3ra-1254/19 — anularea deciziei, obligarea prezentării actelor, obligarea de a nu crea obstacole

3ra-1254/19 — anularea deciziei, obligarea prezentării actelor, obligarea de a nu crea obstacole (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1254/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sewdiul Central (jud. C. Troianovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Consiliul municipal Orhei și

Primarul municipiului Orhei, reprezentați de avocatul Vadim Banaru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Asociația Obștească „Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” împotriva

Consiliului municipal Orhei, intervenient accesoriu Primăria municipiului Orhei cu

privire la anularea deciziei, obligarea prezentării actelor și obligarea de a nu crea

obstacole,

și cererea reconvențională depusă de către Consiliul municipal Orhei și Primarul

municipiului Orhei împotriva Asociației Obștești „Comunitatea Evreiască din

Republica Moldova”, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” cu privire la constatarea caracterului neexecutoriu al deciziei,

împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de avocatul Maxim Sidorenco în interesele

Consiliului municipal Orhei și a Primarului municipiului Orhei,

c o n s t a t ă:

La 26 septembrie 2017, Asociația Obștească „Comunitatea Evreiască din

Republica Moldova” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

municipal Orhei, intervenient accesoriu Primăria municipiului Orhei cu privire la

anularea deciziei, obligarea prezentării actelor și obligarea de a nu crea obstacole.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin decizia Consiliului orășenesc

Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014 „cu privire la aprobarea suprafeței și hotarelor

terenului și transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției

de cult”, s-a decis transmiterea dreptului de proprietate privată asupra terenului aferent

și construcției din str. V. Lupu 62, orașul Orhei, Asociației Obștești „Comunitatea

Evreiască din Republica Moldova”.

1

Ulterior, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a intentat o acțiune în

judecată către Consiliul orășenesc Orhei, intervenient accesoriu Asociația Obștească

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” cu privire la excluderea din decizia

Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014, a punctului 3, care

prevede transmiterea în hotare generale Asociației Obștești „Comunitatea Evreiască

din Republica Moldova” a dreptului de proprietate privată asupra terenului aferent și

construcției din str. Vasile Lupu 62, or. Orhei. Prin hotărârea din 3 mai 2016 a

Judecătoriei Orhei a fost respinsă acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Orhei al

Cancelariei de Stat. Iar, prin încheierea din 1 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău

a fost restituit fără examinare apelul declarat de către Oficiul Teritorial Orhei al

Cancelariei de Stat.

A menționat că, drept urmare, după rămânerea irevocabilă a hotărârii din 3 mai

2016 a Judecătoriei Orhei, decizia Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24

octombrie 2014 a rămas în vigoare, urmând a fi executată.

A explicat că, în baza dispozițiilor Legii privind accesul la informație, prin

demersul din 31 iulie 2017, a solicitat Consiliului orășenesc Orhei să-i elibereze în

termen de 15 zile lucrătoare, două copii autentificate ale deciziei Consiliului orășenesc

Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014, însă, prin răspunsul din 23 august 2017

Consiliul municipal Orhei a refuzat furnizarea informației solicitate, susținând

inoportunitatea eliberării deciziei respective.

Reclamanta a precizat că, deciziile adoptate de Consiliul municipal Orhei se

încadrează în noțiunea de informații publice, fiind plasate pe site-ul oficial al Primăriei

municipiului Orhei, iar furnizorii de informații sunt obligați să le furnizeze

solicitanților informațiile solicitate.

În opinia reclamantei, refuzul Consiliului municipal Orhei de a prezenta copiile

deciziei solicitate, constituie o îngrădire ilegală a dreptului de acces la informații

garantat de art. 34 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova.

Referitor la pretinsa necesitate a controlului legalității actului administrativ

nominalizat, s-a invocat că legalitatea deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din

24 octombrie 2014, a fost verificată de către instanța de judecată, care prin hotărârea

din 3 mai 2016, a respins acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Orhei al

Cancelariei de Stat.

Reclamanta a invocat că, din cauza neeliberării copiilor de pe decizia nr. 7.34 din

24 octombrie 2014, asociației obștești îi sunt puse piedici în executarea obligației de

înregistrare a dreptului de proprietate asupra construcției din str. V. Lupu 62, constituit

prin decizia Consiliului orășenesc Orhei.

Astfel, reclamanta a solicitat obligarea Consiliului municipal Orhei de a prezenta

două copii autentificate ale deciziei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014 și obligarea

Consiliului municipiului Orhei de a nu crea reclamantei obstacole în înregistrarea

deciziei date.

La data de 3 mai 2018, Asociația Obștească „Comunitatea Evreiască din Republica

Moldova” a depus în Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului municipal

Orhei, intervenient accesoriu Primăria municipiului Orhei cu privire la anularea

deciziei Consiliului municipal Orhei nr. 2.17 din 6 aprilie 2018.

