3ra-181/19 — recunoasterea ilegalitatii actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea ilegalitatii actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-181/19 — recunoasterea ilegalitatii actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-181/19
Prima instanță: Judecătoria Edineți, sediul Dondușeni (jud: L.Danilișin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș)
Î N C H E I E R E
27 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată ,,Dondservice”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Dondservice” împotriva Primarului orașului Dondușeni cu
privire la recunoașterea ilegalității actului administrativ, anularea înștiințării de
refuz în recepționarea notificării și obligarea emiterii actului administrativ,
împotriva deciziei din 2 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost admis apelul declarat de Primăria orașului Dondușeni, a fost casată hotărârea
din 20 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni și a fost emisă o nouă
hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 5 octombrie 2017, SRL ,,Dondservice” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Primarului orașului Dondușeni cu privire la recunoașterea
ilegalității actului administrativ, anularea înștiințării de refuz în recepționarea
notificării și obligarea emiterii actului administrativ.
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că la 11 septembrie
2017, în baza art. 14 al Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23
septembrie 2010, a depus la Primăria orașului Dondușeni, notificarea privind
inițierea activității de comerț, anexând în copii, extrasul din Registrul de stat al
persoanelor juridice din 21 noiembrie 2013, buletinul de identitate al
reprezentantului societății, dispoziția Primarului orașului Dondușeni nr. 104-d din
29 iunie 2000 privind autorizarea înființării pieței orășenești pe teritoriul FIPC
,,Stroiteli”, Regulamentul de funcționare a pieței și autorizația sanitar-veterinare de
funcționare din 14 noiembrie 2012.
Reclamanta a menționat că în notificarea depusă, a inclus toate datele stabilite
la art. 14 alin. (3) din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23
septembrie 2010, precum și a anexat toate actele stabilite la art. 14 alin. (4) din
Legea enunțată.
1
Societatea a susținut că reprezentantul administrației publice locale
neîntemeiat a refuzat în recepționarea notificării privind inițierea activității de
comerț, eliberându-i înștiințarea nr. 83 din 11 septembrie 2017, în care a indicat că
lipsesc copiile deciziei Consiliului local de creare a pieței și a autorizației de
schimbare a destinației.
Astfel, reclamanta a considerat că refuzul autorității administrației publice
locale de a recepționa notificarea privind inițierea activității de comerț, precum și
înștiințarea de refuz nr. 83 din 11 septembrie 2017, sunt ilegale și urmează a fi
anulate, cu obligarea Primarului orașului Dondușeni să elibereze înștiințare de
recepționare a notificării în formă scrisă și indicarea datelor prevăzute la art. 16
alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie
2010.
SRL ,,Dondservice” a remarcat că la 11 septembrie 2017 a depus notificare în
adresa Primăriei orașului Dondușeni, la care a anexat dispoziția Primarului orașului
Dondușeni nr. 104-d din 29 iunie 2000 privind autorizarea înființării pieței
orășenești pe teritoriul FIPC ,,Stroiteli”, în baza căreia până în prezent achită în
bugetul local impozitele și taxele prevăzute de legislația fiscală.
Întreprinderea a precizat că în anul 2005, în legătură cu faptul că FIPC
,,Stroiteli” nu se încadra în prevederile legale referitor la forma juridică de
organizare, a fost înființată o nouă întreprindere, și anume, SRL ,,Dondservoice”,
care la rândul său a preluat toate activele și pasivele FIPC ,,Stroiteli”, inclusiv și
administrarea pieței orășenești.
Ca urmare, dispoziția Primarului orașului Dondușeni nr. 104-d din 29 iunie
2000, emisă în baza art. 38 alin. (1) pct. 22 și 28 al Legii privind administrația
publică locală nr. 186 din 6 noiembrie 1998, reprezintă un document oficial cu
forță juridică echivalentă deciziei Consiliului local de creare a pieței, prevăzute la
art. 14 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23
septembrie 2010, mai mult că piața orășenească a fost înființată și a început
activitatea cu zece ani până la intrarea în vigoare a legii menționate supra,
dispozițiile căreia nu au efect retroactiv.
Reclamanta a considerat că solicitarea prezentării copiei deciziei Consiliului
local de creare a pieței, expusă în pct. 1 din înștiințarea de refuz la recepționarea
notificării nr. 83 din 11 septembrie 2017 este neîntemeiată, iar inexistența deciziei
respective nu poate servi temei pentru nerecepționarea notificării în condițiile în
care la notificare a fost anexată dispoziția Primarului orașului Dondușeni nr. 104-d
din 29 iunie 2000.
La fel, a specificat că și lipsa autorizației de schimbare a destinației indicată în
pct. 2 al înștiințării de refuz, în recepționarea notificării nr. 83 din 11 septembrie
2017, nu poate servi temei pentru nerecepționarea notificării, deoarece art. 14 alin.
(4) și (5) din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010
nu prevede obligativitatea anexării unui asemenea document de notificare.
