2ra-2012/18 — repararea prejudiciului material si încasarea dobânzii de întârziere

2ra-2012/18 — repararea prejudiciului material si încasarea dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2012/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. O. Țurcan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

18 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Compania internațională de asigurări

„Asito” societate pe acțiuni,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Bevziuc

împotriva Companiei internaționale de asigurări „Asito” societate pe acțiuni cu

privire la repararea prejudiciului material și încasarea dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Companiei internaționale de asigurări „Asito”

societate pe acțiuni, a fost admis apelul declarat de către Igor Bevziuc, a fost casată

hotărârea din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea

respingerii pretenției cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și a fost emisă în

această parte o nouă hotărâre cu privire la admiterea acestei pretenții, iar în rest

hotărârea a fost menținută,

constată:

La data de 18 iulie 2016 Igor Bevziuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva CIA „Asito” SA cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 09 august 2015, în

jurul orelor 23.20, conducând automobilul de model xxxx, în s. Tudora, r-nul Ștefan

Vodă, pe traseul R-52 km 8+800 în curbă, nu s-a isprăvit cu conducerea

automobilului și s-a tamponat în automobilul de model yyyy, ce aparține lui

Alexandru Tabunciuc și care era parcat în apropierea gardului SPF „Tudora”, în

rezultatul căruia a fost deteriorat și automobilul său.

A menționat că, conform procesului-verbal cu privire la contravenție și

deciziei agentului constatator din 12 august 2015, el a fost recunoscut vinovat de

producerea accidentului rutier, fiind sancționat în baza art. 242 din Codul

contravențional.

A susținut că, în legătură cu faptul că, între CIA „Asito” SA și el a fost încheiat

contractul de asigurare facultativă a autovehiculelor nr. 3791138959 din 12

decembrie 2014, la data de 13 august 2015 a înregistrat la CIA „Asito” SA cererea

1

cu privire la instrumentarea dosarului de daune, constatarea pagubei, stabilirea și

achitarea despăgubirii de asigurare pentru deteriorarea automobilului său.

A relevat că, în urma examinării automobilului său de către specialiștii și

experții CIA „Asito” SA, s-a constatat că, prejudiciul material cauzat în urma

deteriorării automobilului său de model xxxx constituie 99000 de lei.

A invocat că, deși a trecut un an de zile de la instrumentare dosarului de daune,

nu a fost contactat de către reprezentanță pârâtei pentru soluționarea definitivă a

cazului asigurat și nu i-a fost achitată despăgubirea de asigurare corespunzătoare.

A declarat că, la data de 11 iulie 2016, a înregistrat în cancelaria pârâtei o

reclamație, prin care a solicitat achitarea în termen de 3 zile a despăgubirii materiale

în sumă de 99000 de lei, însă până în prezent, nu a primit nici un răspuns.

A solicitat încasarea de la pârâtă a sumei de 99000 de lei, cu titlu de prejudiciu

material, a penalității, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Igor Bevziuc a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând

încasarea de la pârâtă a despăgubirii de asigurare în sumă de 99548,11 lei, a taxei de

stat în sumă de 3959,35 de lei, a cheltuielilor de executare a titlului executoriu

privind aplicarea măsurilor de asigurare în sumă de 2000 de lei, a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 10000 de lei și a dobânzii de întârziere pentru perioada

17 august 2015-15 mai 2017 în sumă de 32429,50 de lei.

Prin hotărârea din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea depusă de către Igor Bevziuc a fost admisă parțial și au fost încasate de la

CIA „Asito” SA în beneficiul lui Igor Bevziuc despăgubirea de asigurare în sumă de

99548,11 lei, taxa de stat în sumă de 3959,35 de lei, cheltuielile de executare a titlului

executoriu în sumă de 2000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3500

de lei, iar în total suma de 9459,35 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către CIA „Asito” SA, a fost admis apelul declarat de către Igor Bevziuc,

a fost casată hotărârea primei instanțe în partea respingerii pretenției cu privire la

încasarea dobânzii de întârziere și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin

care a fost admisă această pretenție și au fost încasate de la CIA „Asito” SA în

beneficiul lui Igor Bevziuc dobânda de întârziere pentru perioada 17 august 2015-

15 mai 2017 în sumă de 32429 de lei și taxa de stat în sumă de 973 de lei. În rest

hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La data de 01 august 2018 CIA „Asito” SA a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire

la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate, bazate pe aplicarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material.

