3r-6/19 — constatarea incalcarii dreptului la informatie si incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3r-6/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Cojocaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( Iu. Cimpoi, Al. Danilov, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Vladimir Bezrodnîi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir

Bezrodnîi împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la

constatarea încălcării dreptului la informație și încasarea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost restituită cererea de apel depusă de Vladimir Bezrodnîi împotriva hotărârii din

12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 23 mai 2017, Vladimir Bezrodnîi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la constatarea

încălcării dreptului la informație și încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Bezrodnîi

împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la constatarea

încălcării dreptului la informație și încasarea prejudiciului moral.

La 08 noiembrie 2017, Vladimir Bezrodnîi a declarat apel împotriva hotărârii

din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin încheierea din 22 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Vladimir Bezrodnîi împotriva hotărârii din data de

12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și i s-a comunicat

apelantului despre necesitatea prezentării apelului motivat, stabilindu-i termenul

pînă la data de 07 septembrie 2018, inclusiv. În caz contrar cererea de apel nu va fi

considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) Cod de procedură

civilă. S-a explicat părților că asupra chestiunii primirii sau restituirii cererii de apel,

va decide un complet din 3 judecători, fără citarea participanților la proces.

Prin încheierea din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău i s-a acordat

un termen suplimentar lui Vladimir Bezrodnîi pentru înlăturarea neajunsurilor și i

1

s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării apelului motivat, stabilindu-

i termen pînă la data de 26 octombrie 2018, inclusiv. În caz contrar cererea de apel

nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) Cod de

procedură civilă. S-a explicat părților că asupra chestiunii primirii sau restituirii

cererii de apel, va decide un complet din 3 judecători, fără citarea participanților la

proces.

Prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de Vladimir Bezrodnîi împotriva hotărârii din data de

12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 19 noiembrie 2018, Vladimir Bezrodnîi a declarat recurs împotriva

încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea încheierii recurate, examinarea cererii de apel depuse

și obligarea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani să examineze și să execute

traducerea hotărârii din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi restituit, din următoarele

raționamente.

Conform art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează elementele pe

care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

Instanța de recurs reține că la 23 mai 2017, Vladimir Bezrodnîi a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu

privire la constatarea încălcării dreptului la informație și încasarea prejudiciului

moral (f.d.3-4).

Prin hotărârea din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Bezrodnîi

împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la constatarea

încălcării dreptului la informație și încasarea prejudiciului moral (f.d.97).

La 08 noiembrie 2017, Vladimir Bezrodnîi a declarat apel împotriva hotărârii

din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (f.d.103).

Prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de Vladimir Bezrodnîi împotriva hotărârii din data de

12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (f.d.134).

La 19 noiembrie 2018, Vladimir Bezrodnîi a declarat recurs împotriva

încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea încheierii recurate, examinarea cererii de apel depuse,

obligarea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani să examineze și să execute

traducerea hotărârii din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

(f.d.142-146).

În context, Colegiul observă că Vladimir Bezrodnîi a depus cererea de recurs

într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa

traducerea cererii de recurs în limba de stat.

Colegiul relevă că prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a

fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la

2

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești.

Curtea a notat că conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din data de

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii

unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării

ei.

În lumina celor indicate, Colegiul menționează că unul dintre principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și art.

9 din Legea nr. 514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.

În particular, prevederile art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incluse în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, și

anume cu Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se

desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba

națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina hotărârii din data

de 05 decembrie 2013 a Curții Constituționale, urmează a fi înțeleasă ca limba

română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în

raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse

la cunoștința publicului toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu cunosc limba de stat au dreptul să se exprime

în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare. Totodată, dreptul de a se exprima

în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței

judecătorești include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură

sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, urmează ca aceasta

să fie însoțită de traducerea în limba de stat, ori în caz contrar este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Mai mult, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea în limba de

stat a cererilor înaintate instanței din simplul considerent că această pretinsă

obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și

echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura dreptul participanților

la proces de a lua cunoștință de actele și lucrările dosarului, cât și de a vorbi în

judecată prin interpret, în cazul când aceștia nu cunosc limba de stat.

Astfel, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Vladimir

Bezrodnîi împotriva încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

3

Se restituie recursul declarat de Vladimir Bezrodnîi împotriva încheierii din

30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de către Vladimir Bezrodnîi împotriva Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație și

încasarea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

4