2rci-4/19 — intentarea procesului de insolvabilitate ș.a.

Dosarul nr. 2rci-4/19

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Sergiu Arnăut/Steliana Iorgov)

ÎNCHEIERE

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Alexei Cazac și Aliona Cazac,

în cauza civilă intentată la cererea introductivă depusă de Direcția

Administrativ Fiscală Centru a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău cu

privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de societatea cu răspundere

limitată „Galsam Service”,

împotriva încheierii din 06 august 2015 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Direcția Administrativ

Fiscală Centru a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău cu privire la

intentarea procesului de insolvabilitate față de societatea cu răspundere limitată

„Galsam Service”,

împotriva încheierii din 20 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, și

împotriva încheierii din 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis cererea de demisie a administratorului procedurii de insolvabilitate a

societății cu răspundere limitată „Galsam Service”, Maxim Timoșin,

constată:

La 06 august 2015, Direcția Administrativ Fiscală Centru a Inspectoratului

Fiscal de Stat mun. Chișinău (denumirea prescurtată DAF Centru al IFS

mun. Chișinău) a depus cerere cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate

față de societatea cu răspundere limitată „Galsam Service” (denumirea prescurtată

SRL „Galsam Service”).

Prin încheierea din 06 august 2015 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 5-6) s-a

admis spre examinare cererea introductivă depusă de DAF Centru al IFS

mun. Chișinău; în scopul prevenirii modificării bunurilor debitorului SRL

„Galsam Service”, s-a numit în funcția de administrator provizoriu Maxim

Timoșin, și·s-au pus sub sechestru toate bunurile debitorului, conturile bancare și

documentele;·s-a suspendat executarea silită asupra bunurilor debitorului;·s-a pus

sub interdicție înstrăinarea de către debitor a bunurilor sale; […] s-a acordat

administratorului provizoriu termen până la 08 octombrie 2015 să prezinte

1

instanței de insolvabilitate un raport privind aplicarea măsurilor de asigurare; și –

s-a obligat administratorul provizoriu să notifice părțile despre faptul că ședința

de raportare este numită pentru data de 22 octombrie 2015, ora 14.30, în incinta

Curții de Apel Chișinău, pe str. Teilor, 4. mun. Chișinău.

Ulterior, prin încheierea din 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 7-11) s-a transmis cauza în instanța competentă Judecătoria Chișinău.

La 15 noiembrie 2018, Alexei Cazac și Aliona Cazac au declarat recurs

împotriva încheierilor din 06 august 2015 a Curții de Apel Chișinău, din 20

noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și din 08 noiembrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 14-16).

În motivarea recursului au invocat că, Alexei Cazac și Aliona Cazac sunt în

relații de căsătorie, iar la 12 decembrie 2009, Alexei Cazac a încheiat cu

SRL „Galsam Service” contractul nr. 08/01-073 de investiții în construcția

apartamentului nr. 171, cu 2 odăi, din strada Ginta Latină, 8, mun. Chișinău.

Distinct acestor circumstanțe, nu au fost notificați privind intentarea

procesului de insolvabilitate față de SRL „Galsam Service”, iar drept consecință nu

au cunoscut nici despre încheierile din 06 august 2015, din 20 noiembrie 2015 și

din 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce a determinat omiterea

termenului de contestare a acestor încheieri.

În această ordine de idei, recurenții Alexei Cazac și Aliona Cazac au solicitat

admiterea recursului și casarea încheierilor din 06 august 2015, din 20 noiembrie

2015 și din 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în partea prin care s-a

aplicat sechestru asupra apartamentului nr. 171, cu 2 odăi, din strada Ginta Latină,

8, mun. Chișinău, cu soluționarea prin decizie a acestei probleme în sensul

respingerii cererii de asigurare a acțiunii sub forma sechestrului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Alexei Cazac și Aliona Cazac împotriva încheierilor din 06 august 2015, 20

noiembrie 2015 și 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi

restituit, din motivele ce succed.

În debut, Colegiul consideră oportun de a nota faptul că, în speță, calea de

atac demarată de Alexei Cazac și Aliona Cazac este îndreptată împotriva a trei

încheieri adoptate de Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de insolvabilitate.

Conform articolului 1 alin. (4) din Legea insolvabilității, procesul de

insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și cu cele ale prezentei legi.

Articolul 356 din Codul de procedură civilă statuează că, cererea de declarare

a insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din prezentul

cod, cu excepțiile și completările stabilite de legislația insolvabilității.

Prin prisma articolului 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, hotărârile și

încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

În conformitate cu articolul 4261 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă

încheierea nu poate fi atacată cu recurs, potrivit legii.

2

La capitolul dat, este remarcabil că, prin Legea nr. 254 din 01 decembrie 2017

privind modificarea și completarea unor acte legislative (intrată în vigoare din data

de 05 ianuarie 2018), a fost modificat articolul 355 din Cod de procedură civilă,

fiind stabilită competența jurisdicțională în cauzele de declarare a insolvabilității.

În contextul dat, Colegiul reține că, legislatorul național a consacrat expres în

procedura de insolvabilitate pot fi supuse controlului judiciar doar actele

judecătorești de dispoziție prevăzute în mod exhaustiv în Legea insolvabilității.

