2r-905/18 — cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărîrii arbitrale străine
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărîrii arbitrale străine
- Temei legal
- recunoaşterea şi executarea hotărîrii arbitrale străine
2r-905/18 — cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărîrii arbitrale străine (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2r-905/18
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Cotorobai)
DECIZIE
19 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Stork International GmbH, reprezentat de
avocatul Denis Lefter
în cauza civilă la cererea Stork International GmbH, reprezentat de avocatul
Denis Lefter cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării silite pe
teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale străine
împotriva încheierii din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respinsă cererea reprezentantului Stork International GmbH, avocatul
Denis Lefter cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării silite pe
teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale străine
constată:
La 17 aprilie 2018, Stork International GmbH, reprezentată de avocatul
Denis Lefter a depus cerere cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării
silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale străine.
În motivarea cererii a invocat că la 6 noiembrie 2017, tribunalul arbitral,
legal și valid constituit conform Regulilor de arbitraj ale Institutului de Arbitraj de
pe lângă Camera de Comerț a orașului Stockholm (Suedia), a pronunțat hotărârea
arbitrală finală nr. SCC V (2017/010) (Eng Final Award), prin care a dispus
încasarea din contul SRL „Atai” în beneficiul Stork International GmbH a sumei
de 10977,12 de dolari SUA cu titlu de preț pentru bunurile livrate și a dobânzii de
întârziere din 9 noiembrie 2014 în mărime de 9,2 % peste rata de refinanțare
publicată de Banca Națională a Austriei, 7484,40 de dolari SUA cu titlu de preț
pentru bunurile livrate și a dobânzii de întârziere din 9 noiembrie 2014 în mărime
de 9,2 % peste rata de refinanțare publicată de Banca Națională a Austriei,
18656,88 de dolari SUA cu titlu de preț pentru bunurile livrate și a dobânzii de
întârziere din 28 decembrie 2014 în mărime de 9,2 % peste rata de refinanțare
publicată de Banca Națională a Austriei, 9231,10 de euro cu titlu de onorariu și
1
cheltuieli de arbitru, 3376 de euro cu titlu de taxa administrativă a Institutului de
Arbitraj și 6757 de euro cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și alte cheltuieli
ale Stork International GmbH suportate în legătură cu arbitrajul.
A precizat că hotărârea arbitrală este finală și obligatorie atât pentru Stork
International GmbH, cât și pentru debitorul SRL „Atai” începând cu data emiterii
acesteia - 6 noiembrie 2017.
Hotărârea arbitrală a fost pronunțată în Suedia și conform lex arbitri suedez,
prin urmare, în sensul legii Republicii Moldova este străină, la fel, atât Suedia cât
și Republica Moldova sunt parte ale Convenției privind recunoașterea și executarea
sentințelor arbitrale străine, prin urmare, hotărârea arbitrală este pasibilă
recunoașterii și încuviințării executării în Republica Moldova.
A relatat că la 18 septembrie 2014, între Stork International GmbH în
calitate de vânzător și SRL „Atai” în calitate de cumpărător a fost încheiat
contractul de vânzare – cumpărare nr. 02-09/2014 privind vânzarea și livrarea de
către SRL „Atai” a bunurilor – produse chimice percloretilen.
La 31 octombrie 2014, între Stork International GmbH în calitate de
vânzător și SRL „Atai” în calitate de cumpărător a fost încheiat contractul de
vânzare – cumpărare nr. 03-10/2014 privind vânzarea și livrarea de către
SRL „Atai” a bunurilor – produse chimice percloretilen.
Pe motiv că debitorul SRL „Atai” a refuzat să achite plățile în legătură cu
contractele menționate, Stork International GmbH a obținut hotărârea arbitrală.
Având în vedere prevederile art. 4751 alin. (3) CPC, a indicat că la cererea
de recunoaștere și executare a hotărârii arbitrale a anexat originalul hotărârii
arbitrale, apostilat în modul cuvenit și copiile legalizate de pe convențiile arbitrale.
