2ra-535/18 — încasarea despăgubirii, dobinzii de întîrziere și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-535/18 — încasarea despăgubirii, dobinzii de întîrziere și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță, Judecătoria Chișinău (sediul Centru) dosarul nr. 2ra-535/2018

judecător: A. Cucerescu

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Vascan, I. Țurcan, E. Palanciuc

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Societatea Comercială “Biluxtrans”

Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Asociația

Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva

Societății Comerciale “Biluxtrans” Societate cu Răspundere Limitată și Guranda

Cornel cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, dobânzii de întârziere și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, prin

care a fost admis apelul declarat de Asociația Profesională „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 16 august 2017, și pronunțată o hotărâre nouă de admitere parțială a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 17 ianuarie 2013, Asociația Profesională „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule” a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Societății Comerciale “Biluxtrans” Societate cu Răspundere Limitată și Guranda

Cornel cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, dobânzii de întârziere și

cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii a invocat că, la 14 octombrie 2010, în mun. Chișinău,

a avut loc accidentul rutier cu implicarea automobilului de model „Mitsubishi

Pajero”, n/î XXXXX, aflat în posesia SRL „Biluxtrans”, condus de către

Guranda Cornel și autovehiculul de model „Toyota Avalon” cu n/î XXXXX,

condus de Sprincean Ion.

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție din 14 octombrie

2010, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Guranda

Cornel, conducător al automobilului de model „Mitsubishi Pajero”, n/î XXXXX,

care la momentul producerii accidentului rutier nu deținea polița de asigurare

obligatorie a răspunderii civile pentru pagube produse de autovehicule.

Reclamantul a mai indicat că, potrivit art. 20 alin. (5) din Legea nr. 414-

XVI din 22 decembrie 2006, cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule, drepturile persoanei păgubite prin

accident de autovehicul în care autorul și/sau autovehiculul au rămas

neidentificați sau posesorul autovehiculului nu are încheiată asigurare obligatorie

de răspundere civilă auto se exercită față de Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule, iar despăgubirile se achită în conformitate cu art. 14.

La 27 iulie 2012, reprezentantul lui Sprincean Ion, Dodon Sergiu, s-a

adresat către Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule cu o cerere de

despăgubire a prejudiciului cauzat autovehiculului de model „Toyota Avalon” cu

n/î XXXXX ca urmare a accidentului produs la 14 octombrie 2010, care,

conform raportului de evaluare nr.777/10A din 27 octombrie 2011, efectuat de

către expertul SRL „Exauto Plus” a fost estimat la suma de 303 621,12 lei.

Ulterior, în corespundere cu prevederile art. 20 alin. (5) și art. 33 alin.(1) și

(3) din Legea nr.414-XVI din 22 decembrie 2006, cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule a achitat, conform ordinul de plată

din 25 septembrie 2012, ca administrator al fondului de protecției al victimelor

străzii, persoanei păgubite Sprincean Ion suma de 226 215, 84 lei.

A indicat că, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Legea nr.

414-XVI din 22 decembrie 2006, cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, fondul de protecție a

victimelor străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin

accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, de autovehicule neidentificate

și/sau obținute pe cale ilicită.

Conform alin (3) al aceluiași articol fondul de protecție a victimelor străzii

este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă

autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților

de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale

sau deces dacă posesorul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului

nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto sau

autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

2

Mai mult, potrivit art. 1410 alin. (1) și (2) Cod civil, persoanele a căror

activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare

(exploatarea vehiculelor, a instalațiilor, mecanismelor, folosirea energiei

electrice, a substanțelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcții etc.) au

obligația să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu

demonstrează că prejudiciul se datorează unei forțe majore (cu excepția cazurilor

în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenția

persoanei vătămate.

Obligația de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de

pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei

care și-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Reclamantul a mai specificat că, SRL „Biluxtrans”, fiind posesorul

automobilului „Mitsubishi Pajero”, n/î XXXXX este responsabil pentru

repararea prejudiciului cauzat ca urmare a accidentului rutier menționat.