2

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la 13 aprilie 2018, pe pagina oficială a

Primăriei municipiului Orhei a fost publicată decizia Consiliului municipal Orhei nr.

2.17 din 6 aprilie 2018 „cu privire la modificarea și completarea deciziei Consiliului

orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014 și luarea măsurilor de protecție a

drepturilor municipiului Orhei asupra terenului în cauză”, prin care s-a dispus

modificarea și completarea deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24

octombrie 2014 „cu privire la aprobarea suprafeței hotarelor terenului și transmiterea

dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției de cult, prin: excluderea

din titlul deciziei a textului „și transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului

aferent construcției de cult”; expunerea preambulului deciziei în redacție nouă, și

anume „în conformitate cu art. 14 din Legea privind administrația publică locală, art.

61 din Codul Funciar, art. 2 – 3 din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților

administrativ-teritoriale, art. 5 alin. (1) din Legea privind terenurile proprietate publică

și delimitarea lor”; abrogarea punctelor 3 – 5 ale deciziei nr. 7.34 din 24 octombrie

2014; introducerea unui nou conținut pentru punctele 3 5, și anume: „3. Prezenta

decizie servește drept temei pentru înregistrarea/modificarea înscrierilor în Registrul

bunurilor imobile, ținut de Instituția Publică Agenția Servicii Publice; 4. Sursa de

acoperire a cheltuielilor pentru înregistrarea bunului imobil se determină din contul

alocațiilor bugetare planificate în anul 2018 pentru lucrările ce țin de activitatea

Instituției Publice Agenției Servicii Publice; 5. Controlul asupra executării prezentei

decizii se pune în sarcina viceprimarului municipiului Orhei, Reghina Apostolova”.

Reclamanta a afirmat că, decizia Consiliului municipal Orhei nr. 2.17 din 6 aprilie

2018, este neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea flagrantă a actelor legislative și

normative în vigoare, fiind pasibilă anulării. Or, decizia respectivă a fost adoptată în

detrimentul drepturilor Asociației Obștești „Comunitatea Evreiască din Republica

Moldova”, asupra bunurilor imobile în cauză, prin care fapt cauzează reclamantei

prejudicii iminente, mai cu seamă în vederea art. 46 din Constituția Republicii

Moldova, care garantează pe teritoriul Republicii Moldova dreptul asupra proprietății

private fără nici o discriminare.

A specificat că, contrar prevederilor art. 316, 337 din Codul Civil, și art. 46 din

Constituția Republicii Moldova, prin decizia Consiliului municipal Orhei nr. 2.17 din

6 aprilie 2018, Consiliul a dispus exproprierea ilegală și total nejustificată a

proprietarului Asociația Obștească „Comunitatea Evreiască din Republica Moldova”

de patrimoniul său înregistrat în temei legal în Registrul de stat al bunurilor imobile

constituit din terenul cu nr. cadastral 6401309053, amplasat pe adresa or. Orhei, str.

Vasile Lupu 62, totodată, lipsind-o ilegal și de dreptul de a-și înregistra dreptul de

proprietate asupra construcției, drept care i-a fost acordat prin decizia nr. 7.34 din 24

octombrie 2014.

A comunicat că, nu este de competența Consiliului municipal Orhei de a emite

acte de dispoziție asupra proprietății private a persoanelor, sau de a dispune

exproprierea persoanelor de proprietatea sa privată.

Prin încheierea din 10 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admis demersul reprezentantului pârâtului Consiliul municipiului Orhei, iar cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Obștească „Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” împotriva Consiliului

3

municipiului Orhei, intervenient accesoriu Primăria municipiului Orhei cu privire la

anularea deciziei nr. 2.17 din 6 aprilie 2018, s-a transmis spre soluționarea posibilității

conexării într-un singur proces cu cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Comunitatea Evreiască din

Republica Moldova” împotriva Consiliului municipiului Orhei cu privire la obligarea

eliberării deciziei.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost

admisă cererea de conexare a cauzelor, și s-a conexat cauzele de contencios

administrativ sus nominalizate într-un singur proces

Pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, Consiliul municipal Orhei a

depus cerere reconvențională, ulterior concretizată împotriva Asociației Obștești

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova”, intervenient accesoriu Instituția

Publică Agenția Servicii Publice, cu privire la interzicerea Asociației Obștești

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” de a întreprinde acțiunile de a

încheia și întocmi actele menite să execute și să înregistreze decizia Consiliului

orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014, în redacția sa de până la 6 aprilie

2018, și dispunerea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al

Asociației Obștești „Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” asupra terenului

cu nr. cadastral 6401309053.