A remarcat că până în prezent debitorul nu a plătit vreo careva sumă din
sumele adjudecată.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. III și IV din Convenția
pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, art. 38 din Legea cu
privire la arbitrajul comercial internațional, art. 475 alin. (1) lit. a), alin. (2), (3)
lit. a), 4751 CPC.
A solicitat admiterea cererii, recunoașterea integrală și încuviințarea
integrală a executării silite a hotărârii arbitrale finale nr. SCC V (2017/010) (Eng
Final Award) din 6 noiembrie 2017, emisă de tribunalul arbitral (compus dint-un
arbitru unic – Fredrik Ringquist) constituit conform regulilor de arbitraj ale
Institutului de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț a orașului Stockholm
(Suedia), în acest sens, dispunerea achitării de către debitorul SRL „Atai” în
folosul Stork International GmbH a sumelor adjudecate, precum și încasarea din
contul debitorului SRL „Atai” a cheltuielilor de judecată compuse din suma de 200
SEK (coroane sudeze) cu titlu de cheltuieli de apostilare a hotărârii arbitrale, 34000
de lei cu titlu de asistență juridică, 33415,96 de lei cu titlu de taxă de stat, 3300 de
lei cu titlu de cheltuieli pentru serviciile traducătorului și 445 de lei cu titlu de
cheltuieli notariale.
Pin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea reprezentantului Stork International GmbH, avocatul Denis Lefter
cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii
2
Moldova a hotărârii arbitrale străine emise la 6 noiembrie 2017 de tribunalul
arbitral al Institutului de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț a orașului
Stockholm, Suedia, la cererea Stork International GmbH împotriva SRL „Atai” cu
privire la încasarea datoriei și a plăților aferente, ca fiind nefondată.
La 31 octombrie 2018, Stork International GmbH, reprezentată de avocatul
Denis Lefter a declarat recurs împotriva încheierii din 17 octombrie 2018 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii
recurate și emiterea unei decizii cu privire la recunoașterea integrală și
încuviințarea integrală a executării silite a hotărârii Arbitrale Finale nr. SCC V
(2017/010) (Eng Final Award) din 6 noiembrie 2017, emisă de tribunalul arbitral
(compus dint-un arbitru unic – Fredrik Ringquist) constituit conform regulilor de
arbitraj ale Institutului de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț a orașului
Stockholm (Suedia), cu achitarea în beneficiul Stork International GmbH a tuturor
sumelor solicitate potrivit cererii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,
considerând-o nefondată și pasibilă de casare integrală.
A remarcat că urmează a fi apreciate drept abuzive și ilegale constatările
primei instanțe, precum că Stork International GmbH nu a combătut motivele
invocate de către reprezentantul intimatei în referință.
Având în vedere prevederile Convenției pentru recunoașterea și executarea
sentințelor arbitrale străine, a menționat că prima instanță în mod eronat a aplicat
prevederile legislației, atribuind sarcina probațiunii Stork International GmbH.
A obiectat că prima instanță, prin aprecierea probelor pe care nu le-a
administrat, contrar prevederilor din Convenți, s-a expus asupra fondului pricinii și
concomitent a neglijat recomandările instanței superioare, expuse în pct. 43 din
Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 9 decembrie 2013.
Cu referire la prevederile art. 75 alin. (2), (3) CPC, a accentuat că referința
intimatei a fost depusă de o persoană neîmputernicită, or, conform Extrasului din
Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 7471 din 15 mai 2018, în calitate de
administrator al SRL „Atai” figurează Anatolie Grosu, iar mandatul
nr. MA1157177 din 25 iunie 2018, eliberat avocatului Radu-Ștefan Patrașanu, este
semnat de către Alexei Curchi.
Prin urmare, prima instanță, fără să cunoască funcția sau calitatea de serviciu
a lui Alexei Curchi, fără a verifica actele de constituire ale SRL „Atai”, a acceptat
participarea avocatului Radu-Ștefan Patrașanu în baza mandatului nr. MA1157177
din 25 iunie 2018 în cadrul ședințelor de judecată, dar și actele de procedură
efectuate de către acesta.
A obiectat că Stork International GmbH nu a fost citată legal despre ședința
de judecată din 17 octombrie 2018.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului
împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 31 octombrie 2018 împotriva încheierii din 17 octombrie 2018
a Curții de Apel Chișinău în termenul legal.
