2ra-1206/18 — încasarea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere

2ra-1206/18 — încasarea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosar nr. 2ra-1206/2018

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător: (Gh. Balan)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

Î N C H E I E R E

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația Profesională

”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul

Grigorii Mazarenco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav

Croitoru împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Proinform”, Asociația

Profesională ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, intervenient

accesoriu Serghei Roman, Veaceslav Prosii, Compania de Asigurare ”Exim-Asint”

Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea prejudiciului material, a dobânzii de

întârziere, prejudiciul moral și cheltuielile de judecată,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Asociația Profesională ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Grigorii Mazarenco și s-a

menținut hotărârea din 01 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 07 mai 2014, Veaceslav Croitoru, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Proinform”, AP ”Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, intervenient accesoriu Serghei

Roman cu privire la încasarea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere,

prejudiciul moral și cheltuielile de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Veaceslav Croitoru, a indicat că, la

21 octombrie 2013, a avut loc accidentul rutier cu implicarea automobilelor de

model XXXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, condus de Veaceslav

Croitoru și XXXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, condus de

Serghei Roman, care la momentul accidentului era angajat al SRL ”Proinform”,

succesor în drepturi SRL „Comtruck-Trans”.

Reclamantul Veaceslav Croitoru, a invocat că, vinovat în comiterea

accidentului rutier a fost recunoscut automobilul de model XXXXXX condus de

Serghei Roman, care deținea polița de asigurare nr. RCAI-000233018, eliberată

de către Compania de Asigurare ”Exim-Asint” SA, pentru perioada 20

1

iunie 2013 - 19 iunie 2014, perfectată pe numele proprietarului autovehiculului

Veaceslav Prosii.

Reclamantul Veaceslav Croitoru, a menționat că, prin contractul de

transmitere în utilizare gratuită din 02 ianuarie 2013, Veaceslav Prosii a transmis

mijlocul de transport în posesie la SRL ”Proinform”, succesor în drepturi SRL

„Comtruck-Trans”, care avînd statut de posesor al acestuia, nu a respectat

obligația, de a încheia contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă

pentru pagubele produse de autovehicule.

Reclamantul Veaceslav Croitoru, a indicat că, inițial s-a adresat cu cerere la

CA ”Exim – Asint” SA, însă prin răspunsul nr. 643 din 25 noiembrie 2013,

CA ”Exim – Asint” SA a confirmat faptul încheierii cu Veaceslav Prosii, a

contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă și i-a comunicat că cazul

dat este calificat ca fiind neasigurat, întrucît acesta din urmă a transmis

autovehiculul în posesie SRL ”Proinform”, succesor în drepturi SRL ”Comtruck-

Trans”, iar cu SRL ”Comtruck-Trans” nu a fost încheiat contract de asigurare.

Reclamantul Veaceslav Croitoru, a menționat că, la 29 noiembrie 2013, s-a

adresat cu cerere de despăgubire la AP ”Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule”, care prin răspunsul nr. 01-2578/13 din 02 decembrie 2013, a

refuzat recuperarea prejudiciului, motivând că contractul de locațiune din

02 ianuarie 2013, încheiat între Veaceslav Prosii și SRL ”Proinform” nu a fost

înregistrat în Registrul de Stat, nu poate face dovada faptului că autovehiculul

implicat în accident a fost transmis SRL ”Proinform”, succesor în drepturi SRL

„Comtruck-Trans”, indicîndu-i să se adreseze asiguratorului CA ”Exim-Asint”

SA, deoarece exista un certificat de asigurare valabil.

Reclamantul Veaceslav Croitoru, a solicitat încasarea în mod solidar de la

AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” și SRL ”Proinform” în

beneficiul său, a prejudiciului material cauzat, în sumă de 35438, 40 lei, dobânda

de întârziere 1893, 27 lei, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei și cheltuielile de

judecată.

La 13 noiembrie 2014, reclamantul Veaceslav Croitoru, a depus cerere de

concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la AP

”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” și SRL ”Comtruck-Trans” în

beneficiul său, a prejudiciului material cauzat, în sumă de 35438, 40 lei, dobânda

de întârziere 1893, 27 lei, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei și cheltuielile de

judecată.

Suplimentar, în cerere de concretizare a pretențiilor a indicat că, conform

informației de la Camera Înregistrării de Stat nr. 423 din 11 iunie 2014, la

23 aprilie 2014 de către Camera Înregistrării de Stat au fost înregistrate

modificările, operate în documentele de constituire cu privire la schimbarea

denumirii întreprinderii din SRL ”Proinform” în SRL ”Comtruck-Trans”.

Prin hotărîrea din 01 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Croitoru s-a admis parțial, s-

a încasat în mod solidar de la SRL ”Comtruck-Trans” și AP ”Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule” în beneficiul lui Veaceslav Croitoru prejudiciul

material cauzat în mărime de 35438,40 lei, dobînda de întîrziere în mărime de

1893,27 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 4553 lei, în total 41884,67 lei,

totodată s-a respins ca neîntemeiată pretenția lui Veaceslav Croitoru împotriva

2

SRL ”Comtruck-Trans” și AP ”Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule” cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei.

Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de avocatul Grigorii Mazarenco în interesele AP ”Biroului

Național al Asiguratorilor de Autovehicule” BNAA, s-a menținut hotărârea din

01 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Veaceslav Croitoru împotriva SRL ”Comtruck-

Trans, AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” BNAA,

intervenient accesoriu Serghei Roman, Veaceslav Prosii, CA ”Exim-Asint” SA cu

privire la încasarea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere, prejudiciul

moral și cheltuielile de judecată.

La 26 aprilie 2018, AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”,

reprezentat de avocatul Grigorii Mazarenco, a declarat recurs împotriva deciziei

din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărârii de respingere a cererii de chemare în judecată

depusă de Veaceslav Croitoru.

În motivarea cererii de recurs recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor

de Autovehicule”, a indicat că, nu este de acord cu decizia din 25 ianuarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, o consideră neîntemeiată, deoarece nu s-a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată și nu s-a constatat circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii.

Recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”, a

menționat că, persoana păgubită sau reprezentantul ei legal este obligat să asigure,

în termenul de 5 zile lucrătoare, accesul asigurătorului sau al reprezentantului de

despăgubiri al acestuia la bunurile avariate prin accident de autovehicul, astfel

încît asigurătorul să dispună de posibilitatea de a constata întinderea reală a

pagubelor.

Recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”, a indicat

că, la stabilirea componenței numerice a pieselor care urmează a fi reparate sau

urmează a fi înlocuite, instanța de judecată urmează să i-a în considerație, doar

datele consemnate în procesul-verbal de constatare a pagubelor, semnat de părți.

Dacă în timpul demontării sau reparației bunului avariat se descoperă și alte

pagube produse de accident, care nu au putut fi constatate inițial, la încheierea

unui proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, urmează a fi antrenate

persoanele care au participat inițial. În caz contrar, aceste cheltuieli nu vor fi

reparate de către asigurător.

Recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”, a invocat

că, devizul estimativ elaborat de întreprinderea ”Exauto-Plus” SRL, în baza

căruia s-a solicitat despăgubirea, nu este elaborat de un expert licențiat și atestat

în registru experților independenți și lipsește actul de examinare a automobilului

accidentat și nu poate fi stabilit, ce deteriorări a primit automobilul.

Recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”, consideră

că, devizul prezentat nu poate fi pus la baza unei hotărârii, ca fiind elaborat

unilateral fără participarea părților cointeresate.

Recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”, a relatat

că, la materialele cauzei nu este dovada citării AP ”Biroul Național al

3

Asigurărilor de Autovehicule” la constatarea pagubelor, fapt ce duce la absolvirea

de achitare a despăgubirii.

La fel, recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”, a

indicat că, CA ”Exim Asint” SA, urmează să achite despăgubirile de asigurare,

deoarece la momentul producerii accidentului rutier era valabil contractul de

asigurare încheiat cu proprietarul Veaceslav Prosii, care a transmis autovehiculul

în locațiune la SRL ”Comtruck-Trans”, iar SRL ”Comtruck-Trans” nu a încheiat

contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de

autovehicule.

Recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”, consideră

că eronat este dispusă încasarea de la AP ”Biroul Național al Asigurărilor de

Autovehicule” și SRL ”Comtruck-Trans” a despăgubirii de asigurare în mod

solidar, în cazul în care s-a constatat că automobilul este în posesie la SRL

”Comtruck-Trans”, răspunderea pentru perfectarea asigurării îi revine posesorului

și anume SRL ”Comtruck-Trans”, care se face vinovat de faptul că nu a încheiat

contract de asigurare a automobilul de răspundere civilă auto și urmează să achite

paguba produsă de autovehiculul.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 27 februarie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 2468 (f. d.

110), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de

avocatul Grigorii Mazarenco, la data de 26 aprilie 2018, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 22 mai 2018, în adresa intimaților Veaceslav Croitoru, SRL ”Comtruck-

Trans”, Serghei Roman, Veaceslav Prosii au fost expediate copia recursului

declarat de AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de

avocatul Grigorii Mazarenco, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimații, Veaceslav Croitoru, SRL ”Comtruck-Trans”, Serghei Roman,

Veaceslav Prosii nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv, și nu au depus

referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de AP ”Biroul Național

al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Grigorii Mazarenco.

Examinând temeiurile recursului declarat de AP ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Grigorii Mazarenco, în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

4

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de AP ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Grigorii Mazarenco, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de AP ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Grigorii Mazarenco, se

referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă

nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

5

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule”, reprezentat de avocatul Grigorii Mazarenco.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Asociația Profesională ”Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Grigorii

Mazarenco, împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Croitoru

împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Proinform”, Asociația Profesională

”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, intervenient accesoriu

Serghei Roman, Veaceslav Prostii, Compania de Asigurare ”Exim-Asint”

Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea prejudiciului material, a dobânzii de

întârziere, prejudiciul moral și cheltuielile de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

6