2ra-2143/19 — încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-2143/2019 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Puica) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru) ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ina Zagorneanu împotriva lui Iurie Zagorneanu cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 25 septembrie 2018 Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Zagorneanu cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 24 iunie 2010 a fost desfăcută căsătoria dintre Iurie Zagorneanu și Ina Zagorneanu. Din căsătoriei au doi copii comuni: XXXXX. Copilul minor, XXXXX locuiește și este întreținută de mama Ina Zagorneanu, iar pârâtul se eschivează de la acordarea întreținerii necesare a copilului. A mai specificat că pârâtul este angajat în câmpul muncii, ca administrator și fondator al SRL „Eklay”, SRL „Fridan Lux”, SRL „Cafe de la cite”, având venituri regulate. Totodată a afirmat că prin încheierea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a încasat de la Iurie Zagorneanu în beneficiul Inei Zagorneanu pensia de întreținere pentru copilul minor Mădălina Zagorneanu, lunar, în mărime de ¼ din salariu și alte venituri ale pârâtului.

Ina Zagorneanu a relatat că pe parcursul examinării cauzei, pârâtul a promis să achite pentru copilul minor pensia de întreținere în mărime ce va asigura copilului o întreținere decentă. Titlul executoriu a fost dat spre executare executorului judecătoresc Liliana Ababii, fiind intentată procedura de executare. A susținut că pârâtul a prezentat adeverința prin care se confirmă că este angajat în câmpul muncii, dar are un salariu minim, motiv din care pensia de 1 întreținere este de 432, 63 de lei, lunar, sumă ce nu permite asigurarea întreținerii la nivelul unui minim de existență pentru copil. Reclamanta a indicat că conform datelor Biroului Național de Statistică valoarea minimului de existență pentru un copil în semestrul I, al anului 2018, în mediul urban a constituit suma de 2234, 1 lei, însă, această sumă nu constituie și un maximum, părinții având obligația asigurării unui trai decent pentru copil.

Deși, este destinată pentru a îndestula în primul rând, nevoile alimentare ale copilului, obligația legală de întreținere a copilului, este mai complexă decât o simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor medicale. A mai relatat că conform informațiilor statistice prezentate, în anul 2017 indicii prețurilor de consum a constituit 107, 3 %, față de luna decembrie anul precedent, având în vedere că în anul 2016 a constituit 102, 4%, iar în 2015 -113, 6%, inclusiv la produse alimentare -109, 7 %, mărfuri nealimentare -104, 1% și servicii prestate populației -107, 9 %. Astfel, că indicii prețurilor de consum sunt în permanență creștere.

Totodată, conform informațiilor statistice, cheltuielile de consum medii lunare pe o persoană în anul 2018 constituie pentru trimestrul II - 2745, 7 lei, iar pentru trimestrul I -2804, 1 lei. A solicitat încasarea de la Iurie Zagorneanu în beneficiul Inei Zagorneanu pensia de întreținere pentru copilul minor în mărime de 2000 de lei, lunar, de la depunerea cererii de chemare în judecată până la împlinirea copilului a vârstei de 18 ani și a cheltuielilor de judecată. La 20 decembrie 2018 Iurie Zagorneanu a depus referință prin care a solicitat încetarea procesului.

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins cererea lui Iurie Zagorneanu cu privire la încetarea procesului, ca neîntemeiată; s-a admis parțial acțiunea depusă de Ina Zagorneanu și s-a încasat de la Iurie Zagorneanu în beneficiul Inei Iagorneanu pensia de întreținere pentru copilul minor în mărime de 1117 lei, lunar, începând cu 25 august 2018, până la atingerea majoratului de către copil și cheltuielile de judecată în sumă de 1400 de lei; s-a încasat de la Iurie Zagorneanu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 402, 12 lei.

La 18 februarie 2019 Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretenției cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă de 2000 de lei. Prin decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca și menținută hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin prisma art. 4, alin. (1) –(3), 76 Codul familiei, instanța de apel a conchis că întreținerea oferită de părinte trebuie să corespundă integral necesităților respective și să asigure dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului la un nivel corespunzător și suficient pentru a nu leza interesele copilului.

2 În acest sens, instanța de apel a reținut că prima instanță a făcut o justă concluzie cu privire la aceea că este necesar de a încasa de la Iurie Zagorneanu în beneficiul Inei Zagorneanu, pensia de întreținere pentru copilul minor în mărime de 1117 lei, lunar, începând cu 25 august 2018 până la atingerea majoratului de către copil. Totodată, Colegiul judiciar a specificat, că dezacordul apelantei cu mărimea cuantumului pensiei de întreținere este combătut de informațuia de pe sit-ul Biroului Național de Statistică, conform căruia pentru anul 2018, minimul de existență, în semestrul I, în mediul urban, pentru un copil în vârstă de 7-17 ani, constituie – 2 234, 1 lei. Astfel, având în vedere că ambii părinți au obligația de a întreține și educa copiii în egală măsură, prima instanță, corect a împărțit suma de 2 234, 1 lei, la doi și a dispus spre încasare suma de 1 117 lei, lunar.

Or, stabilirea unei indemnizații de întreținere a copilului minor mai mare decât cea stabilită de prima instanță, ar pune intimatul într-o situație materială mai defavorabilă față de apelantă. La 13 septembrie 2019 Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca a declarat recurs împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțială a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretenției de încasare a pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă de 2000 de lei, lunar. În motivarea recursului a indicat dezacordul cu hotărârile instanțelor ierarhic inferioare, menționând că instanțele au aplicat eronat normele de drept material.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 iunie 2019. Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel a fost expediată părților la data de 10 iulie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 13 septembrie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către 3 instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de către Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca, ca fiind inadmisibil.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5