3
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei
certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,
fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea încheierii Curții
de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să
caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema
soluționată prin încheierea casată.
Din materialele cauzei se constată că la 17 aprilie 2018, Stork International
GmbH, reprezentată de avocatul Denis Lefter a depus cerere cu privire la
recunoașterea și încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a
hotărârii arbitrale străine (f. d. 1-9).
Este cert și faptul că prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, a fost respinsă cererea reprezentantului Stork International GmbH,
avocatul Denis Lefter cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării silite
pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale străine emise la 6 noiembrie
2017 de tribunalul arbitral al Institutului de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț
a orașului Stockholm, Suedia, la cererea Stork International GmbH împotriva
SRL „Atai” cu privire la încasarea datoriei și a plăților aferente, ca fiind nefondată
(f. d. 174-177).
În conformitate cu dispozițiile 475 CPC care reglementează recunoașterea și
executarea hotărârii arbitrale străine, o hotărâre arbitrală este considerată ca fiind
străină dacă:
a) este pronunțată pe teritoriul unui stat străin; sau
b) este emisă pe teritoriul Republicii Moldova, dar legea aplicată procedurii
arbitrale este a unui stat străin.
(2) Poate fi recunoscută și executată în Republica Moldova o hotărâre
arbitrală străină emisă, în conformitate cu o convenție arbitrală, pe teritoriul unui
stat străin care este parte la Convenția privind recunoașterea și executarea
sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York la 10 iunie 1958, precum și o
hotărâre arbitrală străină ale cărei recunoaștere și executare sunt reglementate fie
prin tratatul internațional la care Republica Moldova este parte, fie în baza
principiului reciprocității în ceea ce privește efectele hotărârii arbitrale străine.
(3) Partea care invocă o hotărâre arbitrală străină poate solicita:
a) recunoașterea și executarea silită a hotărârii arbitrale străine; sau
b) doar recunoașterea hotărârii arbitrale străine pentru a invoca autoritatea de
lucru judecat, fără a avea dreptul de executare ulterioară a hotărârii recunoscute.
Potrivit art. 4753 alin. (1) lit. a) CPC, după ascultarea explicațiilor părților și
examinarea probelor prezentate de acestea, instanța judecătorească emite o
încheiere integrală cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării silite a
4
hotărârii arbitrale străine sau cu privire la refuzul de a încuviința executarea silită a
hotărârii arbitrale străine.
În același timp, se vor menționa și prevederile art. 476 CPC care
reglementează refuzul de a recunoaște și de a executa hotărârea arbitrală străină,
unde la alin. (1) lit. b), ca temei de refuz de a recunoaște și de a executa hotărârea
arbitrală străină în Republica Moldova este menționat că, partea împotriva căreia
este emisă hotărârea nu a fost informată în modul corespunzător cu privire la
desemnarea arbitrului sau cu privire la procedura arbitrală ori, din alte motive, nu a
putut să își prezinte mijloacele sale de apărare.
Se va nota că prima instanță, ca temei de respingere a cererii depusă de către
Stork International GmbH, reprezentată de avocatul Denis Lefter, a reținut anume
faptul că SRL „Atai” nu a fost informată în modul corespunzător cu privire la
desemnarea arbitrului și procedura arbitrală, și din aceste motive nu a putut să
prezinte mijloacele sale de apărarea în arbitraj.
Instanța de recurs relevă, însă, că prima instanță neîntemeiat a constatat că
debitorul SRL „Atai” nu a fost informat cu privire la examinarea prezentului
litigiu, inclisiv despre desemnarea arbitrului și procedura arbitrală.
În susținerea opiniei enunțate se va reține că la 2 februarie 2017, Stork
International GmbH a depus o cerere de arbitrare, conform Regulamentului
Institutului de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm, prin care a
solicitat încasarea de la SRL „Atai” a plăților facturilor datorate.
Se mai constată cu certitudine că, după depunerea cererii de arbitraj de către
Stork International GmbH, Camera de Comerț din Stockholm a informat la
6 februarie 2017, SRL „Atai” prin scrisoare la adresele poștală și cea de e-mail
atai@mdl.net și office@ataigroup.com., indicate în cererea arbitrală, despre
inițierea procedurii arbitrale în privința acesteia, totodată anexând și cererea de
arbitrare a reclamantului.
