gherciu și s-a modificat hotărârea din 05 aprilie 2018

în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor și încasării taxei de stat,

c o n s t a t ă:

La 21 decembrie 2017, Silvia Gherciu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iurie Gherciu cu privire la desfacerea căsătoriei înregistrată cu Gherciu

Iurie în data de xxxxx, la xxxxxx, înregistrată sub xx, determinarea domiciliului

copilului xxxx, xxxxx cu mama, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în

mărime de 3000 de lei, cât și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, relațiile conjugale cu pârâtul au

încetat, dânșii nu locuiesc împreună și nici nu comunică. Prin urmare, a opinat că

căsătoria nu poate fi menținută.

A notat că de creșterea și educarea copilului minor, se ocupă singură, însă

având un salariu mediu de 5758,79 de lei, îi este greu să suporte financiar toate

cheltuielile necesare pentru ai oferi un trai decent copilului lor minor. Astfel, a

solicitat încasarea din contul pârâtului a pensiei de întreținere a copilului minor.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cerințele pe prevederile art. 60, 61, 63 din

Codul familiei, art. 5, 96, 166, 167 din Codul de procedură civilă și a solicitat

admiterea integrală a acțiunii.

Prin hotărârea din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Silvia Gherciu.

1

S-a desfăcut căsătoria între Gherciu Iurie și Gherciu Silvia, înregistrată în data

de xxxxx la xxxxxx, înregistrată sub xx.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț la

Serviciul Stare Civilă s-a încasat la bugetul public de la Gherciu Iurie taxa de stat în

mărime de 1000% din cota procentuală fixă calculată în unități convenționale,

eliberând-o pe Gherciu Silvia de la plata acesteia.

S-a determinat domiciliul copilului minor, xxxxx, xxxxx, cu mama Gherciu

Silvia.

S-a încasat de la Gherciu Iurie, în beneficiul Silviei Gherciu pentru întreținerea

copilului minor, xxxx, xxxxx, pensie de întreținere în sumă bănească fixă de 2000 de

lei lunar, pensia de întreținere să fie achitată lunar, începând cu data depunerii

cererii de chemare în judecată – 21 decembrie 2017 și până la atingerea majoratului.

S-a încasat din contul lui Gherciu Iurie, în folosul Silviei Gherciu, cheltuieli de

judecată în sumă de 145 de lei, achitate drept taxă de stat, în rest acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat la bugetul public din contul lui Gherciu Iurie, taxa de stat în mărime

de 720 de lei pentru capătul de cerere privind încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor și suma de 71,70 de lei, cheltuieli de înștiințare și chemare a părților

în judecată, în total suma de 791,70 de lei.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, în data de 10 aprilie 2017, Iurie

Gherciu a depus cerere de apel, solicitând casarea parțială a hotărârii contestate în

partea ce ține de încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă fixă de

2000 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată și în

partea ce ține de încasarea taxei de stat în sumă de 791,70 de lei.

Ulterior, prin apelul depus în data de 04 mai 2018, Iurie Gherciu a solicitat

casarea hotărârii primei instanțe în partea ce ține de încasarea de la Gherciu Iurie în

beneficiul Silviei Gherciu a pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de 2000

de lei lunar până la atingerea majoratului, cu dispunerea de a se încasa de la Gherciu

Iurie în beneficiul Silviei Gherciu a pensiei de întreținere a copilului minor în

cuantum de 1/4 din venitul lunar al său.

De asemenea, a solicitat casarea hotărârii contestate, în partea ce ține de

încasarea taxei de stat în sumă de 720 de lei, în partea ce ține de încasarea din

contul său în beneficiul bugetului public a taxei de stat pentru înregistrarea desfacerii

căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț la Serviciul Stare Civilă în mărime de

1000% din cota procentuală fixă, cu încasarea în mod solidar de la Gherciu Iurie și

Gherciu Silvia în beneficiul bugetului public a taxei de stat pentru încasarea pensiei

de întreținere a copilului minor și pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și

eliberarea certificatului de divorț la Serviciul Stare Civilă în mărime de 200% din

cota procentuală fixă calculată în unități convenționale.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Iurie Gherciu.

S-a modificat hotărârea din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor și a încasării la

bugetul public a taxei de stat.

S-a micșorat suma pensiei pentru întreținerea copilului minor încasată de la

Iurie Gherciu în beneficiul Silviei Gherciu de la 2000 de lei până la 1100 de lei.

2

S-a micșorat cuantumul taxei de stat, încasate la bugetul public din contul lui

Iurie Gherciu, de la 720 de lei, până la 396 de lei.

La 12 noiembrie 2018, Silvia Gherciu, reprezentată de avocatul Victor Panțîru a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea acesteia, emiterea unei hotărâri noi prin care

să se decidă modificarea deciziei contestate și a hotărârii primei instanțe în sensul

stabilirii pensiei de întreținere a copilului minor în cuantum de 2283,23 de lei.

În susținerea recursului declarat, recurenta a menționat că decizia instanței de

apel este neîntemeiată, emisă cu încălcarea normelor de drept material și procesual.

La caz, a notat că intimatul nu contribuie la susținerea și educarea copilului

minor, iar recurenta nu reușește singură să îndeplinească obligațiile de părinte.

În opinia recurentei, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că intimatul este

apt de muncă și unica sursă de venit a sa nu este formată doar din pensia pentru

vechimea în muncă. În acest sens, ținând cont de faptul că intimatul nu a prezentat

informații despre celelalte surse de venit ale sale, instanța de apel urma să determine

cuantumul pensiei de întreținere raportată la % din cumularea sumelor de 6 150 de

lei, ce reprezintă salariul mediu pe economie pentru anul 2018, suma de 2 882, 94 de

lei cu titlu de pensie pentru vechime în muncă și suma de 100 de lei cu titlul de

alocație lunară, care, cumulate, constituie 9132,94 de lei, iar ¼ din această sumă

constituie 2283,23 de lei, sumă care urmează a fi încasată din contul intimatului cu

titlul de pensie de întreținere a copilului minor.

Totodată, a susținut că instanța de apel, stabilind domiciliul copilului minor cu

recurenta, urma să ia în calcul și aportul mamei la educația și îngrijirea copilului, or

potrivit art. 58, alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale față

de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă

locuiesc împreună cu părinții sau separat. Aportul intimatului urma să fie evaluat în

bani și instanța de judecată urma să stabilească o proporție bănească diferențiată în

dependență de aportul fiecărui părinte la educația copilului.

Prin referința depusă la 20 decembrie 2018, Iurie Gherciu a menționat că

recursul înaintat de Silvia Gherciu, conține obiecțiile de fapt și de drept care deja au

constituit obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare,

primind o apreciere corespunzătoare, temei din care a solicitat a fi respins.

Instanța de recurs constată că, decizia din data de 19 septembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces în data de 16 octombrie

2018 (f.d. 124). Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 din Codul de

procedură civilă, consideră recursul depus în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

3

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Argumentele recurentei precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost

determinate de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect de instanța de

apel cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul

juridic în litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurenta nu a invocat niciun argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol completul

reține că, recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce recurenta a avut posibilitatea de a fi auzită de prima instanță și de instanța

de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

4

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23

octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurentei i-a fost asigurat dreptul

de acces la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva

Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate,a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural,

iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Silvia Gherciu, reprezentată de

avocatul Victor Panțîru împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Silvia Gherciu împotriva lui Iurie Gherciu, intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sectorul Ciocana cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5