A mai precizat reclamantul că, din motiv că SRL „Biluxtrans” a ignorat

prevederile art. 4 ale Legii nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, Biroul Național

al Asiguratorilor de Autovehicule, a fost constrâns în corespundere cu art. 33

alin. (3) din Legea supra enunțată, să achite persoanei păgubite, din Fondul

Protecției Victimelor Străzii, pe care îl administrează, despăgubirea.

În susținerea acțiunii a invocat reclamantul și prevederile art. 4 alin. (1) din

Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006, potrivit căruia persoanele fizice și

persoanele juridice care au în posesiune autovehicule supuse înmatriculării pe

teritoriul Republicii Moldova sînt obligate să se asigure pentru cazuri de

răspundere civilă auto ca urmare a prejudiciilor cauzate prin accident de

autovehicul produs în limitele teritoriale de acoperire ale asigurării.

Conform art. 33 alin. (8) din aceiași Lege, în vederea recuperării sumelor

cheltuite din Fondul de protecție a victimelor străzii, Biroul Național poate

înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de

persoanele răspunzătoare de prejudiciu.

Mai mult, conform pct. 35 și 36 al Hotărârii Comisiei Naționale a Pieței

Financiare nr. 19/11 din 09 aprilie 2009 “cu privire la aprobarea Regulamentului

privind Fondul de protecție a victimelor străzii”, Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule poate înainta, în limitele despăgubirii de

asigurare achitate, acțiune de regres față de persoanele răspunzătoare de

prejudiciu și, după caz, pentru cheltuielile legate de instrumentarea și lichidarea

pretențiilor de despăgubire, asupra: a) persoanei sau persoanelor răspunzătoare

pentru repararea prejudiciului, în cazul accidentelor în care posesorul

(utilizatorul) autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită; b)

asigurătorului de răspundere civilă auto internă al persoanei sau persoanelor

răspunzătoare pentru repararea prejudiciului, identificat în procesul

investigațiilor ulterioare plății despăgubirii de asigurare.

3

Persoana sau persoanele răspunzătoare pentru cauzarea prejudiciului au

obligația să ramburseze în Fond despăgubirea achitată persoanei păgubite,

inclusiv să ramburseze Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și

cheltuielile legate de instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire.

Astfel, cu referire la cele expuse, opinează reclamantul că din data achitării

despăgubirii persoanei păgubite, consideră că a obținut dreptul de a înainta

împotriva SC “Biluxtrans” SRL și Guranda Cornel, prezenta acțiune.

În acest context la 08 octombrie 2012 și 03 decembrie 2012 a expediat în

adresa SC “Biluxtrans” SRL și a lui Guranda Cornel cererile nr. 01-1664/12 și

nr. 01-2003/12 privind restituirea sumei de 226 215, 84 de lei, care însă nu au

fost satisfăcute.

Își întemeiază pretențiile în baza prevederilor art. 33 alin. (8) al Legii nr.

414-XVI din 22 decembrie 2006, cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art. 1415 Cod civil și

art. 5, 38, 94, 166 și 167 din Codul de procedură civilă.

Cere reclamantul încasarea în mod solidar din contul SC “Biluxtrans” SRL

și Guranda Cornel în beneficiul său a sumei de 226 215,84 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 27 martie 2013,

acțiunea a fost admisă integral, s-a încasat în mod solidar de la SC “Biluxtrans”

SRL și Guranda Cornel în beneficiul Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule prejudiciul material în sumă 226 215,84 lei și cheltuielile de

judecată cu titlu de taxă de stat achitată la înaintarea acțiunii în mărime de

6786,47 și 6000 lei cheltuieli de asistență juridică, în total 239 002, 31 lei.

Invocând ilegalitatea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 27

martie 2013 și 04 noiembrie 2014, SC “Biluxtrans” SRL, prin intermediul

avocatului Balmuș Ștefan a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014, cererea de

apel declarată de SC “Biluxtrans” SRL, prin intermediul avocatului Balmuș

Ștefan, a fost restituită ca fiind semnată și depusă de o persoană care nu este în

drept să declare apel.