Receționarea de către SRL „Atai” a scrisorii la adresele electronice
menționate se confirmă prin faptul că la 20 februarie 2017 Victor Rusu, care s-a
prezentat ca avocat al SRL „Atai”, a remis în adresa Camerei de Comerț din
Stockholm o cerere prin care a solicitat acordarea unui termen suplimentar pentru
depunerea referinței la cererea arbitrală.
Or, după cum a fost deja menționat, actele pricinii atestă indubitabil că
informația cu privire la inițierea procedurii arbitrale de către Stork International
GmbH împreună cu cererea de arbitrare a reclamantului a fost expediată anume la
adresa electronică și e-mailul indicate ce aparțin SRL „Atai” atai@mdl.net și
office@ataigroup.com. și nu a avocatului Victor Rusu, care nu ar avea o
împuternicire în acest sens.
Relevanță importantă cazului are și faptul că la 11 iulie 2017 anume de pe
adresa electronică office@ataigroup.com. a fost expediat în adresa Institutului de
Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm un răspuns, prin care
SRL „Atai” informează tribunalul arbitral că nu recunoaște datoria față de Stork
International GmbH și că, nu a primit nicio revindicare din partea acesteia cu
privire la achitarea unei sume de bani.
5
În acest context se impune și precizarea că, Institutul de Arbitraj de pe lângă
Camera de Comerț din Stockholm a solicitat și a primit o confirmare de primire
Microsoft Outlook, prin care se atestă faptul că mesajele expediate de către
tribunalul arbitral au ajuns cu succes la adresele electronice ale SRL „Atai”
atai@mdl.net și office@ataigroup.com., fapt ce rezultă din hotărârea arbitrală
străină, recunoașterea și încuviințarea executării silite a cărei se solicită la caz pe
teritoriul Republicii Moldova.
Cele menționate mai sus, resping cu vehemență și susținerea intimatului
SRL „Atai” precum că e-mailurile indicate de arbitrul unic al Institutului de
Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm, ca expediate în adresa
societății, nu au fost recepționate, acestea la momentul examinării cauzei de către
instanța de arbitraj nefiind active.
Mai cu seamă aceasta că, SRL „Atai” nu a negat apartenența adreselor
electronice la care a fost expediată corespondența de către arbitrul unic, în
dezacord invocând doar că acestea nu erau active, fără a fi prezentate, însă, probe
pertinente în confirmarea acestor susțineri.
În concluzie, pentru toate considerentele reținute, se constată că soluția
primei instanțe, prin care a fost respinsă cererea reprezentantului Stork
International GmbH, în bază de mandat, avocatul Denis Lefter cu privire la
recunoașterea și încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a
hotărârii arbitrale străine pentru motivul că debitorul SRL „Atai” nu a fost informat
cu privire la examinarea prezentului litigiu, inclisiv despre desemnarea arbitrului și
procedura arbitrală, este în contradicție cu circumstanțele cauzei, fapt ce indică la
netemeinicia acesteia, fiind cert că SRL „Atai” a fost informată în modul
corespunzător cu privire la desemnarea arbitrului și procedura arbitrală.
Astfel fiind, instanța de recurs relevă că încheierea primei instanțe a fost
adoptată cu încălcarea normelor procedurale, fapt ce incontestabil indică la
temeinicia recursului depus de Stork International GmbH, reprezentat de avocatul
Denis Lefter și netemeinicia încheierii contestate cu recurs.
Distinct de aceste constatări, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul
declarat de Stork International GmbH, reprezentat de avocatul Denis Lefter, de a
casa încheierea din 17 octombrie 2018 și de a restitui cauza spre rejudecare la
Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de Stork International GmbH, reprezentat de
avocatul Denis Lefter.
Se casează integral încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza civilă la cererea Stork International GmbH, reprezentat de
avocatul Denis Lefter cu privire la recunoașterea și încuviințarea executării silite
6
pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale străine, cu restituirea cauzei
spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
7