2ra-1749/18 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate si încetarea proprietătii comune pe cote-părtip

Dosarul nr. 2ra-1749/18

Prima instanță: Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău (jud: I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun)

ÎNCHEIERE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Raisa

Rotaru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ioana Bodnarciuc

împotriva Raisei Rotaru și Adrian Rotari cu privire la înlăturarea obstacolelor în

exercitarea dreptului de proprietate și încetarea proprietății comune pe cote-părți,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Raisa Rotaru și a fost menținută hotărârea din 21 iulie

2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 05 februarie 2015 reclamanta Ioana Bodnarciuc a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Raisei Rotaru și Adrian Rotari cu privire la înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și încetarea proprietății comune pe

cote-părți.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în baza hotărârii nr. 2-1196/2011

din 07 iunie 2011 emisă de Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, s-a încasat de la Rotaru

Raisa în beneficiul său datoria în sumă de 1587 de euro 50 cenți.

A specificat că, în temeiul hotărârii judecătorești menționate, a fost eliberat titlul

executoriu, care a fost pus în executare conform normelor legale. În procedura de

executare, s-a constatat că debitorul Raisa Rotaru este coproprietarul apartamentului

nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, str. P. Zadnipru.

A susținut că, la data de 27 mai 2013 a depus în instanța de judecată cerere de

chemare în judecată împotriva pârâților, prin care a solicitat stabilirea cotelor-părți

ideale din apartamentul nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, str. P. Zadnipru între

1

coproprietari Rotaru Raisa și Rotari Andrian. Prin hotărârea din data de 04 septembrie

2013 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, acțiunea sa, a fost admisă și au fost

stabilite cotele-părți din apartamentul dat după pârâți. Hotărârea dată a fost contestată,

însă la data de 30 ianuarie 2014 a devenit definitivă și irevocabilă.

A afirmat că, în vederea asigurării executării titlului executoriu, la data de 05

februarie 2014, în baza procesului verbal nr. 178-511r-2014, a fost aplicat sechestru

asupra ½ cotă-parte din ap. xxxxx, situat în mun. Chișinău, str. P. Zadnipru.

A invocat că, în cadrul procedurii de executare, au fost efectuate două licitații de

către executorul judecătoresc, însă nu a fost posibil înstrăinarea cotei-părți a pârâtei

Rotaru Raisa din imobilul dat, din lipsă de cumpărători.

A notat că, la data de 07 mai 2014, în calitate de creditor urmăritor, a depus

cerere la executorul judecătoresc, prin care a solicitat preluarea în contul achitării

datoriei a ½ cotă parte din apartamentul nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, str. P.

Zadnipru, la prețul inițial expus la licitația repetată în sumă de 180000 de lei, sumă pe

care a depus-o în contul executorului judecătoresc.

A subliniat că, prin încheierea nr. 178-511r-512r/2014 din 07 mai 2014 a

executorului judecătoresc Augustin Bodrug, s-a dispus transmiterea în proprietate sa a

½ cotă-parte din apartamentul nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, str. P. Zadnipru, la

prețul de 180000 de lei. Astfel, la data de 19 mai 2014, încheierea menționată a fost

înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

A evidențiat că, după înregistrarea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte

din apartamentul nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, str. P. Zadnipru nu are posibilitatea

să se instaleze în imobilul dat din cauza impedimentelor create în acest sens de către

pârâți.

A precizat că, a încercat soluționarea amiabilă a litigiului cu pârâții, însă acest

fapt nu s-a soldat cu succes.

A solicitat înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra

½ cotă-parte din apartamentul nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, str. P. Zadnipru,

încetarea proprietății comune pe cote-părți cu atribuirea întregului imobil în schimbul

unei sulte bănești sau viceversa.

Ulterior, în cadrul examinării cauzei în fond, reclamanta Ioana Bodnarciuc a

solicitat încetarea proprietății comune pe cote-părți cu vânzarea ap. xxxxx, situat în

mun. Chișinău, str. P. Zadnipru la licitație și distribuirea prețului către coproprietari

proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

Prin hotărârea din 21 iulie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Ioana Bodnarciuc, a fost încetată proprietatea

comună pe cote-părți a lui Ioana Bodnarciuc, Raisa Rotaru și Adrian Rotari asupra

apartamentului nr. xxxxx din mun. Chișinău, str. P. Zadnipru xxxxx, număr cadastral

xxxxx, prin vânzarea bunului la licitație și distribuirea prețului către coproprietari

proporțional cotei-părți a fiecăruia și a fost încasat de la Raisa Rotaru și Adrian Rotari

taxa de stat în mărime de 4199 de lei 89 bani. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Raisa Rotaru și a fost menținută hotărârea din 21 iulie 2016 a Judecătoriei

2

Ciocana, mun. Chișinău.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a

stabilit imposibilitatea conviețuirii coproprietarilor în imobilul litigios, iar ținând cont

de lipsa informației referitor la posibilitatea partajării în natură a imobilului dat, aceasta

întemeiat a dispus vânzarea la licitație a imobilului respectiv și încetarea coproprietății

asupra acestuia prin metoda dată.

La data de 20 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Raisa Rotaru a

declarat recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, fără

a formula careva solicitări în acest sens.

În motivarea recursului a indicat că, nu a creat Ioanei Bodnarciuc careva

impedimente în exercitarea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din ap. xxxxx,

situat în mun. Chișinău, str. P. Zadnipru, deoarece ultima nu i-a prezentat careva

documente confirmative care atestă care cameră să-i elibereze, or una din camere are

10 m2, iar alta 20 m2.

A accentuat că, ultimele două ședințe de judecată au fost petrecute în lipsa sa,

deși în prealabil i-a fost comunicat că judecătorul urmează să plece în concediu.

La data de 16 august 2018 Ioana Bodnarciuc a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 ianuarie

mai 2018.

Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 20 aprilie 2018 (f.d.

202, vol. I).

Astfel, recursul, declarat la data de 20 iunie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

3

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Raisa Rotaru nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Raisa Rotaru, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Raisei Rotaru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

4

dispune:

Recursul declarat de Raisa Rotaru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

5