3ra-140/21 — nesolutionarea in termen a cererilor, contestarea actului administrativ, constatarea faptului că răspunsurile sunt contrare prevederilor legii, obligarea eliberării copiei autentificate a deciziei, repararea prejudiciului moral

3ra-140/21 — nesolutionarea in termen a cererilor, contestarea actului administrativ, constatarea faptului că răspunsurile sunt contrare prevederilor legii, obligarea eliberării copiei autentificate a deciziei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-140/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: N. Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Valerii Rusnac reprezentat de

avocatul Elena Vlas și Valerii Rusnac,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valerii Rusnac împotriva Primăriei comunei Sudarca, raionul Dondușeni și

Consiliului comunal Sudarca, raionul Dondușeni cu privire la nesoluționarea în

termen a cererilor, contestarea actului administrativ, constatarea faptului că

răspunsurile sunt contrare prevederilor legii, obligarea eliberării copiei autentificate

a deciziei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

respinse cererile de apel depuse de Valerii Rusnac și Primăria comunei Sudarca,

raionul Dondușeni, împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 30 mai 2018, 26 iulie 2018, 23 august 2018 și 28 iunie 2019, Valerii Rusnac

s-a adresat în instanța de contencios administrativ cu acțiune împotriva Primăriei

comunei Sudarca, raionul Dondușeni și Consiliului comunal Sudarca, raionul

Dondușeni solicitând obligarea Primăriei comunei Sudarca, raionul Dondușeni să

examineze și să elibereze răspuns la cererile din 23 aprilie 2018 și 25 aprilie 2018,

anularea deciziilor Consiliului comunal Sudarca, raionul Dondușeni nr.3/3 din 8 mai

2018 și 5/6 din 11 iulie 2018, constatarea faptului că răspunsurile primarului

comunei Sudarca nr.248 din 2 mai 2019 și nr.288 din 31 mai 2019 sunt contrare

prevederilor legii, obligarea primarului comunei Sudarca să elibereze copia

autentificată a deciziei consiliului local privind aprobarea listei deținătorilor de teren

care au dreptul la cota din rezerva Primăriei comunei Sudarca, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierile din 13 septembrie 2018, 25 ianuarie 2019 și 1 august 2019 ale

Judecătoriei Edineț, sediul Central, cauzele respective au fost conexate într-un

singur proces judiciar (f.d.18 Vol.II; f.d.61-62 Vol.III; f.d.27-28 Vol.IV).

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 23 aprilie 2018 s-a adresat cu

o cerere în scris către Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni, înregistrată în

registrul corespunzător sub nr.7, prin care a solicitat indicarea hotarelor terenului

privat conform titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr.

cadastrale xxxxx și xxxxx.

A menționat că inginerul cadastral al Primăriei comunei Sudarca, raionul

Dondușeni, i-a comunicat că este imposibilă indicarea hotarelor, deoarece terenul

privat conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr.

cadastral xxxxx nu a fost eliberat în natură.

A relatat că la 25 aprilie 2018, s-a adresat către Primăria comunei Sudarca,

raionul Dondușeni cu o cerere prealabilă prin care a solicitat eliberarea în natură a

terenului cu nr. cadastral xxxxx, suprafața de 0,41 ha, conform titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, totodată, solicitând și eliberarea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx, care

până în prezent este reținut de către Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni.

A explicat că Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni, refuză eliberarea

răspunsurilor la cererea din 23 aprilie 2018 și la cererea prealabilă din 25 aprilie

2018.

La fel, a comunicat că la 24 aprilie 2018 s-a adresat către Primăria comunei

Sudarca, raionul Dondușeni, cu o cerere prin care a solicitat eliberarea în natură a

terenurilor cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx.

A indicat că la 4 iunie 2018 Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni, i-a

eliberat răspunsul cu nr.763, împreună cu decizia Consiliului comunal Sudarca,

raionul Dondușeni nr.3/3 din 8 mai 2018, referitor la terenul cu nr. cadastral xxxxxx.