A menționat că, instanța de apel a dat o apreciere arbitrară probelor și

circumstanțelor cauzei.

2

A susținut că, conform art. 17 alin. (1) din Legea nr. 407-XVI din 21

decembrie 2006 cu privire la asigurări, legiuitorul a stabilit temeiuri de refuz deplin

sau parțial de a plăti despăgubirea de asigurare în asigurările de bunuri.

A afirmat că, conform pct. 51 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 11 din 16 decembrie 2013 cu privire la aplicarea de către instanțele

judecătorești a legislației în domeniul asigurărilor obligatorii și facultative a

transportului auto, în contractele CASCO, asigurătorul nu va acorda despăgubiri

pentru riscurile neasigurate, precum și în alte cazuri prevăzute de contract, care

eliberează companiile de asigurare de obligația reparării daunelor cauzate.

A relevat că, conform pct. 12.1. lit. d) și f) din contractul de asigurare

facultativă a autovehiculelor din 12 decembrie 2014, încheiat între CIA „Asito” SA

și Igor Bevziuc, asigurătorul este în drept să refuze asiguratului despăgubirea de

asigurare cînd ultimul a părăsit locul accidentului sau se afla în stare de ebrietate la

momentul producerii accidentului. Aceste norme legale și contractuale raportate la

circumstanțele de fapt confirmate prin probe au fost ignorate de către instanțele

judecătorești.

A invocat că, instanțele judecătorești au apreciat arbitrar ordonanța prim-

adjunctului Procurorului General din 22 decembrie 2016, prin care se evidențiază

motive de refuz în plata despăgubirii de asigurare și, anume, nici automobilul de

model xxxx și nici conducătorul acestuia nu se aflau la locul accidentului, părăsindu-

l, fapt confirmat prin explicațiile martorilor, iar cercetarea la fața locului de către

agentul constatator s-a efectuat în lipsa intimatului și automobilului său.

A declarat că, pentru constatarea acestor circumstanțe nu este necesară

condamnarea agentului constatator sau a intimatului în cadrul unui dosar penal, în

condițiile în care aceste circumstanțe esențiale pentru prezenta cauză se conțin în

ordonanța enunțată. Or, acest act procedural este în vigoare și nu a fost contestat în

ordinea stabilită de Codul de procedură penală.

A mai declarat că, un alt motiv de refuz în plata despăgubirii de asigurare

ignorat de către instanțele judecătorești se conține atît în ordonanța enunțată, cît și

reiese din schița accidentului rutier. Astfel, conform schiței accidentului rutier

semnată de către intimat și explicațiilor acestuia din dosarul contravențional, se

constată că, ultimul se deplasa cu viteză sporită, purtând concomitent convorbire

telefonică, a ieșit pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus și în

rezultat a tamponat automobilul de model yyyy. Faptul că, intimatul se deplasa cu

viteză excesivă se confirmă și prin declarațiile martorului Liliana Ciridnicenco, fapt

indicat în ordonanța enunțată.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a considerat recursul admisibil și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

3

care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 12 decembrie 2014

între CIA „Asito” SA și Igor Bevziuc a fost încheiat contractul de asigurare

facultativă a autovehiculelor nr. 3791138959, prin care a fost asigurat autovehiculul

de model xxxx și a fost eliberată polița de asigurare seria 37C2 nr. 91138959, pentru

perioada de asigurare 30 decembrie 2014 – 29 decembrie 2015.

La data de 09 august 2015, în s. Tudora, r-nul Ștefan Vodă, a avut loc un

accident rutier, cu implicarea autovehiculului de model xxxx, condus de către Igor

Bevziuc și a autovehiculului de model yyyy, condus de către Alexandru Tabunciuc.

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 163338 din

12 august 2015, vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Igor

Bevziuc.

Prin decizia agentului constatator din 12 august 2018 lui Igor Bevziuc i-a fost

aplicată o amendă în mărime de 40 u. c., ceea ce constituie 800 de lei și 5 puncte de

penalizare.

De asemenea, s-a constatat că, la data de 13 august 2015 Igor Bevziuc a depus

la CIA „Asito” SA o cerere, prin care a informat despre survenirea cazului asigurat

la data de 09 august 2015.

