3ra-140/21 — nesolutionarea in termen a cererilor, contestarea actului administrativ, constatarea faptului că răspunsurile sunt contrare prevederilor legii, obligarea eliberării copiei autentificate a deciziei, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- nesolutionarea in termen a cererilor, contestarea actului administrativ, constatarea faptului că răspunsurile sunt contrare prevederilor legii, obligarea eliberării copiei autentificate a deciziei, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- examinarea admisibilităţii cererii de recurs
3ra-140/21 — nesolutionarea in termen a cererilor, contestarea actului administrativ, constatarea faptului că răspunsurile sunt contrare prevederilor legii, obligarea eliberării copiei autentificate a deciziei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-140/21
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: N. Bobu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Valerii Rusnac reprezentat de
avocatul Elena Vlas și Valerii Rusnac,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Valerii Rusnac împotriva Primăriei comunei Sudarca, raionul Dondușeni și
Consiliului comunal Sudarca, raionul Dondușeni cu privire la nesoluționarea în
termen a cererilor, contestarea actului administrativ, constatarea faptului că
răspunsurile sunt contrare prevederilor legii, obligarea eliberării copiei autentificate
a deciziei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost
respinse cererile de apel depuse de Valerii Rusnac și Primăria comunei Sudarca,
raionul Dondușeni, împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț,
sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 30 mai 2018, 26 iulie 2018, 23 august 2018 și 28 iunie 2019, Valerii Rusnac
s-a adresat în instanța de contencios administrativ cu acțiune împotriva Primăriei
comunei Sudarca, raionul Dondușeni și Consiliului comunal Sudarca, raionul
Dondușeni solicitând obligarea Primăriei comunei Sudarca, raionul Dondușeni să
examineze și să elibereze răspuns la cererile din 23 aprilie 2018 și 25 aprilie 2018,
anularea deciziilor Consiliului comunal Sudarca, raionul Dondușeni nr.3/3 din 8 mai
2018 și 5/6 din 11 iulie 2018, constatarea faptului că răspunsurile primarului
comunei Sudarca nr.248 din 2 mai 2019 și nr.288 din 31 mai 2019 sunt contrare
prevederilor legii, obligarea primarului comunei Sudarca să elibereze copia
autentificată a deciziei consiliului local privind aprobarea listei deținătorilor de teren
care au dreptul la cota din rezerva Primăriei comunei Sudarca, încasarea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierile din 13 septembrie 2018, 25 ianuarie 2019 și 1 august 2019 ale
Judecătoriei Edineț, sediul Central, cauzele respective au fost conexate într-un
singur proces judiciar (f.d.18 Vol.II; f.d.61-62 Vol.III; f.d.27-28 Vol.IV).
1
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 23 aprilie 2018 s-a adresat cu
o cerere în scris către Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni, înregistrată în
registrul corespunzător sub nr.7, prin care a solicitat indicarea hotarelor terenului
privat conform titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr.
cadastrale xxxxx și xxxxx.
A menționat că inginerul cadastral al Primăriei comunei Sudarca, raionul
Dondușeni, i-a comunicat că este imposibilă indicarea hotarelor, deoarece terenul
privat conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr.
cadastral xxxxx nu a fost eliberat în natură.
A relatat că la 25 aprilie 2018, s-a adresat către Primăria comunei Sudarca,
raionul Dondușeni cu o cerere prealabilă prin care a solicitat eliberarea în natură a
terenului cu nr. cadastral xxxxx, suprafața de 0,41 ha, conform titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren, totodată, solicitând și eliberarea
titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx, care
până în prezent este reținut de către Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni.
A explicat că Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni, refuză eliberarea
răspunsurilor la cererea din 23 aprilie 2018 și la cererea prealabilă din 25 aprilie
2018.
La fel, a comunicat că la 24 aprilie 2018 s-a adresat către Primăria comunei
Sudarca, raionul Dondușeni, cu o cerere prin care a solicitat eliberarea în natură a
terenurilor cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx.
A indicat că la 4 iunie 2018 Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni, i-a
eliberat răspunsul cu nr.763, împreună cu decizia Consiliului comunal Sudarca,
raionul Dondușeni nr.3/3 din 8 mai 2018, referitor la terenul cu nr. cadastral xxxxxx.