A arătat că la 25 iunie 2018 s-a adresat cu o cerere prealabilă către Consiliul

comunal Sudarca, raionul Dondușeni, prin care a solicitat anularea deciziei nr.3/3

din 8 mai 2018.

Ulterior, după expirarea termenului de soluționare a cererii prealabile, la 27

iulie 2018 a primit răspunsul Primăriei comunei Sudarca, raionul Dondușeni, cu

numărul 675 din 23 iulie 2018, împreună cu decizia Consiliului comunal Sudarca,

raionul Dondușeni nr. 56 din 11 iulie 2018, prin care Consiliul comunal Sudarca,

raionul Dondușeni a refuzat examinarea cererii prealabile.

De asemenea, a menționat că la 22 iunie 2018 s-a adresat cu o cerere prealabilă

către Consiliul comunal Sudarca, raionul Dondușeni prin care a solicitat anularea

deciziei nr. 3/3 din 8 mai 2018, ca fiind ilegală, însă pârâtul refuză eliberarea

răspunsului la cererea prealabilă.

A mai specificat că la 25 aprilie 2019 s-a adresat către primarul comunei

Sudarca raionul Dondușeni cu o cerere privind eliberarea copiei autentificate a

deciziei Consiliului comunal Sudarca, r-ul Dondușeni prin care a fost aprobată lista

deținătorilor de teren care au dreptul la cotă din rezerva Primăriei comunei Sudarca.

Prin răspunsul primarului nr. 248 din 2 mai 2019, a fost informat că lista

nominalizată a fost întocmită în baza prevederilor Codului funciar, fiindu-i refuzat

neîntemeiat eliberarea copiei deciziei consiliului local prin care a fost aprobată

respectiva listă, sub pretextul că Primăria nu dispune de actul administrativ în cauză.

Nefiind de acord cu răspunsul primit, la 15 mai 2019 a depus o cerere prealabilă

către primarul comunei Sudarca, prin care repetat a solicitat eliberarea copiei

2

autentificate a deciziei consiliului local al comunei Sudarca privind aprobarea listei

menționate.

A indicat că la 3 iunie 2019, a primit de la primarul comunei Sudarca răspunsul

nr.288 din 31 mai 2019, cu un conținut absurd și analogic primului răspuns.

Reieșind din faptul că nu a fost satisfăcut de rezultatele examinării cererii

prealabile, a decis de a se adresa în instanța de contencios administrativ pentru

constatarea încălcării drepturilor sale legale și restabilirea lor prin obligarea

pârâtului de a-i elibera documentul solicitat și a repara paguba morală cauzată prin

refuzul ilegal de a-i satisface cererea din 25 aprilie 2019.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul Valerii Rusnac și-a concretizat

pretențiile, solicitând prin cererea din 18 iulie 2019, obligarea Primăriei comunei

Sudarca, r-ul Dondușeni, să-i elibereze răspuns la cererea prealabilă din 25 aprilie

2018 privind eliberarea terenului cu nr. cadastral xxxxx în natură; încasarea de la

Primăria comunei Sudarca, r-ul Dondușeni în beneficiul său a sumei de 5000 lei cu

titlu de prejudiciu moral pentru refuzul neîntemeiat de a satisface cerințele din

cererea prealabilă adresată; încasarea de la Primăria comunei Sudarca, r-ul

Dondușeni în beneficiul său a sumei de 53000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru

nesoluționarea în termenul legal a cererilor prealabile din 22 iunie 2018 și din 25

aprilie 2018; anularea deciziilor Consiliului comunal Sudarca, r-ul Dondușeni nr.3/3

din 8 mai 2018 și nr.5/6 din 11 iulie 2018, ca fiind neîntemeiate; încasarea de la

Primăria comunei Sudarca, r-ul Dondușeni a sumei de 53000 lei cu titlu de prejudiciu

moral pentru refuzul neîntemeiat de a satisface cerințele din cererea prealabilă din

25 iunie 2018; încasarea din contul Primăriei comunei Sudarca, r-ul Dondușeni a

cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu soluționarea litigiului.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

acțiunea depusă de Valerii Rusnac la 28 iunie 2019, în partea solicitării recuperării

prejudiciului moral, a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (1) și

alin.(2) lit. f) Cod administrativ.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 16 decembrie 2019 Valerii Rusnac a depus apel împotriva hotărârii din 28

noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, iar la 14 ianuarie 2020 a depus

motivarea apelului.

