2ra-1992/17 — încasarea datoriei pentru deservirea tehnică, reparația blocului locativ și echipamentelor tehnice din interiorul blocului

prima instanță: A. Donos dosarul nr. 2ra-1992/17

(Judecătoria Bălți)

instanța de apel: Al. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru

(Curtea de Apel Bălți)

ÎNCHEIERE

15 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru,

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Bordeniuc

Constantin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți” împotriva lui Bordeniuc

Constantin cu privire la încasarea datoriei pentru deservirea tehnică, reparația

blocului locativ și echipamentelor tehnice din interiorul blocului și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 iulie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat Bordeniuc Constantin și menținută hotărîrea Judecătoriei

Bălți din 09 martie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 05.10.2016 ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Bordeniuc Constantin cu privire la

încasarea datoriei pentru deservirea tehnică, reparația blocului locativ și

echipamentelor tehnice din interiorul blocului, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că prin înștiințarea nr. 638-08 din

06.07.2016, proprietarului ap. XXXXX, i-a fost adus la cunoștință despre faptul că

are obligațiunea de a achita datoria în mărime de 5538,46 lei, la acel moment,

pentru deservirea tehnică și reparația blocului locativ și echipamentelor tehnice din

interiorul blocului. În caz de neachitare a datoriei va fi acționat în judecată, iar pe

lîngă suma datoriei vor solicita și încasarea cheltuielilor de judecată, însă pîrîtul a

ignorat această încercare.

De asemenea, lunar pîrîtului i-au fost expediate avize de plată în care se indică

tariful lunar al costului serviciilor prestate și datoria acumulată pentru perioada

anterioară. Mai indică că ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți” este gestionar

al fondului locativ, în gestiunea căreia se află fondul locativ din mun. Bălți și

realizează un șir de lucrări și activități de bază aprobate de către Consiliul mun.

Bălți prin decizia nr. 6/49 din 27.10.2011 ”cu privire la aprobarea tarifelor pentru

închirierea apartamentelor, deservirea tehnică și reparația blocurilor locative și

echipamentelor tehnice din interiorul blocului”. Pînă în prezent pîrîtul nu a binevoit

să achite datoria acumulată pînă la momentul actual ce constituie suma de 5959,81

lei, refuzînd să-și onoreze obligațiunile în scopul respectării legislației în vigoare.

Solicită, încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a datoriei în sumă de

5959,81 lei și cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 09 martie 2017 acțiunea a fost admisă. S-

a încasat de la Bordeniuc Constantin în beneficiul ÎM „Gospodăria Locativ-

Comunală Bălți” datoria în sumă de 5959,81 lei și cheltuielile de judecată în sumă

de 270 lei.

Bordeniuc Constantin a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe,

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri prin care

să fie respinsă cererea de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 iulie 2017 a fost respins apelul declarat

Bordeniuc Constantin și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 04 august 2017 Bordeniuc Constantin a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi

hotărîri prin care a respinge acțiunea.

În motivarea recursului s-a invocat că concluziile instanțelor expuse în hotărîri

privind prestarea serviciilor de gospodărie comunală sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii.

Menționează că nu a încheiat cu intimatul vreun contract de prestare a

serviciilor comunale.

Susține că prevederile art. 25 alin. (5) din Legea serviciilor publice de

gospodărie comunală nu sunt aplicabile speței date, deoarece ÎM „Gospodăria

Locativ-Comunală Bălți”, în calitate de furnizor al serviciile de gospodărie

comunală, pe perioada din speță nu a prezentat spre întocmire contractul de prestare

a serviciilor respective, obligație ce îi revine furnizorului de servicii ca parte

dominantă în raport cu consumatorul. Se constată lipsa raportului contractual care

urma a fi stabilit între părți obligatoriu, precum și nici nu au fost prestate serviciile

menționate de reclamant în blocul locativ. În ședința de judecată nu au fost

prezentate probe privind eschivarea sa de la încheierea contractului, ceea ce rezultă

că intimatul nu și-a onorat obligațiile de stabilire a unor relații contractuale cu

dînsul și astfel nu poate pretinde achitarea datoriei doar în baza bonului de plată,

deoarece acestea sunt indispensabile față de contractul prestare a serviciilor de

gospodărie comunală.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Bordeniuc Constantin, în raport

cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

2

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bordeniuc Constantin, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

3

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Bordeniuc Constantin.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Bordeniuc Constantin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

4