A arătat că la 25 iunie 2018 s-a adresat cu o cerere prealabilă către Consiliul
comunal Sudarca, raionul Dondușeni, prin care a solicitat anularea deciziei nr.3/3
din 8 mai 2018.
Ulterior, după expirarea termenului de soluționare a cererii prealabile, la 27
iulie 2018 a primit răspunsul Primăriei comunei Sudarca, raionul Dondușeni, cu
numărul 675 din 23 iulie 2018, împreună cu decizia Consiliului comunal Sudarca,
raionul Dondușeni nr. 56 din 11 iulie 2018, prin care Consiliul comunal Sudarca,
raionul Dondușeni a refuzat examinarea cererii prealabile.
De asemenea, a menționat că la 22 iunie 2018 s-a adresat cu o cerere prealabilă
către Consiliul comunal Sudarca, raionul Dondușeni prin care a solicitat anularea
deciziei nr. 3/3 din 8 mai 2018, ca fiind ilegală, însă pârâtul refuză eliberarea
răspunsului la cererea prealabilă.
A mai specificat că la 25 aprilie 2019 s-a adresat către primarul comunei
Sudarca raionul Dondușeni cu o cerere privind eliberarea copiei autentificate a
deciziei Consiliului comunal Sudarca, r-ul Dondușeni prin care a fost aprobată lista
deținătorilor de teren care au dreptul la cotă din rezerva Primăriei comunei Sudarca.
Prin răspunsul primarului nr. 248 din 2 mai 2019, a fost informat că lista
nominalizată a fost întocmită în baza prevederilor Codului funciar, fiindu-i refuzat
neîntemeiat eliberarea copiei deciziei consiliului local prin care a fost aprobată
respectiva listă, sub pretextul că Primăria nu dispune de actul administrativ în cauză.
Nefiind de acord cu răspunsul primit, la 15 mai 2019 a depus o cerere prealabilă
către primarul comunei Sudarca, prin care repetat a solicitat eliberarea copiei
2
autentificate a deciziei consiliului local al comunei Sudarca privind aprobarea listei
menționate.
A indicat că la 3 iunie 2019, a primit de la primarul comunei Sudarca răspunsul
nr.288 din 31 mai 2019, cu un conținut absurd și analogic primului răspuns.
Reieșind din faptul că nu a fost satisfăcut de rezultatele examinării cererii
prealabile, a decis de a se adresa în instanța de contencios administrativ pentru
constatarea încălcării drepturilor sale legale și restabilirea lor prin obligarea
pârâtului de a-i elibera documentul solicitat și a repara paguba morală cauzată prin
refuzul ilegal de a-i satisface cererea din 25 aprilie 2019.
Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul Valerii Rusnac și-a concretizat
pretențiile, solicitând prin cererea din 18 iulie 2019, obligarea Primăriei comunei
Sudarca, r-ul Dondușeni, să-i elibereze răspuns la cererea prealabilă din 25 aprilie
2018 privind eliberarea terenului cu nr. cadastral xxxxx în natură; încasarea de la
Primăria comunei Sudarca, r-ul Dondușeni în beneficiul său a sumei de 5000 lei cu
titlu de prejudiciu moral pentru refuzul neîntemeiat de a satisface cerințele din
cererea prealabilă adresată; încasarea de la Primăria comunei Sudarca, r-ul
Dondușeni în beneficiul său a sumei de 53000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru
nesoluționarea în termenul legal a cererilor prealabile din 22 iunie 2018 și din 25
aprilie 2018; anularea deciziilor Consiliului comunal Sudarca, r-ul Dondușeni nr.3/3
din 8 mai 2018 și nr.5/6 din 11 iulie 2018, ca fiind neîntemeiate; încasarea de la
Primăria comunei Sudarca, r-ul Dondușeni a sumei de 53000 lei cu titlu de prejudiciu
moral pentru refuzul neîntemeiat de a satisface cerințele din cererea prealabilă din
25 iunie 2018; încasarea din contul Primăriei comunei Sudarca, r-ul Dondușeni a
cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu soluționarea litigiului.