La data de 14 august 2015 CIA „Asito” SA a întocmit procesul-verbal de

constatare a pagubelor nr. 151506C1, fiind identificate părțile și piesele componente,

care au fost avariate și necesită a fi înlocuite sau reparate, care a fost semnat de către

reprezentantul CIA „Asito” SA și Igor Bevziuc.

Ulterior, prin actul de evaluare cost-reparație, întocmit de către SRL „General

Expert” la data de 24 august 2015 s-a constatat că, valoarea prejudiciului cauzat în

urma deteriorării autovehiculului de model xxxx constituie suma de 99548,11 lei.

La data de 11 iulie 2016 Igor Bevziuc a depus la CIA „Asito” o reclamație,

prin care a solicitat achitarea despăgubirii de asigurare în sumă de 99000 de lei.

Prin răspunsul nr. 01/1-982 din 26 iulie 2016 CIA „Asito” SA l-a informat că,

în procedura Procuraturii Anticorupție se află spre examinare cauza penală privind

mușamalizarea și falsificarea materialelor de către colaboratorii Ministerului

Afacerilor Interne, în cazul producerii accidentului rutier din 09 august 2015 de către

Igor Bevziuc, conducătorul autovehiculului de model xxxx și până când nu va fi

adoptată o hotărâre definitivă și irevocabilă pe cazul menționat, CIA „Asito” SA își

rezervă dreptul de a suspenda examinarea dosarului de daune, cît și efectuarea

procedurii de despăgubire.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, care pe parcursul examinării

cauzei a fost concretizată, Igor Bevziuc a solicitat încasarea de la CIA „Asito” SA a

despăgubirii de asigurare în sumă de 99548,11 lei, a taxei de stat în sumă de 3959,35

de lei, a cheltuielilor de executare a titlului executoriu privind aplicarea măsurilor

de asigurare în sumă de 2000 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

4

10000 de lei și a dobânzii de întârziere pentru perioada 17 august 2015-15 mai 2017

în sumă de 32429,50 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, încasând de la CIA „Asito” SA în beneficiul

lui Igor Bevziuc despăgubirea de asigurare în sumă de 99548,11 lei, taxa de stat în

sumă de 3959,35 de lei, cheltuielile de executare a titlului executoriu în sumă de

2000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3500 de lei, iar în total

suma de 9459,35 de lei, în rest respingând acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de

către CIA „Asito” SA și Igor Bevziuc, a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului

declarat de către CIA „Asito” SA și temeiniciei apelului declarat de către Igor

Bevziuc, casând hotărârea primei instanțe în partea respingerii pretenției cu privire

la încasarea dobânzii de întârziere și pronunțând în această parte o nouă hotărâre,

prin care a admis această pretenție și a încasat de la CIA „Asito” SA în beneficiul

lui Igor Bevziuc dobânda de întârziere pentru perioada 17 august 2015-15 mai 2017

în sumă de 32429 de lei și taxa de stat în sumă de 973 de lei, în rest menținând

hotărârea primei instanțe.

Conform art. 1301 din Codul civil, prin contract de asigurare, asiguratul se

obligă să plătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să

plătească, la producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terț (beneficiarului

asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele și în termenele convenite.

Conform art. 1315 alin. (1) lit. b) din Codul civil, asigurătorul este obligat să

efectueze plata, la apariția dreptului asiguratului sau a beneficiarului asigurării de a

încasa suma asigurată sau despăgubirea de asigurare, în termenul stabilit în condițiile

de asigurare.

Art. 19 alin. (2) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule

prevede că, asigurătorul este obligat să soluționeze cererea și să achite despăgubirea

de asigurare în cel mult 3 luni din data informării despre cazul asigurat.

Conform art. 28 alin. (1) din Legea enunțată, asigurătorul este obligat să

plătească despăgubirile în termen de 10 zile calendaristice de la data finalizării

dosarului de daune și să accepte cererea păgubitului privind modalitatea de plată a

despăgubirii, care poate fi: a) în numerar; b) prin virament în cont bancar; c) prin

virament în contul bancar al unității de specialitate care a efectuat sau va efectua

reparația.

Art. 15 alin. (1) din Legea menționată prevede că, asigurătorul acordă

despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului

de autovehicul, precum și în cazul în care, la data accidentului: a) utilizatorul nu este

inclus în contractul de asigurare încheiat între posesor și asigurător; b) utilizatorul

sau asiguratul nu posedă permis de conducere de categoria respectivă; c) utilizatorul

sau asiguratul nu a respectat obligațiile tehnice legale cu privire la starea și siguranța

autovehiculului.