La 27 decembrie 2019, Primăria comunei Sudarca, raionul Dondușeni a depus

apel împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Prin decizia din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse

cererile de apel depuse de Valerii Rusnac și Primăria comunei Sudarca, raionul

Dondușeni, împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia

acțiunii depuse de către Valerii Rusnac.

Astfel, analizând prin prisma normelor citate solicitările reclamantului din

cererile adresate Primăriei comunei Sudarca la 23 aprilie 2018 și la 25 aprilie 2018,

instanța de apel a constatat că acestea reprezintă niște petiții, prin care reclamantul a

3

sesizat autoritatea publică să întreprindă acțiuni de stabilire a hotarelor terenurilor,

cât și stabilire în natură a terenului.

Totodată, în speță, instanța de apel a reținut că la cererea lui Valerii Rusnac din

23 aprilie 2018 privind indicarea hotarelor, Primăria comunei Sudarca a oferit

răspuns în termenul legal, fapt care reiese din conținutul cererii lui Valerii Rusnac

din 25 aprilie 2018 adresată Primăriei comunei Sudarca, în care acesta a redat

conținutul răspunsului oferit.

La fel, instanța de apel a reținut că la cererea din 25 aprilie 2018 cu privire la

eliberarea terenului privat în natură conform titlului de autentificare, Valerii Rusnac

a primit răspunsul nr. 763 din 4 iunie 2018, în care a fost luat în considerație faptul

că acesta nu deținea terenurile solicitate în natură și nu erau stabilite hotarele, din

care considerente cererea din 25 aprilie 2018 a fost pusă în discuție la ședința

consiliului comunal din 8 mai 2018. În același timp, instanța de apel a mai menționat

că nu poate fi obligată autoritatea publică să dea răspuns la cererea prealabilă din 25

aprilie 2018, după cum solicită reclamantul, deoarece lipsa răspunsului la cererea

prealabilă echivalează cu respingerea acesteia.

Referitor la cererea din 22 iunie 2018 prin care Valerii Rusnac a solicitat

anularea deciziei nr. 3/3 din 8 mai 2018 cu privire la actualizarea planului cadastral

al terenului, instanța de apel a reținut că autoritatea publică a oferit în termen

răspunsul din 23 iulie 2018, anexând în acest sens și decizia nr. 5/6 din 11 iulie 2018

prin care cererea prealabilă a fost respinsă.

Cu referire la pretențiile reclamantului privind anularea deciziei Consiliului

comunei Sudarca nr. 3/3 din 8 mai 2018 cu privire la actualizarea planului cadastral

al terenului și anularea deciziei Consiliului comunei Sudarca nr. 5/6 din 11 iulie

2018 cu privire la examinarea petiției, instanța de apel a reținut că Valerii Rusnac

nu a invocat careva temeiuri de drept și de fapt ce ar servi la anulare a deciziilor

contestate, iar prima instanță examinând cauza în fond, din oficiu nu a stabilit

prezența temeiurilor de declarare a nulității actelor contestate. Instanța de apel a

reținut că la emiterea deciziei contestate, autoritatea publică exercitându-și dreptul

discreționar, a luat în considerare toate faptele relevante, iar actele contestate au fost

emise în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea normelor de competență

și temeiuri de declarare a nulității acestora nu s-au constatat.

În privința pretenției lui Rusnac Valerii privind constatarea faptului că

răspunsurile primarului comunei Sudarca nr.248 din 2 mai 2019 și nr.288 din 31 mai

2019 sunt contrare prevederilor legii, instanța de apel a menționat că reclamantul nu

poate pretinde că prin acestea i s-ar fi încălcat anumite drepturi, având în vedere că

din conținutul actelor contestate reiese că Primăria comunei Sudarca nu deține actele

solicitate, întrucât acestea au fost emise în anii 90, în perioada privatizărilor, totodată

reclamantul fiind îndrumat să se adreseze cu o cerere analogică către Serviciul de

Arhivă.

