2ra-174/19 — Încetarea proprietătii comune pe cote-părti prin împărtirea în natură a terenului

Dosarul nr.2ra-176/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: L. Barbos Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: I. Țurcan, Iu. Cotruța, L. Pruteanu ÎNCHEIERE 23 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Piotr Chedîc, reprezentat de avocatul Ina Pușcaș și a recursului declarat de Maria Știrbu, reprezentată de avocatul Sorin Corceac, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Știrbu către Eugenia Grigoreva și Piotr Chedîc cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțirea construcțiilor și a terenului cu atribuirea în proprietate a bunurilor imobile; la cererea reconvențională depusă de către Piotr Chedîc către Maria Știrbu și Eugenia Grigoreva cu privire la încetarea proprietății comune pe cote părți prin partajarea construcțiilor și a terenului cu atribuirea în proprietate a bunurilor imobile, împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de Maria Știrbu și Piotr Chedîc împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru de respingere a acțiunii inițiale și a celei reconvenționale, constată: La 28.02.2012, Maria Știrbu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Eugeniei Grigoreva și Piotr Chedîc cu privire la partajul în natură a bunului imobil-teren între coproprietari.

În motivarea cererii, a indicat că deține cu drept de proprietate comună pe cote-părți 2/7 din terenul cu suprafața de XXX ha, situat în XXX, numărul cadastral XXXX, pe care sunt amplasate o casă de locuit și alte construcții. Coproprietari ai imobilului dat sunt Grigoreva Eugenia și Chedîc Piotr, prima deține cu drept de proprietate 2/7 cote-părți ideale din terenul indicat, iar Chedîc Piotr deține cota de 3/7 cote-părți ideale din terenul dat. Faptele date se confirmă prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, prin contractul de vânzare-cumpărare a terenului, precum și prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/28-13.

Grigoreva Eugenia fără a dispune de autorizație de desființare a construcției, a demolat partea sa din casa de locuit și efectuează lucrări de construcție pe terenul comun fără acordul tuturor coproprietarilor casei de locuit și a terenului aferent, acțiuni, prin care se încalcă dreptul de proprietate asupra cotei-părți din casa de locuit și din lotul de pământ și creează impedimente în utilizarea cotei sale părți din bunurile imobile, fapt, prin care i se cauzează prejudicii materiale. Astfel, a solicitat partajarea lotului de pământ cu suprafața de XXX ha, situat în XXX, cu numărul cadastral XXX în natură, între Maria Știrbu și pârâți, cu atribuirea Mariei Știrbu în proprietate privată parcela de teren S cu suprafața de 1 163,6 m.p., între p. p. 9a-9b-28-29-12a-13-14-15-16-17-17a-18-19-20-21-22-23- 24-25-26-27-9a (hotarele sectorului conform anexei nr. l al raportului de expertiză nr.868), vopsite pe schema nr. l al raportului în culoare verde.

Parcela de teren S. . f c cu suprafața de XXX m.p. în p.p.11a-11b-29-28-l11a, ce nu este vopsită pe schema nr. l al raportului de expertiză nr.868, a o atribui în folosință comună proprietarilor Știrbu Maria și Chedîc Piotr. Ulterior, Știrbu Maria a înaintat o cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, invocând că acesteia îi aparține cu drept de proprietate 2/7 cotă-parte din construcțiile XXX, XXX, XXX, XXX, XXX, amplasate pe terenul în litigiu. În mod similar, Grigoreva Eugenia deține corespunzător 2/7 cote-părți din construcție și Ghedîc Piotr deține 3/7 cote-părți ideale. Între părți au apărut divergențe referitoare la ordinea de posesie și folosință a bunurilor imobile comune, din care motiv a apărut necesitatea împărțirii și a construcțiilor, aflate în proprietatea comună.