În motivarea acțiunii reconvenționale s-a indicat că, prin decizia nr. 7.34 din 24

octombrie 2014, Consiliul orășenesc Orhei a transmis Asociației Obștești

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” dreptul de proprietate privată asupra

terenului aferent construcției cu nr. cadastral 6401309053, cu suprafața de 0,0299 ha.

A relatat că, Asociația Obștească „Comunitatea Evreiască din Republica Moldova”

nu este o parte componentă a unui cult religios și nu poate beneficia de transmitere

gratuită a terenului aferent edificiului de cult.

Astfel, luând în considerare acest aspect, Consiliul municipiului Orhei a luat

măsurile de rigoare pentru restabilirea legalității comise la privatizarea terenului în

cauză.

A notat că, prin decizia Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie

2014, fosta componență a Consiliului local a dispus declararea unui edificiu de cult

(sinagoga) cu terenul aferent acestuia cu suprafața de 0,0299 ha, situate pe adresa mun.

Orhei, str. Vasile Lupu 62, proprietate publică a orașului, precum și transmiterea

acestor bunuri imobile în proprietatea privată a Asociației Obștești „Comunitatea

Evreiască din Republica Moldova”.

În urma examinării situației create, s-a constatat caracterul nelegitim al transmiterii

efectuate, așa cum, privatizarea în cauză a fost admisă cu încălcarea prevederilor art.

151 din Codul funciar, în contextul că se permite transmiterea terenului aferent

proprietarilor bisericilor, care există deja ca bunuri imobile înregistrate. Contrar

prevederilor legale, lotul de teren cu nr. cadastral 6401309053, a fost transmis unei

asociații obștești și nu unei comunități religioase, precum și în lipsa intabulării

dreptului de proprietate publică asupra clădirii de cult. Astfel, Consiliul municipal

Orhei prin decizia nr. 2.17 din 6 aprilie 2018 „cu privire la modificarea și completarea

deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014 „cu privire la

aprobarea suprafeței hotarelor terenului și transmiterea dreptului de proprietate asupra

4

terenului aferent construcției de cult” și luarea măsurilor de protecție a drepturilor

municipiului Orhei asupra terenului în cauză”, a abrogat în decizia modificată toate

prevederile nelegitime care vizau transmiterea terenului în proprietatea Asociației

Obștești „Comunitatea Evreiască din Republica Moldova”, fapt ce duce la decăderea

reclamantei de dreptul de a solicita executarea și înregistrarea în Registrul bunurilor

imobile a deciziei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014.

A mai adăugat că, în conformitate cu pct. 2 din decizia Consiliului municipal Orhei

nr. 2.17 din 6 aprilie 2018, s-a solicitat acordul reclamantei Asociația Obștească

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” pentru rectificarea Registrului

bunurilor imobile prin radierea dreptului de proprietate a asociației asupra terenului cu

nr. cadastral 6401309053, dat fiind faptul intabulării nejustificate a dreptului de

proprietate privată a asupra asociației în cauză, și deoarece Asociația Obștească

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” este împotriva acestei rectificări,

urmează ca prin hotărâre judecătorească să fie dispusă radierea din Registrul bunurilor

imobile a dreptului de proprietate al Asociației Obștești „Comunitatea Evreiască din

Republica Moldova” asupra terenului cu nr. cadastral 6401309053.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost

admisă acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Comunitatea Evreiască din

Republica Moldova”. A fost obligat Consiliul municipal Orhei să prezinte Asociației

Obștești „Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” două copii autentificate ale

deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014 „cu privire la

aprobarea suprafeței și hotarelor terenului și transmiterea dreptului de proprietate

asupra terenului aferent construcției de cult”. A fost obligat Consiliul municipal Orhei

să nu creeze obstacole în înregistrarea deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din

24 octombrie 2014 „cu privire la aprobarea suprafeței și hotarelor terenului și

transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției de cult la

Oficiul Cadastral Teritorial Orhei. A fost declarată nulă decizia Consiliului municipal

Orhei nr. 2.17 din 6 aprilie 2018 „cu privire la modificarea și completarea deciziei

Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014 „cu privire la aprobarea

suprafeței hotarelor terenului aferent construcției de cult” și luarea măsurilor de

protecție a drepturilor municipiului Orhei asupra terenului în cauză”. A fost respinsă ca

neîntemeiată cererea reconvențională depusă de către Consiliul municipal Orhei.

Prin decizia din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel declarată de avocatul Maxim Sidorenco în interesele Consiliului municipal Orhei

și a Primarului municipiului Orhei împotriva hotărârii din 21 decembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, Consiliul

municipal Orhei a refuzat neîntemeiat eliberarea informației solicitate de către

reclamantă, așa cum, informația solicitată de intimata/reclamantă se încadrează în

noțiunea de „informații oficiale”, care este definită de art. 6 din Legea privind accesul

la informație.