5

Actele cauzei denotă faptul că, CIA „Asito” SA nu a prezentat argumente

întemeiate pentru a motiva neachitarea despăgubirii de asigurare, astfel, nu a

îndeplinit obligațiunea legală de plată a acesteia.

La caz, se reține că, faptul mușamalizării și falsificării materialelor dosarului

contravențional de către agentul constatator, după cum a indicat însuși recurenta,

face obiectul unei anchete penale, nefiind de competența instanțelor judecătorești, în

prezenta cauză civilă, de a constata falsul unor înscrisuri sau vinovăția unor persoane

în comiterea infracțiunii, care atrage răspunderea penală.

La materialele dosarului nu a fost prezentată o sentință irevocabilă, prin care

s-ar constata falsificarea materialelor din dosarul contravențional, or, ordonanța

procurorului nu are puterea lucrului judecat prin prisma art. 123 alin. (3) CPC.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești temeinic și legal au

încasat de la CIA „Asito” SA în beneficiul lui Igor Bevziuc despăgubirea de

asigurare în sumă de 99548,11 lei. Or, la moment, nu au fost constatate temeiuri

legale pentru refuzul achitării despăgubirii de asigurare.

Conform pct. 10.21 din contractul de asigurare facultativă a autovehiculului

nr. 3791138959 din 12 decembrie 2014, asigurătorul evaluează paguba și achită

asiguratului (beneficiarului) suma despăgubirii de asigurare calculată, în termen de

72 de ore, de la data prezentării de către asigurat a ultimului document necesar pentru

închiderea dosarului de daune și adoptarea deciziei de plată (pentru achitările în

numerar sau virament).

Conform art. 513 alin. (1) din Codul civil, debitorul și creditorul trebuie să se

comporte cu bună-credință și diligență la momentul nașterii, pe durata existenței, la

momentul executării și stingerii obligației.

Conform art. 602 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care nu execută obligația,

debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel

dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este imputabilă.

Art. 1328 alin. (3) din Codul prevede că, sunt nule înțelegerile prin care

asigurătorul se eliberează de obligația plății eventualelor dobînzi de întîrziere.

Conform art. 619 alin. (1) și (2) din Codul civil, obligațiilor pecuniare li se

aplică dobânzi pe perioada întârzierii. Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste

rata dobânzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este

admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă

consumatorul, dobânda este de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art.585 dacă

legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai

redus.

Din materialele dosarului rezultă că, ultimul document necesar pentru

efectuarea achitării despăgubirii de asigurare a fost prezentat la data de 13 august

2015, astfel, până la data de 16 august 2015 inclusiv urma a fi achitată despăgubirea

de asigurare, obligație legală și contractuală ce nu a fost îndeplinită de către CIA

„Asito” SA.

Actele cauzei atestă cu certitudine vina asigurătorului pentru neachitarea în

termen a despăgubirii de asigurare, or, Colegiul civil, comercial și de contencios

6

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat tergiversarea nemotivată

a examinării cazului de către CIA „Asito” SA, care a recepționat de la Igor Bevziuc

mai multe reclamații, acesta adresându-se și la Comisia Națională a Pieței

Financiare, care, de asemenea, a stabilit că, motivele invocate de asigurător în

refuzul de a achita despăgubirea de asigurare nu se încadrează în temeiul stabilit de

pct. 12.2 din contractul de asigurare facultativă a autovehiculelor CASCO.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și legal a încasat

de la CIA „Asito” SA în beneficiul lui Igor Bevziuc dobânda de întârziere pentru

perioada 17 august 2015-15 mai 2017 în sumă de 32429 de lei. Or, CIA „Asito” SA,

având obligația de a achita despăgubire de asigurare la data stabilită în contract, nu

și-a executat această obligație în termenul stabilit, iar întârzierea în executarea

obligațiilor pecuniare are drept consecință plata dobânzii de întârziere.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă

sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Compania internațională de asigurări

„Asito” societate pe acțiuni.

Se menține decizia din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Bevziuc împotriva Companiei

internaționale de asigurări „Asito” societate pe acțiuni cu privire la repararea

prejudiciului material și încasarea dobânzii de întârziere.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7