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 18 februarie 2015, a fost admis recursul declarat

de SC “Biluxtrans” SRL, prin intermediul avocatului Balmuș Ștefan, casată

încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014 și remisă cauza la spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de la faza

primirii cererii de apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015, a fost admis apelul

declarat de SC “Biluxtrans” SRL, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 27 martie 2013, și dispusă remiterea cauzei la rejudecare în fond în

aceiași instanță, în alt complet de judecători.

4

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 09 martie 2016, a

fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu din partea pârâtului

Belskii Nicolae.

Ulterior la 09 august 2017, Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule a depus cerere de concretizare a acțiunii prin care a solicitat

încasarea în mod solidar, în ordine de regres din contul SC “Biluxtrans” SRL și

Guranda Cornel în beneficiul sau a despăgubirii de asigurare în mărime de 214

899, 18 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 135 528,12 lei și a cheltuielilor

de judecată alcătuite din taxă de stat achitată la depunerea acțiunii în mărime de

10 852, 31 lei și cheltuieli de judecare a pricinii sub forma cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 13 375 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 august 2017,

cererea de chemare în judecată înaintată de Asociația Profesională „Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva SC “Biluxtrans” SRL și

Guranda Cornel cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, dobânzii de

întârziere și cheltuielilor de judecată, a fost admisă parțial.

S-a încasat de la Guranda Cornel, în beneficiul Asociației Profesionale

„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” despăgubirea de asigurare

în mărime de 214 899, 18 lei, dobânda de întârziere în mărime de 135 528,12 lei

și cheltuielile de judecată în mărime de 10852,31 lei cu titlu de taxă de stat și

5000 cheltuieli de asistență juridică.

În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, a fost admis

apelul declarat de Asociația Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule”, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16

august 2017 și pronunțată o hotărâre nouă de admitere parțială a cererii de

chemare în judecată înaintată de Asociația Profesională „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva SC “Biluxtrans” SRL și Guranda

Cornel cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, dobânzii de întârziere și

cheltuielilor de judecată.

S-a încasat din contul SC “Biluxtrans” SRL în beneficiul Asociației

Profesionale „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” despăgubirea

de asigurare în mărime de 214 899,18 lei, dobânda de întârziere în mărime de

135 528,12 lei, taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în mărime de 10 852,31

lei și suma de 13 375 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 21 februarie 2018, SC “Biluxtrans” SRL a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 16 august 2017.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

5

Invocă că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată, a aplicat o

lege care nu trebuia aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat

arbitrar probele.

În susținerea opiniei enunțate, a indicat că consideră neîntemeiată

constatarea instanței de apel precum că SC “Biluxtrans” SRL a încălcat

prevederile art. 4 al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006, deoarece, la momentul

producerii accidentului rutier automobilul de model MITSUBISHI Pajero nr/î C

MZ 711 era asigurat de către compania de asigurări “Euroasig”, conform poliței

de asigurare seria BG nr. 0022354 din 27 aprilie 2010. În calitate de persoană

asigurată figurează proprietarul automobilul de model MITSUBISHI Pajero nr/î

C MZ 711, Belschi Nicolae.

În contextul dat, remarcă că deși la volanul automobilului în momentul

producerii accidentului rutier se afla Guranda Cornel, compania de asigurări

“Euroasig”, era obligată conform prevederilor legale să deschidă un dosar de

daune pe cazul dat și să achite persoanei păgubite, Sprincean Ion, despăgubirea

de asigurare, compania de asigurări, ulterior, având drept de regres asupra

persoanei vinovate de producerea accidentului rutier, Guranda Cornel.

Precizează că consideră neîntemeiat și argumentul potrivit căruia

despăgubirea de asigurare nu a fost achitată de către compania de asigurări

“Euroasig”, dar de către Asociația Profesională „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, deoarece conform contractului de locațiune nr.

01/01/09 din 01 ianuarie 2009, automobilul de model MITSUBISHI Pajero nr/î

C MZ 711, la momentul accidentului, se afla în posesia SC “Biluxtrans” SRL,

căreia astfel îi revenea obligația de a asigura automobilul. Or, contractul de

locațiune nr. 01/01/09 din 01 ianuarie 2009, a fost încheiat între Belschi Nicolae

și SC “Biluxtrans” SRL, fără a fi însă înregistrat la Î.S. „CRIS Registru” și fără a

fi eliberat un certificat de înmatriculare pe numele companiei, care ar confirma

posesia legală a automobilului de către aceasta.

Deci, deoarece contractul de locațiune nu a fost înregistrat în Registrul de

stat al transportatorilor rezultă că nu a produs efecte juridice opozabile terțelor

persoane.

Sub acest aspect, susține că obligația posesorului de a încheia un contract de

asigurare obligatorie a vehiculului pentru cazuri de răspundere civilă auto ca

urmare a prejudiciilor cauzate prin accident de autovehicul produs în limitele

teritoriale de acoperire ale asigurării a fost constatată și de către instanță în

contextul prevederilor art. 8 al Legii nr.414-XVI din 22 decembrie 2006, cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule.

Totodată, susține că instanța de apel la emiterea deciziei contestate a aplicat

prevederile art. 8 din Legea supra enunțată cu modificările operate în anul 2012,

ulterior producerii accidentului rutier. Or, retroactivitatea legii este inadmisibilă.

Mai indică că, consideră inacceptabil și argumentul precum că SC

“Biluxtrans” SRL ar urma să răspundă în mod solidar cu persoana vinovată de

6

cauzarea prejudiciului, Guranda Cornel, deoarece la momentul producerii

accidentului rutier acesta nu era posesorul de drept al automobilului de model

MITSUBISHI Pajero nr/î C MZ 711 și nici angajat al companiei.

Subliniază că instanța de apel a apreciat arbitrar probele prezentate de

către SC “Biluxtrans” SRL, or, aceste înscrisuri, contrazic argumentele invocate

de către reclamant/intimat

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs menționează că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 13 decembrie 2017.

Cererea de recurs a fost declarată la 21 decembrie 2017, respectiv recursul

se consideră depus în termenul prevăzut de art. 434 Codul de procedură civilă.

La 19 februarie 2018, în adresa intimatului Asociația Profesională „Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, a fost expediată copia recursului

declarat de către SC “Biluxtrans” SRL, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței la recurs.

Prin referința depusă la 17 aprilie 2017, intimatul Asociația Profesională

„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, a invocat dezacordul cu

recursul declarat, considerându-l neîntemeiat și pasibil de a fi declarat

inadmisibil, invocând că decizia instanței de apel este întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ prin

încheierea din 28 martie 2018, a considerat recursul admisibil fără a prejudicia

fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu

menținerea hotărârii judecătorești din următoarele considerente.

7

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat cu certitudine că, la data de 14

octombrie 2010, în mun. Chișinău, a avut loc accidentul rutier cu implicarea

automobilului de model „Mitsubishi Pajero”, n/î XXXXX, aflat în posesia SRL

„Biluxtrans”, condus de către Guranda Cornel și autovehiculul de model

„Toyota Avalon” cu n/î XXXXX, condus de Sprincean Ion.

Ca rezultat, automobilul de model „Toyota Avalon” cu n/î XXXXX,

condus de Sprincean Ion a fost deteriorat, iar în conformitate cu procesul-verbal

cu privire la contravenție întocmit la 14 octombrie 2010, vinovat de producerea

accidentului rutier a fost recunoscut Guranda Cornel, conducător al

automobilului de model „Mitsubishi Pajero”, n/î XXXXX.

La momentul producerii accidentului rutier, Guranda Cornel nu deținea

polița de asigurare obligatorie a răspunderii civile pentru pagube produse de

autovehicule.

Potrivit raportului de evaluare a pagubei nr.777/10A din 27 octombrie

2011, întocmit de către expertul SRL „Exauto-Plus” a fost stabilit că prejudiciul

cauzat automobilului de model „Toyota Avalon” cu n/î XXXXX, constituie

suma de 303 621,12 lei.

La 27 iulie 2012, reprezentantul lui Sprincean Ion, Dodon Sergiu, s-a

adresat către Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule cu o cerere de

despăgubire a prejudiciului cauzat autovehiculului de model „Toyota Avalon” cu

n/î XXXXX ca urmare a accidentului produs la 14 octombrie 2010.

Din materialele dosarului este cert și faptul că la 25 septembrie 2012,

Asociația Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, a

achitat lui Sprincean Ion suma de 226 215,84 de lei cu titlu de despăgubire

pentru prejudiciul cauzat prin accidentul rutier.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva SC “Biluxtrans” SRL și Guranda

Cornel, Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule a solicitat încasarea în

mod solidar, în ordine de regres din contul SC “Biluxtrans” SRL și Guranda

Cornel în beneficiul său a despăgubirii de asigurare în mărime de 214 899, 18

lei, dobânzii de întârziere în mărime de 135 528,12 lei și a cheltuielilor de

judecată alcătuite din taxă de stat achitată la depunerea acțiunii în mărime de 10

852, 31 lei și cheltuieli de judecare a pricinii sub forma cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 13 375 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 august 2017,

cererea de chemare în judecată înaintată de Asociația Profesională „Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva SC “Biluxtrans” SRL și

Guranda Cornel cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, dobânzii de

întârziere și cheltuielilor de judecată, a fost admisă parțial.

S-a încasat de la Guranda Cornel, în beneficiul Asociației Profesionale

„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” despăgubirea de asigurare

8

în mărime de 214 899, 18 lei, dobânda de întârziere în mărime de 135 528,12 lei

și cheltuielile de judecată în mărime de 10852,31 lei cu titlu de taxă de stat și

5000 cheltuieli de asistență juridică.

În rest acțiunea a fost respinsă.

Fiind investită cu examinarea pricini în cauză, prima instanță prin hotărârea

din 16 august 2017, a ajuns la concluzia că calitatea de debitor în cadrul

obligației de reparare a prejudiciului cauzat de izvorul de pericol sporit o are

Guranda Cornel, care deservind mijlocul de transport „Mitsubishi Pajero”, n/î

XXXXX, a devenit astfel posesor al sursei de pericol sporit și a fost recunoscut

vinovat de comiterea accidentului rutier din 14 octombrie 2010, în speță

automobilul de model „Toyota Avalon” cu n/î XXXXX.

Totodată, a concluzionat că despăgubirea de asigurare nu poate fi încasată

în mod solidar, deoarece obligația de plată se impune lui Guranda Cornel în

calitate de posesor al izvorului de pericol sporit.

Judecând apelul declarat de Asociația Profesională „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii

apelului, casării hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 august

2017, pronunțând o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii prin care a

dispus, a încasa din contul SC “Biluxtrans” SRL în beneficiul Asociației

Profesionale „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” despăgubirea

de asigurare în mărime de 214 899,18 lei, dobânda de întârziere în mărime de

135 528,12 lei, taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în mărime de 10 852,31

lei și suma de 13 375 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

În susținerea soluției date, instanța de apel a reținut prevederile art. 2, 4 alin.

(1), 8 alin. (23) și 33 alin. (8) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule, pct. 35 lit. a) din Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare

nr. 19/11 din 09 aprilie 2009 și art. 1410 alin. (1) și (2) Cod civil, care

reglementează categoriile de persoane pasibile de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto, modul de încheiere a contractului de asigurare obligatorie

de răspundere civilă auto, fondul de protecție a victimelor străzii, posibilitatea

Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule de a înainta, în limitele

despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de persoanele

răspunzătoare de prejudiciu și, după caz, pentru cheltuielile legate de

instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire, asupra persoanei

răspunzătoare pentru repararea prejudiciului, în cazul accidentelor în care

posesorul (utilizatorul) autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie

de răspundere civilă auto internă, răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un

izvor de pericol sporit.

Cu referire la textul normelor citate și în coraport cu materialele cauzei,

instanța de apel a constatat că prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia

privind încasarea despăgubirii de asigurare de la Guranda Cornel, conducătorul

9

automobilului „Mitsubishi Pajero”, n/î XXXXX, aflat în posesia SC

“Biluxtrans” SRL.

În acest context instanța de apel a concluzionat, conform circumstanțelor

și raporturilor juridice stabilite că, despăgubirea de asigurare în cazul dat

urmează a fi încasată de la SC “Biluxtrans” SRL, posesorul mijlocului de

transport automobilul „Mitsubishi Pajero”, n/î XXXXX și nicidecum de la

Guranda Cornel, conducătorul automobilului dat.

Concomitent, Curtea de Apel Chișinău cu referire la prevederile art. 1410

alin. (1) și (2) Cod civil, a remarcat că, Guranda Cornel conducând automobilul

menționat, nu poartă răspundere pentru prejudiciul material cauzat ca urmare a

accidentului rutier din 14 octombrie 2010, or, la caz obligația de a încheia

contractul de asigurarea obligatoriei de răspundere civilă auto îi revenea SC

“Biluxtrans” SRL ca posesor al mijlocului de transport, conform contractului de

locațiune nr. 01/01/09 încheiat cu Belschi Nicolae pentru perioada 01 ianuarie

2009 – 31 decembrie 2012.

Subsecvent celor relatate, instanța de apel a stabilit că sunt lipsite de

temei juridic argumentele Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule

precum că despăgubirea de asigurare urmează a fi achitată și de către Guranda

Cornel, având dreptul la regres față de conducătorul automobilului. Or, Guranda

Cornel nu poate fi recunoscut drept posesor al sursei de pericol sporit.

Instanța de recurs conchide că prin prisma normelor de drept enunțate,

instanța de apel a ajuns la o concluzie justă și întemeiată privind admiterea

parțială a acțiunii, doar în partea ce se referă la SC “Biluxtrans” SRL.

Conform art. 20 alin.(5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22

decembrie 2006, drepturile persoanei păgubite prin accidente de autovehicul în

care autorul și/sau autovehiculul au rămas neidentificați sau posesorul

autovehiculului nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto

se exercită față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, iar

despăgubirile se achită în conformitate cu art. 14.

Conform art. 31 alin.(1) lit. b) și lit. c) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-

XVI din 22 decembrie 2006, atribuțiile principale ale Biroului Național sunt: să

administreze și să utilizeze mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii

și cele ale Fondului de compensare, constituite conform prezentei legi; să

instrumenteze și să lichideze, direct sau prin intermediar, daunele cauzate în

accidente de autovehicul produse pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit

Regulamentului general al Consiliului Birourilor.

Conform art. 8 alin. (23) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire

la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule, în cazul în care asiguratul este persoană fizică, cu excepția

întreprinzătorului individual, a transmis autovehiculul pentru care s-a încheiat

contractual în posesiunea unei persoane juridice sau a unui întreprinzător

10

individual în temeiul contractului de locațiune sau al altui titlu prevăzut de

legislație, riscul celor admiși de persoana juridică sau întreprinzătorul individual

să utilizeze autovehiculul nu se consideră asigurat prin contractul încheiat în

condițiile alin. (2).

Raportând la caz prevederile legale enunțate în coroborare cu relatările

stabilite, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține drept întemeiată concluzia instanței de apel precum

că, SRL „Biluxtrans” în calitate de posesor al mijlocului de transport de model

„Mitsubishi Pajero” cu n/î XXXXX avea obligația pozitivă de a încheia contract

de asigurare conform Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006, obligație care nu a

fost respectată.

Or, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea supra enunțată, persoanele

fizice și persoanele juridice care au în posesiune autovehicule supuse

înmatriculării pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligate să se asigure pentru

cazuri de răspundere civilă auto ca urmare a prejudiciilor cauzate prin accident

de autovehicul produs în limitele teritoriale de acoperire ale asigurării.