La fel, s-a făcut referire la concluziile raportului de expertiză nr.866, prin care a fost stabilită varianta de partajare a lotului de teren în natură între coproprietari, ținând cont de înscrierile din registrul bunurilor imobile. Suplimentar a solicitat împărțirea bunurilor comune conform planului de amplasament a construcțiilor și a amenajărilor, anexat la materialele cauzei. În final, reclamanta a solicitat: - a înceta proprietatea comună pe cote-părți prin împărțirea construcțiilor amplasate în XXX cu numerele cadastrale XXX, XXX, XXX, XXX, XXX în natură; - a atribui reclamantei Știrbu Maria în proprietate următoarele imobile, conform planului de amplasament a construcțiilor și amenajărilor, anexat la materialele cauzei: - lit. A1- cu suprafața de 29,9 m.p.

numărul cadastral XXX; - lit.A5-cu suprafața de 29,9 m.p cu numărul cadastral XXX; - nr.6-cu suprafața de 19,6 m.p. cu numărul cadastral XXX. - a partaja lotul de pământ cu suprafața de 0,0604 ha, situat în XXX, cu numărul cadastral XXX, în natură, între Maria Știrbu și pârâți, cu atribuirea Mariei Știrbu în proprietate privată parcela de teren S cu suprafața de XXX m.p., între 1 p.p. 9a-9b-28-29-12a-13-14-15-16-17-17a-18-19-20-21-22-23-24-25- 26-27-9a (hotarele sectorului conform anexei nr. l al raportului de expertiză nr.868), vopsite pe schema nr. l al raportului în culoare verde. Parcela de teren S . cu suprafața de f c XXX m.p. în p.p.11a-11b-29-28-l11a, ce nu este vopsită pe schema nr. l al raportului de expertiză nr.868 a o atribui în folosință comună proprietarilor Știrbu Maria și Chedîc Piotr.

Pe parcursul examinării cauzei, Chedîc Piotr s-a adresat cu cerere reconvențională către Maria Știrbu și Eugenia Grigoreva cu privire la partajul în natură a bunurilor imobile comune pe cote-părți. În susținerea cererii reconvenționale, Chedîc Piotr a indicat că, potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile, părțile în litigiu sunt coproprietarii atât a construcțiilor cu nr. cadastrale XXX, XXX, XXX, XXX, XXX, cât și a terenului cu nr. cadastral XXX situate în XXX, după cum urmează: lui Chedîc Piotr îi aparține 3/7 cote-părți ideale, Mariei Știrbu îi aparține 2/7 cote-părți ideale, iar Eugeniei Grigorieva îi aparține 2/7 cote-părți ideale. La baza pretențiilor a invocat raportul de expertiză nr.868, efectuat în procesul examinării cauzei date, în baza încheierii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 16.11.2012, prin care a fost stabilită o singură variantă de partajare a lotului de pământ în natură, fără parcelare, între părțile litigiului, ținând cont de cotele părți, conform extrasului din registrul bunurilor imobile. Consideră că lui îi revine 3/7 cota-parte din terenul aferent din XXX în sumă de 359 390 lei, construcțiile de casă și parcelele de teren Sll cu suprafața de XXX m.p., a părții a doua cu 3/7 cota-parte, în p.p.9b-10-lla-28- 9b și llb-ll-12-12a-29- llb (hotarele sectorului vezi în Anexa nr. l), sunt vopsite pe schema nr. l în culoarea roz.

Parcela de teren cu S. cu suprafața XXX m.p., în p.p.11a-11b-29-28-11 să f c. se atribuie în folosință comună a proprietarilor Maria Știrbu și Chedîc Piotr, și nu este vopsită pe schema nr. l. Totodată, a menționat că valoarea părții a treia cu 2/7 cotă parte ideală conform extrasului din registrul bunurilor imobile, ce-i revine pârâtei Grigorieva Eugenia, este cu 94610 de lei mai mare, sau cu XXX m.p., decât 2/7 cotă-parte ideală și trebuie să fie recuperată părții a doua cu 3/7 cota-parte, care conform extrasului din registrul bunurilor imobile aparține lui Chedîc Piotr.