Prin încheierea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,
acțiunea depusă de Valerii Rusnac la 28 iunie 2019, în partea solicitării recuperării
prejudiciului moral, a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (1) și
alin.(2) lit. f) Cod administrativ.
Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
La 16 decembrie 2019 Valerii Rusnac a depus apel împotriva hotărârii din 28
noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, iar la 14 ianuarie 2020 a depus
motivarea apelului.
La 27 decembrie 2019, Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni a depus
apel împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.
Prin decizia din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse
cererile de apel depuse de Valerii Rusnac și Primăria comunei Sudarca, raionul
Dondușeni, împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de
drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele
cauzei, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia
acțiunii depuse de către Valerii Rusnac.
Astfel, analizând prin prisma normelor citate solicitările reclamantului din
cererile adresate Primăriei comunei Sudarca la 23 aprilie 2018 și la 25 aprilie 2018,
instanța de apel a constatat că acestea reprezintă niște petiții, prin care reclamantul a
3
sesizat autoritatea publică să întreprindă acțiuni de stabilire a hotarelor terenurilor,
cât și stabilire în natură a terenului.
Totodată, în speță, instanța de apel a reținut că la cererea lui Valerii Rusnac din
23 aprilie 2018 privind indicarea hotarelor, Primăria comunei Sudarca a oferit
răspuns în termenul legal, fapt care reiese din conținutul cererii lui Valerii Rusnac
din 25 aprilie 2018 adresată Primăriei comunei Sudarca, în care acesta a redat
conținutul răspunsului oferit.
La fel, instanța de apel a reținut că la cererea din 25 aprilie 2018 cu privire la
eliberarea terenului privat în natură conform titlului de autentificare, Valerii Rusnac
a primit răspunsul nr. 763 din 4 iunie 2018, în care a fost luat în considerație faptul
că acesta nu deținea terenurile solicitate în natură și nu erau stabilite hotarele, din
care considerente cererea din 25 aprilie 2018 a fost pusă în discuție la ședința
consiliului comunal din 8 mai 2018. În același timp, instanța de apel a mai menționat
că nu poate fi obligată autoritatea publică să dea răspuns la cererea prealabilă din 25
aprilie 2018, după cum solicită reclamantul, deoarece lipsa răspunsului la cererea
prealabilă echivalează cu respingerea acesteia.
Referitor la cererea din 22 iunie 2018 prin care Valerii Rusnac a solicitat
anularea deciziei nr. 3/3 din 8 mai 2018 cu privire la actualizarea planului cadastral
al terenului, instanța de apel a reținut că autoritatea publică a oferit în termen
răspunsul din 23 iulie 2018, anexând în acest sens și decizia nr. 5/6 din 11 iulie 2018
prin care cererea prealabilă a fost respinsă.
Cu referire la pretențiile reclamantului privind anularea deciziei Consiliului
comunei Sudarca nr. 3/3 din 8 mai 2018 cu privire la actualizarea planului cadastral
al terenului și anularea deciziei Consiliului comunei Sudarca nr. 5/6 din 11 iulie
2018 cu privire la examinarea petiției, instanța de apel a reținut că Valerii Rusnac
nu a invocat careva temeiuri de drept și de fapt ce ar servi la anulare a deciziilor
contestate, iar prima instanță examinând cauza în fond, din oficiu nu a stabilit
prezența temeiurilor de declarare a nulității actelor contestate. Instanța de apel a
reținut că la emiterea deciziei contestate, autoritatea publică exercitându-și dreptul
discreționar, a luat în considerare toate faptele relevante, iar actele contestate au fost
emise în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea normelor de competență
și temeiuri de declarare a nulității acestora nu s-au constatat.
În privința pretenției lui Rusnac Valerii privind constatarea faptului că
răspunsurile primarului comunei Sudarca nr.248 din 2 mai 2019 și nr.288 din 31 mai
2019 sunt contrare prevederilor legii, instanța de apel a menționat că reclamantul nu
poate pretinde că prin acestea i s-ar fi încălcat anumite drepturi, având în vedere că
din conținutul actelor contestate reiese că Primăria comunei Sudarca nu deține actele
solicitate, întrucât acestea au fost emise în anii 90, în perioada privatizărilor, totodată
reclamantul fiind îndrumat să se adreseze cu o cerere analogică către Serviciul de
Arhivă.
