2r-961/18 — cu privire la încasarea datoriei pentru deservire tehnică și reparația blocului locativ și echipamentelor tehnice

Dosarul nr. 2r-961/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Central (jud. A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș)

ÎNCHEIERE

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Anna Sonici

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii

Municipale „Gospodăria Locativ – Comunală Bălți” împotriva Annei Sonici cu

privire la încasarea datoriei pentru deservire tehnică și reparația blocului locativ și

echipamentelor tehnice

împotriva încheierii din 20 august 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului declarat de Anna Sonici și

restituită cererea de apel depusă de Anna Sonici

constată:

La 8 noiembrie 2017, ÎM „Gospodăria Locativ – Comunală Bălți” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Annei Sonici cu privire la încasarea

datoriei pentru deservire tehnică și reparația blocului locativ și echipamentelor

tehnice.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 191

din 19 februarie 2002, Legii privatizării fondului de locuințe, Hotărârii Guvernului

nr. 1224 din 21 decembrie 1998, Legii serviciilor publice de gospodărie comunală,

art. 8, 9, 349, 512, 572 Cod civil, art. 28 CPC, reclamanta a solicitat admiterea

acțiunii, încasarea din contul pârâtului în beneficiul ÎM „Gospodăria Locativ –

Comunală Bălți” a datoriei în sumă de 4184,06 de lei formată în urma serviciilor

prestate și anume, deservirea tehnică și reparația blocului locativ și echipamentelor

tehnice din interiorul blocului (de alimentare cu apă, de evacuare a apei uzate, de

încălzire centrală) situate în mun. XXXXX str. XXXXX ap. XXXXX, precum și a

taxei de stat în mărime de 270 de lei.

Prin hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central, a fost

admisă acțiunea.

1

A fost încasată de la Anna Sonici în beneficiul ÎM „Gospodăria Locativ –

Comunală Bălți” datoria în sumă de 4184,06 de lei și cheltuielile de judecată în

sumă de 270 de lei.

La 23 iulie 2018, Anna Sonici a declarat apel împotriva hotărârii din 28 mai

2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central, solicitând admiterea acestuia, repunerea în

termenul de declarare a apelului, scutirea de la plata taxei de stat și casarea

hotărârii contestate.

Prin încheierea din 20 august 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea de repunere în termen a apelului declarat de Anna Sonici și restituită

cererea de apel depusă de Anna Sonici.

La 31 octombrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Anna Sonici a

declarat recurs împotriva încheierii din 20 august 2018 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel, cu repunerea în

termen a cererii de apel și primirea spre examinare a cererii de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

deoarece instanța de apel a interpretat eronat normele de drept, fiind încălcate

prevederile legale privind limba de procedură.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) CPC, instanța de recurs este în

drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde

prevederilor art. 437 alin.(1).

În conformitate cu art. 437 alin. (1) CPC, cererea de recurs trebuie să fie

dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune

recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei

ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa

intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Anna Sonici a depus cererea de recurs împotriva

încheierii din 20 august 2018 a Curții de Apel Bălți, care nu este dactilografiată și

care este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară

procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat.

Or, Constituția Republicii Moldova consfințește în art. 13 alin. (1) și (4) că

limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza

grafiei latine. Modul de funcționare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se

stabilește prin lege organică.

Iar prevederile art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9

alin. (1) din Legea cu privire la organizarea judecătorească statuează că procedura

judiciară se desfășoară în limba moldovenească.

2

Totodată, prevederi similare celor menționate se conțin și în art. 24

alin. (4) CPC, potrivit căruia judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se

desfășoară în limba moldovenească.

În același timp, instanța de recurs va menționa și Hotărârea Curții

Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013 privind interpretarea articolului 13

alin. (1) din Constituție în corelație cu Preambulul Constituției și Declarația de

Independență a Republicii Moldova, care, în pct. 107, care statuează că Declarația

de Independență operează cu termenul de limba română ca limbă de stat a statului

nou - creat Republica Moldova, iar În sensul Preambulului Constituției, Declarația

de Independență a Republicii Moldova face corp comun cu Constituția, fiind textul

constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate, astfel că, în cazul

existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul

Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

Drept urmare, este indubitabil că sensul autentic al normelor citate supra

evocă principiul utilizării limbii oficiale și impune o condiție sine qua non ca

judecarea cauzelor să aibă loc în limba oficială a statului.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu conține dispoziții cu privire

la limba utilizată în fața tribunalului, ci impune asigurarea gratuită, atunci când

este cazul, a unui interpret.

Instanța de recurs reiterează faptul că discuțiile referitor la accesul în justiție

trebuie să se poarte în sfera legislației procesuale, care constituie legislația

specială, nu în cea a unor legi generale.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ opinează că,

întrucât judecarea cauzelor civile se desfășoară în limba de stat (art. 24 alin. (1)

CPC), cererile de chemare judecată nu vor putea fi depuse în instanța de judecată

într-o altă limbă.

Așadar, cererea de chemare în judecată redactată într-o altă limbă decât

limba oficială a procesului trebuie însoțită de traducerea acesteia realizată de către

un translator autorizat. Sarcina traducerii cererii de chemare în judecată formulată

într-o altă limbă decât limba oficială a statului aparține celui care o prezintă, nu

instanței de judecată.

În cauza Ivanov versus Finlanda din 29 mai 2002, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a constatat, în cazul unei doamne cetățean rus, care invocase

refuzul accesului la un tribunal pentru că își formulase cererea în limba rusă și nu

în limbile oficiale din Finlanda – finlandeza și suedeza – că reclamanta fusese

liberă să introducă o nouă acțiune, atât timp cât aceasta era formulată în una din

limbile oficiale din Finlanda. Curtea Europeană a notat că, deși reclamanta nu

beneficia de un drept absolut la gratuitatea asistenței juridice, ea putea solicita

subvenționarea asistenței, precum și numirea unui avocat din oficiu care cunoștea

una din limbile oficiale. Curtea Europeană nu a considerat că reclamantei i s-a

îngrădit accesul la un tribunal, în vederea intentării procedurilor civile.

Mai mult decât atât, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

consideră necesar de a specifica și Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții

Constituționale pentru controlul constituționalității unor prevederi referitoare la

3

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova și a articolului 4

alin. (2) din Codul jurisdicției constituționale (sesizarea nr. 9a/2018), prin care

inter alia s-a constatat desuetudinea Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu

privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste

Moldovenești.

Față de cele ce preced, având în vedere că cererea de recurs depusă de către

Anna Sonici împotriva încheierii din 20 august 2018 a Curții de Apel Bălți, nu

corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) CPC, nefiind dactilografiată, precum și

este redactată într-o altă limbă, decât limba oficială în care se desfășoară procesul

și nu este însoțită de traducere, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a restitui

recursul declarat de către Anna Sonici.

În conformitate cu art. 269-270, 4261 alin. (1) lit. b1) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de către Anna Sonici împotriva încheierii din

20 august 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a Întreprinderii Municipale „Gospodăria Locativ – Comunală Bălți”

împotriva Annei Sonici cu privire la încasarea datoriei pentru deservire tehnică și

reparația blocului locativ și echipamentelor tehnice.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4