La fel, Curtea de Apel Bălți a indicat că instanța de judecată nu poate obliga o

autoritate publică să examineze repetat aceiași cerere sau să dea răspuns cererilor

petiționarilor, în conformitate cu dorința și solicitările lor.

Ca urmare, instanța de apel a considerat întemeiată și concluzia primei instanțe

cu privire la respingerea cerințelor reclamantului privind repararea prejudiciului

moral din cererile de chemare în judecată din 30 mai 2018, 26 iulie 2018, 23 august

4

2018, având în vedere că pretențiile respective sunt subsecvente cerințelor de bază

care au fost respinse. Totodată, referitor la cerința apelantului privind încasarea

prejudiciului moral din acțiunea înaintată la 28 iunie 2019, instanța de apel a reținut

că chestiunea respectivă a fost soluționată de către instanța de judecată prin

încheierea din 28 iunie 2019 în corespundere cu prevederile art. 207 și 208 Cod

administrativ, încheiere care nu a fost contestată de către Valerii Rusnac.

Cu referire la cererea de apel depusă de către Primăria comunei Sudarca, Curtea

de Apel Bălți a menționat că aceasta urma să adreseze o cerere în prima instanță

privind emiterea unei hotărâri suplimentare în partea încasării cheltuielilor de

judecată, și doar în cazul respingerii acesteia să conteste eventuala hotărâre

suplimentară cu apel.

În consecință, Curtea de Apel Bălți a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată

din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu

normele aplicabile speței.

La 9 noiembrie 2020 Valerii Rusnac reprezentat de avocatul Elena Vlas a depus

recurs împotriva deciziei din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

La 22 decembrie 2020 Valerii Rusnac reprezentat de avocatul Elena Vlas a

prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, fiind apreciate

eronat probele.

A declarat că instanța de apel neîntemeiat a respins solicitările din acțiunea

înaintată și nu a ținut cont de faptul că Valerii Rusnac este proprietarul terenului, iar

Primăria în mod ilegal nu-i eliberează în natură terenul în litigiu.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

La 13 noiembrie 2020 Valerii Rusnac a depus recurs împotriva deciziei din 3

noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

La 30 decembrie 2020 Valerii Rusnac a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat că au fost încălcate și aplicate eronat normele

de drept material și procedural.

A relatat că acțiunile intimatului sunt ilegale, iar cerința privind eliberarea în

natură a terenului litigios este justificată prin faptul că în privința bunului dat are

înregistrat dreptul de proprietate și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren.

La fel, a indicat că instanța de judecată neîntemeiat a conexat într-o singură

procedură toate acțiunile înaintate, deoarece acestea nu au o legătură indispensabilă

între ele.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 3 noiembrie 2020, fiind

notificată reprezentantului recurentului, avocatul Elena Vlas în data de 7 decembrie

2020 și recurentului Valerii Rusnac în data de 9 decembrie 2020, fapt ce se confirmă

prin avizele de recepție a scrisorilor recomandate (f.d. 137,173 Vol. V). Astfel,

recursurile depuse la 22 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, sunt în termen.

La 24 decembrie 2020 și 4 ianuarie 2021, în adresa Primăriei comunei Sudarca,

raionul Dondușeni și Consiliului comunal Sudarca, raionul Dondușeni a fost

expediată copia recursurilor, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Deși, intimații au recepționat recursurile, fapt ce rezultă din avizele de recepție a

scrisorilor recomandate (f.d.175-179, Vol. V), nu și-au valorificat dreptul procedural

de depunere a referinței.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Valerii Rusnac

reprezentat de avocatul Vlas Elena și Valerii Rusnac, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

6

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de către Valerii Rusnac reprezentat de avocatul Vlas

Elena și Valerii Rusnac.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

dispune:

Recursurile depuse de Valerii Rusnac reprezentat de avocatul Elena Vlas și

Valerii Rusnac, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

8