Cât privește pretenția de declarare a nulității deciziei Consiliului municipal Orhei

nr. 2.17 din 6 aprilie 2018, instanțele de judecată au considerat-o ca fiind întemeiată.

Or, Consiliul municipal Orhei în susținerea deciziei nr. 2.17 din 6 aprilie 2018, a

invocat precum că, terenul cu nr. cadastral 6401309053, a fost repartizat anterior în

5

proprietate Asociației Obștești „Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” cu

derogare de la prevederile legale, argumente ce au un caracter declarativ, deoarece,

legalitatea deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr. 7.34 din 24 octombrie 2014 „cu

privire la aprobarea suprafeței și hotarelor terenului și transmiterea dreptului de

proprietate asupra terenului aferent construcției de cult”, a constituit anterior obiect de

examinare în instanța de contencios administrativ, iar prin hotărârea irevocabilă din 3

mai 2016 a Judecătoriei Orhei, s-a constatat că, decizia respectivă a fost emisă cu

respectarea cadrului legal, nefiind stabilite temeiuri de anulare a acesteia.

Instanțele de judecată au specificat că, în esență, puterea de lucru judecat a unei

hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv

decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să

fie contrazisă de o altă hotărâre.

Referitor la acțiunea reconvențională depusă de către Consiliul municipal

Chișinău, instanțele de jduecată au reținut că aceasta este neîntemeiată.

Or, de fapt, datele referitoare la drepturile asupra unui bun imobil din Registrul

bunurilor imobile, urmează a fi în corespundere cu starea de fapt existentă a bunului.

Cum urmează din înscrisurile cauzei, datele indicate în Registrul bunurilor imobile

referitor la bunul imobil cu nr. cadastral 6401309053, corespunde situației de fapt

existente, or, terenul respectiv aparține cu drept de proprietate Asociației Obștești

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” în baza unui act administrativ

valabil, și care produce efecte juridice, și anume, în temeiul deciziei nr. 7.34 din 24

octombrie 2014.

De asemenea au menționat că, dreptul de proprietate al Asociației Obștești

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” asupra terenului cu nr. cadastral

6401309053, a fost înregistrat în temeiul titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. 6401309053, care nu a fost anulat, și care produce efecte

juridice până la moment.

Instanțele inferioare au evidențiat că, pretențiile reclamantului reconvenient au fost

întemeiate în exclusivitate pe decizia Consiliului municipal Orhei nr. 2.17 din 6 aprilie

2018, care a fost anulată de instanța de contencios administrativ.

La data de 16 august 2019, Consiliul municipal Orhei și Primarul municipiului

Orhei, reprezentați de avocatul Vadim Banaru au depus recurs împotriva deciziei din

12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului au invocat că, nu sunt de acord cu decizia contestată,

deoarece instanța de apel a apreciat arbitrar probele, a expus în decizie concluzii care

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și a aplicat eronat normele de drept

material, anume nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și respectiv a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată.

Au menționat că, instanța de apel, în special nu s-a expus asupra răspunsului

Secției înregistrări organizații necomerciale a Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice” nr. 05/01S1574 din 3 decembrie 2018.

Au specificat că instanța nu a aplicat raportului material litigios prevederile art. 77

alin. (5) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006.

Totodată, instanța de apel nu a aplicat în mod corect dispozițiile art. 375 alin. (2) din

Codul civil.

6

Recurenții au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

cu restituirea cauzei la rejudecare, din motiv că în limitele stabilite de lege instanța de

recurs nu poate adopta o soluție finală pe acest caz.

Prin referința depusă la data de 30 septembrie 2019 Asociația Obștească

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova” a solicitat ca recursul depus să fie

declarat inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 12 iunie 2019, iar conform avizului de

recepție/livrare recurenții au recepționat-o la 19 iulie 2019.

Prin urmare, recursul depus de către Consiliul municipal Orhei și Primarul

municipiului Orhei, reprezentați de avocatul Vadim Banaru la data de 16 august 2019

este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

7

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Consiliul municipal Orhei și Primarul

municipiului Orhei, reprezentați de avocatul Vadim Banaru nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

8

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul depus de către Consiliul municipal Orhei și Primarul municipiului Orhei,

reprezentați de avocatul Vadim Banaru asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Consiliul municipal Orhei și Primarul municipiului Orhei, reprezentați

de avocatul Vadim Banaru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Consiliul municipal Orhei și Primarul municipiului Orhei,

reprezentați de avocatul Vadim Banaru se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

9