SRL ,,Dondservice” a solicitat recunoașterea refuzului Primăriei orașului
Dondușeni de a recepționa notificarea privind inițierea activității de comerț, ca
fiind contrară prevederilor legii, anularea înștiințării de refuz în recepționarea
notificării SRL ,,Dondservice” nr. 83, eliberată de Primăria orașului Dondușeni la
11 septembrie 2017 și obligarea Primarului orașului Dondușeni să elibereze
înștiințare de recepționare a notificării în formă scrisă, cu indicarea datelor
2
prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la comerțul interior, precum
și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 20 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, a
fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Dondservice”.
A fost recunoscut ilegal refuzul Primarului orașului Dondușeni nr. 83 din 11
septembrie 2017 de a recepționa notificarea SRL ,,Dondservice” privind inițierea
activității de comerț, ca fiind emis contrar prevederilor legii.
A fost anulată înștiințarea de refuz, în recepționarea notificării SRL
,,Dondservice” eliberată de Primăria orașului Dondușeni nr. 83 din 11 septembrie
2017.
A fost obligat Primarul orașului Dondușeni să elibereze SRL ,,Dondservice”
înștiințarea de recepționare a notificării privind inițierea activității de comerț în
formă scrisă, cu indicarea datelor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) al Legii cu
privire la comerțul interior.
A fost respinsă pretenția SRL ,,Dondservice” cu privire la compensarea
cheltuielilor de judecată. (f.d. 114-122)
La 29 martie 2018, Primăria orașului Dondușeni a declarat apel împotriva
hotărârii din 20 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni.
Prin decizia din 2 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul
declarat de Primăria orașului Dondușeni, a fost casată hotărârea din 20 martie 2018
a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care
cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Dondservice” a fost respinsă. (f.d.
157-165)
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a reținut prevederile art. 17 alin.
(1) și 25 alin. (1) lit. a) ale Legii contenciosului administrativ, art. 6 alin. (5) și (8),
14 alin. (14), 15 alin. (1) și 16 alin. (1), (2), (3) ale Legii cu privire la comerțul
interior nr. 231 din 23 septembrie 2010.
În această ordine de idei, instanța de apel a considerat întemeiat refuzul
Primăriei orașului Dondușeni de a recepționa notificarea SRL ,,Dondservice”
privind inițierea activității de comerț, deoarece la notificare nu au fost anexate
actele prevăzute la art. 14 alin. (4) al Legii cu privire la comerțul interior.
Mai mult, instanța de apel a învederat că dispoziția Primarului orașului
Dondușeni nr. 104-d din 29 iunie 2000 a fost eliberată FIPC ,,Stroiteli” pe o altă
adresă juridică, și anume, str. Feroviarilor și nu str. Komarov, unde își desfășoară
activitatea SRL ,,Dondservice”, iar bunurile înstrăinate de coproprietarii FIPC
,,Stroiteli” au fost procurate de PFC ,,Dondservice” SA și nu de SRL
,,Dondservice”.
La 20 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, SRL ,,Dondservice”
a declarat recurs împotriva deciziei din 2 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
deoarece au fost apreciate în mod arbitrar probele din dosar.
Astfel, nu s-a luat în considerare faptul că piața orășenească a fost deschisă în
baza dispoziției Primarului orașului Dondușeni nr. 104-d din 29 iunie 2000,
eliberată FIPC ,,Striteli”, care avea sediul juridic, inițial în orașul Dondușeni, str.
Feroviarilor 4.
Societatea a precizat că în anul 2005, în legătură cu faptul că FIPC ,,Stroiteli”
nu se încadra în prevederile legale referitor la forma juridică de organizare, a fost
3
înființată o nouă întreprindere, și anume, SRL ,,Dondservoice”, cu sediul în orașul
Dondușeni, str. Feroviarelor 4 (str. Jeleznodorojnaia 4) care la rândul său a preluat
toate activele și pasivele FIPC ,,Stroiteli”, inclusiv și administrarea pieței
orășenești și a achitat impozitele și taxele prevăzute de legislația fiscală.
Recurenta, a subliniat că în baza deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind
înregistrarea modificărilor din 15 august 2006 a fost schimbat sediul SRL
,,Dondservice” din str. Feroviarilor 4 în str. Komarov 18, or. Dondușeni.
A notat în acest sens, că SRL ,,Dondservice” nu este o întreprindere nou
formată, dar prestează servicii de piață timp de 13 ani, acordând în locațiune
fonduri fixe.
Prin urmare, instanța de apel nu a apreciat justificat conținutul deciziilor
autorității publice locale.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și menținerea hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 2 octombrie 2018.
Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la 6 noiembrie 2018.
Astfel, recursul declarat la 20 decembrie 2018, este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de SRL ,,Dondservice” în raport cu
materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL ,,Dondservice” nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
4
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă
a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de SRL ,,Dondservice”.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Dondservice”, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Tamara Chișca-Doneva
5