Astfel, continuând șirul logic al acestei ipoteze, instanța de recurs atestă că

cadrul legal pertinent procedurii de insolvabilitate nu instituie posibilitatea

atacării cu recurs a încheierii emise de instanța de insolvabilitate prin care s-a

admis spre examinare cererea introductivă depusă de către creditor, s-a pus sub

observație debitorul, cu desemnarea unui administrator provizoriu și s-au aplicat

măsuri de asigurare a creanțelor creditorilor, în temeiul articolului 21 alin. (1), (2)

și (5) și articolului 24 alin. (1) din Legea insolvabilității.

În atare circumstanțe, Colegiul conchide că recursul declarat de Alexei

Cazac și Aliona Cazac împotriva încheierii din 06 august 2015 a Curții de Apel

Chișinău este îndreptat împotriva unui act judecătoresc de dispoziție nesusceptibil

atacării în ordine de recurs, fapt care generează restituirea în recursului în

conformitate cu articolului 4261 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Succesiv, în partea recursului formulat împotriva încheierii din 08 noiembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul reține că prin acest act judecătoresc

cauza s-a admis cererea de demisie a administratorului procedurii de insolvabilitate

a societății cu răspundere limitată „Galsam Service”, Maxim Timoșin, și s-a

desemnat un nou administrator – Ruslan Vasiliev (f.d. 7-11).

În acest sens, instanța de recurs decelează că în sensul articolului 71 alin. (5)

din Legea insolvabilității, administratorul/lichidatorul poate demisiona din

motive întemeiate, adresând cerere instanței de insolvabilitate. În acest caz, acesta

continuă exercitarea atribuțiilor pînă la desemnarea de către instanță a unui nou

administrator/ lichidator.

Aderente, alineatul (6) al aceluiași articol statuează că

administratorul/lichidatorul poate ataca cu recurs încheierea de respingere a

cererii de demisie.

Astfel, coroborarea normelor precitate profilează ipoteza conform căreia

legislația procedurală și în materie de insolvabilitate nu reglementează

posibilitatea atacării cu recurs a încheierii instanței de insolvabilitate, prin care s-

a admis demisia administratorului/lichidatorului insolvabilității. Or, prin prisma

prevederilor articolului 71 din Legea insolvabilității, poate fi contestată cu recurs

doar încheierea instanței de insolvabilitate prin care s-a cererii de demisie, și doar

de către administrator/lichidator.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul declarat de Alexei Cazac

și Aliona Cazac împotriva încheierii din 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, la fel, a fost declarat contrar dispozițiilor legale instituite de articolul 8

alin. (1) coroborat cu articolul 71 din Legea insolvabilității, fapt care impune

necesitatea restituirii acestuia, în temeiul articolului 4261 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă.

Colegiul învederează că prevederile exprese privind categoriile de acte

3

judecătorești susceptibile recursului sunt conforme standardelor procedurale

garantate de articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, o asemenea reglementare juridică încadrându-se pe

deplin în marja de apreciere recunoscută autorităților statale în configurarea

cadrului intern relevant.

În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO, care admite că dreptul la

o instanță nu este unul absolut. Acest drept se pretează unor limitări deoarece, prin

însăși natura sa, impune o reglementare din partea statului care poate să aleagă

mijloacele pe care să le utilizeze în acest scop (a se vedea cauzele Tolstoy

Miloslavsky vs Regatului Unit, și Kreuz vs Poloniei).

În cauza Ashingdane vs Marea Britanie (hotărârea din 28 mai 1995), Înalta

Curte a notat că în reglementarea limitărilor dreptului de acces la justiție, statele

contractante beneficiază de o certă marjă de apreciere, deși soluția finală de a

supraveghea respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului

ține de sarcina Curții Europene, nu este de competența Curții să substituie

autoritățile naționale în stabilirea politicilor în acest domeniu.

Sub acest aspect, Colegiul conchide că nu poate verifica criticile formulate de

Alexei Cazac și Aliona Cazac în cererea de recurs depusă împotriva încheierilor

din 06 august 2015 și 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, or, acestea se

referă la dezacordul față de acte judecătorești de dispoziție, care în virtutea Legii

insolvabilității și a Codului de procedură civilă nu se supun căii de atac ordinare, în

recurs.

Cu titlu subsecvent, se constată la materialele cauzei expediate de instanța de

insolvabilitate nu se regăsește încheierea din 20 noiembrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, împotriva căreia Alexei Cazac și Aliona Cazac la fel au declarat recurs.

Respectiv, această circumstanță face imposibilă determinarea obiectului recursului

și exercitarea verificării de către instanța de recurs a faptului dacă recurenții și-au

exercitat corect dreptul de a declanșa calea de atac, precum și de a exercita

controlul judiciar al acestui act judecătoresc de dispoziție.

Drept consecință, completul specializat în examinarea cauzelor de

insolvabilitate din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității restituirii recursului

declarat de Alexei Cazac și Aliona Cazac împotriva încheierilor din 06 august

2015 și 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, din motiv că este îndreptat

împotriva unor încheieri care potrivit legii nu pot fi atacate cu recurs, iar cel

declarat împotriva încheierii din 20 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, din

motiv că la aceasta nu se regăsește la materialele cauzei.

În conformitate cu art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității, art. 4261 lit. e) din

Codul de procedură civilă, completul specializat în examinarea cauzelor de

insolvabilitate din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de Alexei Cazac și Aliona Cazac împotriva

încheierilor din 06 august 2015, 20 noiembrie 2015 și 08 noiembrie 2017 a Curții

de Apel Chișinău, adoptate în cauza civilă intentată la cererea introductivă depusă

4

de Direcția Administrativ Fiscală Centru a Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chișinău cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de societatea cu

răspundere limitată „Galsam Service”.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5