La fel, Curtea de Apel Bălți a indicat că instanța de judecată nu poate obliga o
autoritate publică să examineze repetat aceiași cerere sau să dea răspuns cererilor
petiționarilor, în conformitate cu dorința și solicitările lor.
Ca urmare, instanța de apel a considerat întemeiată și concluzia primei instanțe
cu privire la respingerea cerințelor reclamantului privind repararea prejudiciului
moral din cererile de chemare în judecată din 30 mai 2018, 26 iulie 2018, 23 august
4
2018, având în vedere că pretențiile respective sunt subsecvente cerințelor de bază
care au fost respinse. Totodată, referitor la cerința apelantului privind încasarea
prejudiciului moral din acțiunea înaintată la 28 iunie 2019, instanța de apel a reținut
că chestiunea respectivă a fost soluționată de către instanța de judecată prin
încheierea din 28 iunie 2019 în corespundere cu prevederile art. 207 și 208 Cod
administrativ, încheiere care nu a fost contestată de către Valerii Rusnac.
Cu referire la cererea de apel depusă de către Primăria comunei Sudarca, Curtea
de Apel Bălți a menționat că aceasta urma să adreseze o cerere în prima instanță
privind emiterea unei hotărâri suplimentare în partea încasării cheltuielilor de
judecată, și doar în cazul respingerii acesteia să conteste eventuala hotărâre
suplimentară cu apel.
În consecință, Curtea de Apel Bălți a conchis că prima instanță a dat o apreciere
obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept
material și procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată
din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu
normele aplicabile speței.
La 9 noiembrie 2020 Valerii Rusnac reprezentat de avocatul Elena Vlas a depus
recurs împotriva deciziei din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.
La 22 decembrie 2020 Valerii Rusnac reprezentat de avocatul Elena Vlas a
prezentat motivarea recursului.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, fiind apreciate
eronat probele.
A declarat că instanța de apel neîntemeiat a respins solicitările din acțiunea
înaintată și nu a ținut cont de faptul că Valerii Rusnac este proprietarul terenului, iar
Primăria în mod ilegal nu-i eliberează în natură terenul în litigiu.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
La 13 noiembrie 2020 Valerii Rusnac a depus recurs împotriva deciziei din 3
noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.
La 30 decembrie 2020 Valerii Rusnac a prezentat motivarea recursului.
În susținerea recursului a invocat că au fost încălcate și aplicate eronat normele
de drept material și procedural.
A relatat că acțiunile intimatului sunt ilegale, iar cerința privind eliberarea în
natură a terenului litigios este justificată prin faptul că în privința bunului dat are
înregistrat dreptul de proprietate și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de
teren.
La fel, a indicat că instanța de judecată neîntemeiat a conexat într-o singură
procedură toate acțiunile înaintate, deoarece acestea nu au o legătură indispensabilă
între ele.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
5
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,
reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul
administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul
administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 3 noiembrie 2020, fiind
notificată reprezentantului recurentului, avocatul Elena Vlas în data de 7 decembrie
2020 și recurentului Valerii Rusnac în data de 9 decembrie 2020, fapt ce se confirmă
prin avizele de recepție a scrisorilor recomandate (f.d. 137,173 Vol. V). Astfel,
recursurile depuse la 22 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, sunt în termen.
La 24 decembrie 2020 și 4 ianuarie 2021, în adresa Primăriei comunei Sudarca,
raionul Dondușeni și Consiliului comunal Sudarca, raionul Dondușeni a fost
expediată copia recursurilor, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
Deși, intimații au recepționat recursurile, fapt ce rezultă din avizele de recepție a
scrisorilor recomandate (f.d.175-179, Vol. V), nu și-au valorificat dreptul procedural
de depunere a referinței.
Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Valerii Rusnac
reprezentat de avocatul Vlas Elena și Valerii Rusnac, în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
6
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibile recursurile depuse de către Valerii Rusnac reprezentat de avocatul Vlas
Elena și Valerii Rusnac.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
7
dispune:
Recursurile depuse de Valerii Rusnac reprezentat de avocatul Elena Vlas și
Valerii Rusnac, se declară inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nicolae Craiu
8