2ra-2143/19 — încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-2143/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ina Zagorneanu,

reprezentată de avocatul Andrei Roșca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ina Zagorneanu

împotriva lui Iurie Zagorneanu cu privire la încasarea pensiei de întreținere

pentru copilul minor și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 25 septembrie 2018 Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei

Roșca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Zagorneanu cu

privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 24 iunie 2010 a fost desfăcută

căsătoria dintre Iurie Zagorneanu și Ina Zagorneanu. Din căsătoriei au doi copii

comuni: XXXXX. Copilul minor, XXXXX locuiește și este întreținută de mama

Ina Zagorneanu, iar pârâtul se eschivează de la acordarea întreținerii necesare a

copilului.

A mai specificat că pârâtul este angajat în câmpul muncii, ca administrator

și fondator al SRL „Eklay”, SRL „Fridan Lux”, SRL „Cafe de la cite”, având

venituri regulate.

Totodată a afirmat că prin încheierea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central s-a încasat de la Iurie Zagorneanu în beneficiul Inei

Zagorneanu pensia de întreținere pentru copilul minor Mădălina Zagorneanu,

lunar, în mărime de ¼ din salariu și alte venituri ale pârâtului.

Ina Zagorneanu a relatat că pe parcursul examinării cauzei, pârâtul a promis

să achite pentru copilul minor pensia de întreținere în mărime ce va asigura

copilului o întreținere decentă. Titlul executoriu a fost dat spre executare

executorului judecătoresc Liliana Ababii, fiind intentată procedura de executare.

A susținut că pârâtul a prezentat adeverința prin care se confirmă că este

angajat în câmpul muncii, dar are un salariu minim, motiv din care pensia de

1

întreținere este de 432, 63 de lei, lunar, sumă ce nu permite asigurarea întreținerii

la nivelul unui minim de existență pentru copil.

Reclamanta a indicat că conform datelor Biroului Național de Statistică

valoarea minimului de existență pentru un copil în semestrul I, al anului 2018, în

mediul urban a constituit suma de 2234, 1 lei, însă, această sumă nu constituie și

un maximum, părinții având obligația asigurării unui trai decent pentru copil.

Deși, este destinată pentru a îndestula în primul rând, nevoile alimentare ale

copilului, obligația legală de întreținere a copilului, este mai complexă decât o

simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit

resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea

unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor medicale.

A mai relatat că conform informațiilor statistice prezentate, în anul 2017

indicii prețurilor de consum a constituit 107, 3 %, față de luna decembrie anul

precedent, având în vedere că în anul 2016 a constituit 102, 4%, iar în 2015 -113,

6%, inclusiv la produse alimentare -109, 7 %, mărfuri nealimentare -104, 1% și

servicii prestate populației -107, 9 %. Astfel, că indicii prețurilor de consum sunt

în permanență creștere. Totodată, conform informațiilor statistice, cheltuielile de

consum medii lunare pe o persoană în anul 2018 constituie pentru trimestrul II -

2745, 7 lei, iar pentru trimestrul I -2804, 1 lei.

A solicitat încasarea de la Iurie Zagorneanu în beneficiul Inei Zagorneanu

pensia de întreținere pentru copilul minor în mărime de 2000 de lei, lunar, de la

depunerea cererii de chemare în judecată până la împlinirea copilului a vârstei de

18 ani și a cheltuielilor de judecată.

La 20 decembrie 2018 Iurie Zagorneanu a depus referință prin care a

solicitat încetarea procesului.

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins cererea lui Iurie Zagorneanu cu privire la încetarea procesului, ca

neîntemeiată; s-a admis parțial acțiunea depusă de Ina Zagorneanu și s-a încasat

de la Iurie Zagorneanu în beneficiul Inei Iagorneanu pensia de întreținere pentru

copilul minor în mărime de 1117 lei, lunar, începând cu 25 august 2018, până la

atingerea majoratului de către copil și cheltuielile de judecată în sumă de 1400 de

lei; s-a încasat de la Iurie Zagorneanu în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 402, 12 lei.

La 18 februarie 2019 Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei

Roșca a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea

parțială a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a pretenției cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor în sumă de 2000 de lei.

Prin decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca și

menținută hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin prisma art. 4, alin. (1) –(3), 76 Codul familiei, instanța de apel a

conchis că întreținerea oferită de părinte trebuie să corespundă integral

necesităților respective și să asigure dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și

socială a copilului la un nivel corespunzător și suficient pentru a nu leza

interesele copilului.

2

În acest sens, instanța de apel a reținut că prima instanță a făcut o justă

concluzie cu privire la aceea că este necesar de a încasa de la Iurie Zagorneanu în

beneficiul Inei Zagorneanu, pensia de întreținere pentru copilul minor în mărime

de 1117 lei, lunar, începând cu 25 august 2018 până la atingerea majoratului de

către copil.

Totodată, Colegiul judiciar a specificat, că dezacordul apelantei cu mărimea

cuantumului pensiei de întreținere este combătut de informațuia de pe sit-ul

Biroului Național de Statistică, conform căruia pentru anul 2018, minimul de

existență, în semestrul I, în mediul urban, pentru un copil în vârstă de 7-17 ani,

constituie – 2 234, 1 lei. Astfel, având în vedere că ambii părinți au obligația de a

întreține și educa copiii în egală măsură, prima instanță, corect a împărțit suma

de 2 234, 1 lei, la doi și a dispus spre încasare suma de 1 117 lei, lunar. Or,

stabilirea unei indemnizații de întreținere a copilului minor mai mare decât cea

stabilită de prima instanță, ar pune intimatul într-o situație materială mai

defavorabilă față de apelantă.

La 13 septembrie 2019 Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei

Roșca a declarat recurs împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și parțială a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a pretenției de încasare a pensiei de întreținere pentru copilul

minor în sumă de 2000 de lei, lunar.

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu hotărârile instanțelor

ierarhic inferioare, menționând că instanțele au aplicat eronat normele de drept

material.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 iunie

2019.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel a fost expediată

părților la data de 10 iulie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia

de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 13 septembrie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Ina Zagorneanu,

reprezentată de avocatul Andrei Roșca, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

3

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ina

Zagorneanu, reprezentată de avocatul Andrei Roșca, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în

cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă

se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de către Ina Zagorneanu, reprezentată de avocatul

Andrei Roșca, ca fiind inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ina Zagorneanu,

reprezentată de avocatul Andrei Roșca împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5