Astfel, a solicitat: - a înceta proprietatea comună pe cote-părți prin împărțirea construcțiilor amplasate în XXX, cu numerele cadastrale XXX, XXX, XXX, XXX, XXX și a terenului cu nr. cadastral XXX în natură; - a atribui lui Chedîc Piotr în proprietate următoarele bunuri imobile - construcțiile, conform planului de amplasament a construcțiilor și amenajărilor, și anume: - lit. A - construcție de bază cu suprafața XXX m.p., cu nr. cadastral XXX; - lit. A2 - anexa caldă cu suprafața X m.p., cu nr. cadastral XXX; - lit.A3 - anexa caldă cu suprafața X m.p., cu nr. cadastral XXX. - a împărți lotul de pământ cu suprafața de XXX ha, situat în XXX, cu nr. cadastral XXX, în natură, între Chedîc Piotr și pârâții Maria Știrbu și Grigirieva Eugenia, cu atribuirea lui Chedîc Piotr a parcelei de teren SII cu suprafața de X m.p., în p.p.9b-10-lla-28-9b și 11b-11-12-12a-29-11b (stabilite prin anexa nr. l al raportului de expertiză nr.868).

Parcela de teren cu S . . cu suprafața X m.p., în f c p.p.11a-11b-29-28-11 să se atribuie în folosință comună proprietarilor Știrbu Maria și Chedîc Piotr. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Știrbu împotriva Eugeniei Grigoreva și Chedîc Piotr cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțirea construcțiilor și a terenului cu atribuirea în proprietate a bunurilor imobile, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Cererea reconvențională depusă de către Chedîc Piotr împotriva Eugeniei Grigoreva și Mariei Știrbu cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțirea construcțiilor și a terenului cu atribuirea în proprietate a bunurilor imobile, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile Mariei Știrbu și a lui Piotr Chedîc, și s-a menținut hotărârea primei instanțe. La 20.11.2018, Piotr Chedîc, reprezentat de avocatul Ina Pușcaș, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că respingerea cerinței lui Piotr Chedîc de a partaja în natură bunul imobil litigios, care se află în proprietatea comună pe cote- părți a părților litigiului, se încalcă dreptul de a dispune de bunurilor sale ca un proprietar cu drepturi depline și duce la încălcarea prevederilor art. 6 și a art. 1 al Protocolului 1 din Convenția Europeană. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare în Judecătoria Chișinău.

La 29.11.2018, Maria Știrbu, reprezentată de avocatul Sorin Corceac, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată nu au aplicat legea care urma a fi aplicată, totodată, au neglijat dispozițiile art. 373 alin. (1) CPC și a art. 6 parag. 1 al Convenției Europene, precum și jurisprudența Curții Europene și cea națională. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. La 07.12.2018, Maria Știrbu, reprezentată de avocatul Sorin Corceac, a mai depus o cerere de recurs, invocând cerințe similare celor din recursul inițial. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 18 septembrie 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 20 septembrie 2018 (f. d. 34, Vol. 2), iar recursurile au fost depuse la 16 noiembrie 2018 și la 29 noiembrie 2018. Date despre recepționarea deciziei recurate la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către Piotr Chedîc, reprezentat de avocatul Ina Pușcaș și de Maria Știrbu, reprezentată de avocatul Sorin Corceac, neîntemeiate și care urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Piotr Chedîc, reprezentat de avocatul Ina Pușcaș și Maria Știrbu, reprezentată de avocatul Sorin Corceac, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursurilor ca fiind admisibile. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererile de recurs depuse de Piotr Chedîc, reprezentat de avocatul Ina Pușcaș și Maria Știrbu, reprezentată de avocatul Sorin Corceac. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Piotr Chedîc, reprezentat de avocatul Ina Pușcaș și Maria Știrbu, reprezentată de avocatul Sorin Corceac. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova