3ra-1551/18 — Constatarea neexaminării în termen legal a cererii si obligarea emiterii actelor administrative

3ra-1551/18 — Constatarea neexaminării în termen legal a cererii si obligarea emiterii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1551/18

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești (jud: R. Moșneguțu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Liubovi

Sudacevschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liubovi Sudacevschi

împotriva Primăriei orașului Șoldănești și Consiliului orașului Șoldănești, intervenient

accesoriu SRL „Orhei Gaz”, filiala Șoldănești cu privire la constatarea neexaminării în

termen legal a cererii și obligarea emiterii actelor administrative,

împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Liubovi Sudacevschi și a fost menținută hotărârea din 20 iunie

2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

c o n s t a t ă:

La data de 18 ianuarie 2018 reclamanta Liubovi Sudacevschi a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei orașului Șoldănești și Consiliului orașului

Șoldănești cu privire la obligarea emiterii actelor administrative și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 18 august 2015 s-a adresat

cu cererea nr. 17 către Primăria Șoldănești și Consiliul orășenesc Șoldănești cu privire la

atribuirea în arendă a unui lot de teren.

A susținut că, terenul solicitat este amplasat în intravilanul localității între str.

Vișinilor - Mihai Eminescu și terenurile private cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx,

mărginindu-se nemijlocit cu terenul din fondul apelor (bazin acvatic nr. cadastral xxxxx)

pe care îl deține în arendă în baza contractului de arendă nr. 174 din 07 septembrie 2015

încheiat cu Primăria or. Șoldănești.

A specificat că, dreptul de arendă asupra terenului din fondul apelor l-a obținut în

1

urma câștigării licitației publice, organizate de către autoritatea publică locală.

A afirmat că, din motiv că nu i-a fost prezentat planul geometric al lotului de teren

pe care intenționa să-1 arendeze în termenul stabilit de Regulamentul privind licitațiile cu

strigare și cu reducere, nu a cunoscut faptul că terenul din fondul apelor nu include și cel

puțin câțiva metri de zonă de protecție a bazinului acvatic necesară pentru gestionarea

eficientă și protejarea ecologică a acestuia de factorii de poluare.

A relatat că, în pofida noilor circumstanțe apărute a solicitat Primăriei orașului

Șoldănești și Consiliului orașului Șoldănești, delimitarea în natură a unui teren din cadrul

terenurilor fondului de rezervă a autorității administrației publice locale prin formarea

unui bun imobil care să cuprindă terenul amplasat între str. Vișinilor - Mihai Eminescu și

terenurile private cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx.

A notat că, din răspunsul Primăriei Șoldănești recepționat la data de 20 decembrie

2015, rezultă că la ședința nr. 13/14 din 17 noiembrie 2015, Consiliul orășenesc Șoldănești

a respins cererea fără a indica motivele deciziei luate, cu enumerarea etapelor prevăzute

de lege întru îndeplinirea procedurii de formare a unui nou bun imobil.

A subliniat că, răspuns de la Consiliul orășenesc Șoldănești la solicitările adresate,

până în prezent nu a primit.

A precizat că, cu răspunsul primit nu este de acord și îl consideră ilegal, deoarece

terenul solicitat în arendă este în proprietatea publică a administrației publice locale și face

parte din fondul de rezervă a acesteia. De altfel, terenul în cauză reprezintă zona de

protecție a bazinului acvatic, respectiv el are rolul de bun accesoriu în raport cu iazul, care

este bun principal, astfel ele nu pot exista distinct unul față de altul, cu toate că tehnic acest

teren poate fi format ca bun imobil cu număr cadastral diferit.

A relevat că, terenul zonei de protecție are rolul de a proteja corpul de apă împotriva

poluării, epuizării și înmlăștinirii, iar corpul de apă îi conferă acestui teren alăturat un

regim juridic special și obligă beneficiarul să-l amenajeze și întrețină conform prevederilor

ecologice. Deci, este imposibilă și interzisă de legislație separarea acestor două

componente de mediu, respectiv nu poate fi vorba de beneficiari diferiți a acestor două

bunuri, fapt care exclude din start posibilitatea scoaterii la licitație a noului bun format,

deoarece această stare de fapt ar aduce direct la atingerea intereselor sale ca arendator

(beneficiar) a terenului din fondul apelor și ar crea din start un litigiu între ea și un potențial

arendator a terenului zonei de protecție. Mai mult ca atât, bazinul acvatic a fost preluat

într-o stare deplorabilă, de aceea el necesită investiții consistente în reabilitarea și

amenajarea acestuia, iar prin acțiunile ilicite ale administrației publice locale are loc

stagnarea efectuării acestor lucrări, fapt prin ce i se cauzează prejudiciu moral și material.

A menționat că, dacă terenul în cauză nu poate fi format ca bun imobil de sine stator

din anumite considerente întemeiate, atunci acest fapt trebuie să fie argumentat printr-o

decizie a Consiliului orășenesc Șoldănești, la baza căreia trebuie să stea avizul negativ al

inginerului cadastral privind elaborarea proiectului de formare a bunului imobil. În astfel

de caz, una din posibilele soluții ar fi emiterea unei decizii privind modificarea planului

cadastral a terenului arendat, respectiv și a prevederilor contractului nr. 174 din 07

septembrie 2015 (suprafață arendată, plata pentru arendă), deoarece potrivit art. 4 alin. (9)

din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308

din 25 iulie 1997, terenul care, după parametri și amplasare, nu poate fi format ca bun

2

imobil de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitație deținătorilor de terenuri

adiacente. În cazul în care există un singur deținător de teren adiacent, vânzarea-

cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează

la prețul normativ al pământului. Această prevedere se aplică și relațiilor de arendă a unor

astfel de terenuri. Celelalte terenuri se vând prin concurs sau la licitație, cu excepțiile

prevăzute de lege.

A învederat că, în circumstanțele descrise se constată că inginerul cadastral al

Primăriei orașului Șoldănești nu a elaborat nici un studiu privind posibilitatea formării

bunului imobil, respectiv nu a întocmit nici un aviz care ar sta la baza respingerii cererii

sale, fapt care se prezumă din neprezentarea un aviz pozitiv sau negativ privind

posibilitatea formării bunului imobil. Așadar, consideră că respingerea cererii de către

Consiliul orășenesc Șoldănești la ședința nr. 13/14 din 17 noiembrie 2015, este

neîntemeiată și ilegală, or soluția dată nu se bazează pe un act juridic sau normativ,

respectiv și răspunsul Primăriei orașului Șoldănești este unul ilicit.

A concluzionat că, prin acțiunile ilicite ale Primăriei orașului Șoldănești și

Consiliului orășenesc Șoldănești i-au fost lezate drepturile constituționale și cauzate

prejudicii morale și materiale. Această situație este generată de pierderea timpului și

efortului fizic pentru revendicarea drepturilor recunoscute de lege, însă care sunt încălcate

de autoritățile publice locale, precum și de starea de neputință de a executa lucrările

preconizate de reabilitare a bazinului acvatic și a zonei de protecție.

A solicitat obligarea Primăriei orașului Șoldănești să elaboreze avizul privind

posibilitatea formării bunului imobil solicitat de a fi arendat, cu prezentarea ulterioară a

acestuia solicitantului și Consiliului orășenesc Șoldănești, obligarea Consiliului orășenesc

Șoldănești să ia decizia privind recunoașterea bunului imobil solicitat în folosință ca

proprietate publică din domeniul privat al administrației publice locale, cu atribuirea

ulterioară a acestuia în arendă: a) fie prin formarea din terenul fondului de rezervă

amplasat în perimetrul străzilor Vișinilor, Mihai Eminescu, terenurile private cu nr.

cadastrale xxxxx și xxxxx, a unui bun imobil cu nr. cadastral distinct de cel al terenului

din fondul apelor, care să-i fie dat în arendă la prețul calculat conform coeficienților

stabiliți în contractul de arendă nr. 174 din 07 septembrie 2015; b) fie prin alipirea la

terenul din fondul apelor nr. cadastral xxxxx a terenului solicitat, cu efectuarea

modificărilor în planul cadastral în registrul ținut de OCT Șoldănești și cu modificarea

corespunzătoare a clauzelor contractului de arendă nr. 174 din 07 septembrie 2015, la care

se va anexa un acord adițional, precum și încasarea din contul Primăriei orașului

Șoldănești în folosul său a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale angajaților

autorității publice locale în mărime de 5000 de lei, cu transferarea sumei la contul bancar

4779183346760668 codul băncii VICB2X740.

La data de 19 februarie 2016 reclamanta Liubovi Sudacevschi a depus cerere de

concretizare a cerințelor, prin care a solicitat să fie constatate ilegale inacțiunile

Consiliului orășenesc Șoldănești și Primăriei orașului Șoldănești prin nesoluționarea în

termen a cererii, recunoașterea exclusivității dreptului de arendă în privința terenului

amplasat în perimetrul str. Vișinilor, Mihai Eminescu și terenurile private nr. cadastrale

xxxxx și xxxxx, obligarea Primăriei orașului Șoldănești să elaboreze proiectul privind

formarea unui nou bun imobil, obligarea Consiliului orășenesc Șoldănești să emită o

3

decizie prin care terenul solicitat în arendă să fie recunoscut ca proprietate publică din

domeniul privat al administrației publice locale și comasat cu terenul pe care îl deține în

arendă, cu efectuarea corectărilor corespunzătoare și încasarea prejudiciului moral cauzat

în mărime de 5000 de lei la contul bancar 225920040470189874981 IBAN-

MD19VI225911505281015485, cod fiscal 2004047018987, codul băncii VICB2X740,

precum și restituirea taxei de stat în sumă de 100 de lei.

Prin încheierea protocolară din 30 mai 2016 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu SRL „Orhei Gaz”, filiala

Șoldănești (f.d. 124, vol. I).

Prin hotărârea din 20 iunie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, acțiunea

depusă de Liubovi Sudacevschi, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Liubovi Sudacevschi și a fost menținută hotărârea din 20 iunie 2017 a

Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, instanța de fond corect a

respins acțiunea depusă de Liubovi Sudacevschi, or materialul probator administrat la

materialele cauzei denotă cu certitudine faptul că, prin decizia Consiliului orășenesc

Șoldănești nr. 4/4 din 25 iunie 2013, terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața 0.1163

ha, cu destinație acvatic, amplasat în or. Șoldănești, str. Mihai Eminescu s-a recunoscut ca

proprietate publică din domeniul privat al unității administrativ teritoriale, orașul

Șoldănești (f.d. 83, vol. I). Astfel, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile,

terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața 0.1163 ha aparține cu drept de proprietate

orașului Șoldănești, raionul Șoldănești (cota parte 1.0), modul de folosință al terenului

fiind – fondul apelor în baza deciziei anterior enunțate (f.d. 76, vol. I).

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a menționat că, instanța de fond corect a constatat faptul că Consiliul orășenesc

Șoldănești s-a convocat după 10 august 2015, la data de 17 noiembrie 2015, unde a fost

pusă în discuție chestiunea vizată în cererea depusă de Liubovi Sudacevschi, la data de 10

august 2015. Drept urmare cererea depusă de Liubovi Sudacevschi a fost examinată la

ședința Consiliului orășenesc Șoldănești din 17 noiembrie 2015.

În circumstanțele descrise, instanța de apel a reținut ca fiind stabilit cu certitudine

faptul că, prin decizia Consiliului orășenesc Șoldănești nr. 13/14 din 17 noiembrie 2015

„Cu privire la cererea cet. Liubovi Sudacevschi”, cererea depusă de Liubovi Sudacevschi,

a fost respinsă, din motiv că terenul în cauză urmează mai întâi să fie format și atribuit

unității administrativ teritoriale, după care fiind posibil a fi expus la licitație prin decizie

de consiliu (f.d. 34, Vol. I), iar prin răspunsul Primăriei orașului Șoldănești nr. 860 din 15

decembrie 2015, la cererea din 10 august 2015, apelantei i-a fost explicat că cererea în

cauză a fost examinată la ședința Consiliului orășenesc Șoldănești din 17 noiembrie 2015

și potrivit deciziei Consiliului orășenesc Șoldănești nr. 13/14 din 17 noiembrie 2015 „Cu

privire la cererea cet. Liubovi Sudacevschi”, cererea depusă de Liubovi Sudacevschi, a

fost respinsă, din motiv că terenul în cauză urmează mai întâi să fie format și atribuit

unității administrativ teritoriale, ulterior format ca bun imobil cu efectuarea măsurărilor,

întocmirea planului cadastral, iar apoi prin decizie scos la licitație, la care pot participa

toți doritorii (f.d. 13, Vol. I).

4

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a menționat că instanța de fond corect a reținut faptul că, nefiind de acord cu

răspunsul dat de Primăria orașului Șoldănești nr. 860 din 15 decembrie 2015 în temeiul

deciziei Consiliului orășenesc Șoldănești nr. 13/14 din 17 noiembrie 2015 „Cu privire la

cererea cet. Liubovi Sudacevschi”, Liubovi Sudacevschi urma să solicite anularea deciziei

respective, iar necontestarea ei îi conferă prezumția legalității.

Suplimentar, instanța de apel a conchis că apelanta Liubovi Sudacevschi a cunoscut

despre faptul emiterii deciziei Consiliului orășenesc Șoldănești nr. 13/14 din 17 noiembrie

2015 „Cu privire la cererea cet. Liubovi Sudacevschi”, motiv pentru care, instanța de fond

just a reținut ca neîntemeiată pretenția reclamantei cu privire la constatarea ca fiind ilegale

inacțiunile Consiliului orășenesc Șoldănești prin nesoluționare în termen a cererii din 10

august 2015, or reclamanta nu a fost lipsită de dreptul să conteste în termenul stabilit în

ordinea contenciosului administrativ decizia menționată.

De asemenea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a reținut că, pentru a se conforma prevederilor legale enunțate mai sus, au

fost realizate consultări cu cetățenii, iar potrivit notei informative privind consultarea

cetățenilor referitor la chestiunea atribuirii în arendă a lotului de teren adiacent iazului de

pe str. Mihai Eminescu, întocmită de specialiștii din cadrul Primăriei orașului Șoldănești,

după consultarea cetățenilor – proprietarilor terenurilor adiacente sectorului cu nr.

cadastral xxxxx, a fost propusă decizia de a nu permite formarea unui nou bun imobil

terenului adiacent iazului. Negativă fiind și nota informativă din 29 februarie 2016 a

Șefului Secției Situații Excepționale Șoldănești, dl. V. Burduja, care menționează că, ca

bazin acvatic (balta) nu se află la evidența Secției Situații Excepționale și relații funciare

și cadastru, iar construcția bazinelor de apă și a lacurilor de acumulare în intravilanul

localităților rurale este interzisă.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a constatat

că bunul imobil nr. cadastral xxxxx pe care îl arendează reclamanta, potrivit informației

din Registrul bunurilor imobile nu este bazin acvatic, ci teren cu modul de folosință-fondul

apelor.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții de Apel Chișinău a relatat că Consiliul orășenesc Șoldănești nu poate fi obligat să

treacă terenul proprietate publică în domeniul privat al unității administrativ teritoriale,

această împuternicire nefiind în competența sa. Deci, pretenția reclamantei/apelante cu

privire obligare a Consiliului orășenesc Șoldănești să emită actul administrativ sub formă

de decizie prin care terenul solicitat în arendă să fie recunoscut ca proprietate publică din

domeniul privat al Autorității publice locale și comasat cu terenul pe care îl deține în

arendă reclamanta, este una neîntemeiată.

Drept urmare, instanța de apel a învederat că instanța de fond corect a reținut că

dacă bunul imobil urmează a fi înstrăinat, concesionat, dat în arendă ori în locațiune, acest

fapt poate avea loc doar prin licitație publică, conform procedurii stabilite prin

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, în baza deciziei luată numai de către organele

abilitate cu aceste atribuții prin lege, deoarece obligarea autorității publice de a scoate la

licitație bunul solicitat de reclamantă va fi considerată ca o substituire a atribuțiilor

5

autorităților publice, întrucât expunerea la licitație a bunurilor este luată de organele

abilitate cu aceste atribuții prin lege, or potrivit pct.4 lit. b) al Regulamentului menționat,

decizia privind expunerea la licitație a bunurilor este luată de organele abilitate cu aceste

atribuții prin lege: de autoritățile administrației publice ale unităților administrativ-

teritoriale de nivelul întâi și de nivelul al doilea, inclusiv ale unității teritoriale autonome

Găgăuzia – în privința proprietății unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a unității

teritoriale autonome Găgăuzia.

În concluzie, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a menționat că solicitarea lui Liubovi Sudacevschi cu privire la restituirea

taxei de stat nu se încadrează în prevederile art. 89 alin. (1) Cod de procedură civilă și nici

în prevederile alin. (2) al aceluiași articol, potrivit căruia, taxa de stat se restituie și în alte

cazuri stabilite de legislația în vigoare, or ultima nu a invocat nici o normă legală, în baza

căreia prima instanță urma a-i restitui taxa se stat achitată în baza încheierii din 25 ianuarie

2016 a Judecătoriei Șoldănești. Cu atât mai mult, pretenția ultimei nu se încadrează nici

în prevederile art. 7 al Legii taxei de stat.

La data de 25 septembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Liubovi

Sudacevschi a declarat recurs împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii instanței de fond, pronunțând o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au examinat

superficial cauza, iar în rezultat au adoptat soluții neargumentate și ilegale, fiind astfel

pusă în situația ingrată de a dovedi că inacțiunile administrației publice locale în raport cu

cererea sa sunt ilegale, deși conform legii aceasta trebuie să fie invers.

A afirmat că, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel că terenul solicitat în

arendă se află în proprietatea statului, respectiv Consiliul orășenesc Șoldănești nu poate fi

obligat să treacă terenul proprietate publică în domeniul privat al administrației publice

locale, or registrul electronic deținut de Agenția relații Funciare și Cadastru nu conține o

astfel de mențiune, cu atât mai mult că însăși reprezentanții pârâților au declarat că terenul

solicitat în arendă se află la evidența Primăriei orașului Șoldănești cu destinație de pășune.

A susținut că, argumentul instanței de apel precum că soarta bunurilor proprietate a

administrației publice locale Șoldănești poate fi decisă exclusiv de către aceasta, deoarece

în caz contrar s-ar comite o substituire a atribuțiilor administrației publice locale, este

irelevant, or speța dată cade sub incidența excepțiilor prevăzute de art. 4 alin. (9) al legii

privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie

1997.

A subliniat că, despre existența deciziei Consiliului orășenesc Șoldănești a aflat

abia pe parcursul dezbaterilor judiciare, iar contestarea ei este inutilă, atâta timp cât

angajații Primăriei orașului Șoldănești nu doresc să execute etapele predecesoare

(elaborarea avizului privind posibilitatea formării bunului imobil, a planului geometric,

etc.) dezbaterii de către consiliul a cererii sale.

A indicat că, instanța de apel contrar prevederilor art. 15 alin. (3) și (6) al Legii

privind transportul prin conducte magistrale nr. 592 din 26 septembrie 1995 și-a întemeiat

concluzia pe răspunsul nr. 37 din 01 martie 2016, eliberat de SRL „Orhei Gaz”, precum și

pe nota informativă nr. 39 din 29 februarie 2016 (f.d. 81, vol. I), nota informativă a

6

Primăriei orașului Șoldănești (f.d 78, vol. I), or obligația de punere a acestuia la evidența

Secției Situații Excepționale Șoldănești aparține administrației publice locale Șoldănești.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 aprilie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 25 septembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Liubovi Sudacevschi nu se

7

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează

în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Liubovi

Sudacevschi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Liubovi Sudacevschi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Liubovi Sudacevschi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

8