În acest sens, se evidențiază corectitudinea soluției instanței de apel și

referitor la faptul că la caz, despăgubirea de asigurare urmează a fi încasată de la

SRL „Biluxtrans”, posesor al mijlocului de transport de model „Mitsubishi

Pajero” cu n/î XXXXX și nicidecum de la Guranda Cornel, conducătorul

automobilului, ținând cont că automobilul în ziua comiterii accidentului rutier se

afla în posesia SRL „Biluxtrans”, conform contractului de locațiune menționat.

Or, conform art. 1410 alin. (1) și (2) Cod civil, persoanele a căror activitate

este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea

vehiculelor, a instalațiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a

substanțelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcții etc.) au obligația să

repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că

prejudiciul se datorează unei forțe majore (cu excepția cazurilor în care dauna a

survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenția persoanei

vătămate.

Obligația de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de

pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei

care și-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, conform materialelor cauzei s-a constatat că

Guranda Cornel, se afla în relații de muncă cu SRL „Biluxtrans”, activând în

calitate de șofer, ce se confirmă prin, procesul-verbal cu privire la contravenție

din 14 octombrie 2010, ordonanța Procuraturii Centru mun. Chișinău din 30 mai

2014, cât și prin declarațiile directorului Belschi Igor, care a fost audiat ca

martor, confirmând că Guranda Cornel a fost angajat în cadrul SRL

„Biluxtrans”, în funcția de șofer pe ruta internațională.

Deci, debitor, în cadrul obligației de reparare a prejudiciului cauzat de un

izvor de pericol sporit este posesorul izvorului, și anume persoana ce

11

exploatează și posedă izvorul de pericol sporit în temeiul dreptului de proprietate

sau în alt temei legal respectiv, nu poate fi recunoscut posesor al sursei de

pericol sporit persoana care deservește mijlocul de transport sau îl conduce în

contextul raporturilor de muncă.

Cu referire la circumstanțele expuse, rezultă că Guranda Cornel conducând

automobilul nu poartă răspundere pentru prejudiciul material cauzat ca urmare a

accidentului rutier produs la 14 octombrie 2010, or, la caz obligația de a încheia

contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto era impusă SRL

„Biluxtrans”, pe care a neglijat-o.

La caz sunt incidente și prevederile pct. 35 lit. a) și pct. 36 din Hotărârea

Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 19/11 din 09 aprilie 2009 “cu privire

la aprobarea Regulamentului privind Fondul de protecție a victimelor străzii”, în

conformitate cu care Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule poate

înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de

persoanele răspunzătoare de prejudiciu și, după caz, pentru cheltuielile legate de

instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire, asupra: a) persoanei sau

persoanelor răspunzătoare pentru repararea prejudiciului, în cazul accidentelor în

care posesorul (utilizatorul) autovehiculului nu deține poliță de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe

cale ilicită.

Persoana sau persoanele răspunzătoare pentru cauzarea prejudiciului au

obligația să ramburseze în Fond despăgubirea achitată persoanei păgubite,

inclusiv să ramburseze Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și

cheltuielile legate de instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire.

Din considerentele menționate și cu referire la prevederile art. 33 alin. (8)

din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că despăgubirea de asigurare urmează a fi încasată de la SRL

„Biluxtrans”, ca posesor al mijlocului de transport de model „Mitsubishi Pajero”

cu n/î XXXXX.

Prin urmare, sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute nici celelalte argumente

ale recurentului, formulate în cererea de recurs deoarece acestea nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

contestate.

Concluzionând, instanța de recurs conchide că decizia recurată este

adoptată în limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care

guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create

condiții obiective participanților la proces, pentru realizarea drepturilor

procedurale.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că decizia

instanței de apel este legală și întemeiată, corespunde circumstanțelor de fapt

12

stabilite prin probele administrate și raportate la legea materială, iar argumentele

invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Societatea Comercială “Biluxtrans”

Societate cu Răspundere Limitată.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Asociația Profesională

„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva Societății

Comerciale “Biluxtrans” Societate cu Răspundere Limitată și Guranda Cornel cu

privire la încasarea despăgubirii de asigurare, dobânzii de întârziere și

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

13