3ra-1600/18 — anularea actului administrativ si obligarea radierii inregistrarii

3ra-1600/18 — anularea actului administrativ si obligarea radierii inregistrarii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-1600/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.D.Chistol)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Panov, V.Cotorobai, M.Anton)

Î N C H E I E R E

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Primarul General al

mun. Chișinău și de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Florizon”, reprezentată de

avocatul Vitalie Ciuchitu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr

Groșev împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenienții accesorii Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Florizon”, Inspecția teritorială în Construcții ,,Centru” mun.

Chișinău (în prezent Agenția pentru Supraveghere Tehnică) și Întreprinderea de

Stat ,,Cadastru”, filiala Oficiului Cadastral teritorial Chișinău (în prezent Agenția

Servicii Publice, Departamentul Cadastru) cu privire la anularea actului

administrativ și obligarea radierii înregistrării, precum și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Alexandr Groșev, s-a casat hotărârea din 30 iunie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin care

cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Groșev a fost admisă

parțial,

c o n s t a t ă:

La 9 august 2016, Alexandr Groșev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenienții accesorii Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Florizon” și Inspecția teritorială în Construcții ,,Centru”

mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea radierii

înregistrării, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, dânsul și SRL „Florizon”, în

persoana directorului Roman Tanasiev, în calitate de beneficiar și antreprenor

general, dispun de autorizație de construire nr.114 din 21 mai 2015 pentru

executarea lucrărilor de resistematizare a încăperilor nelocative cu nr. cadastrale

XXXX și XXXX (subsol) cu organizarea a două intrări suplimentare, eliberată în

1

baza certificatului de urbanism pentru proiectare nr.590/14 din 11 noiembrie 2014,

conform documentației de proiect elaborată de SRL „Civil Proiect”, avizată și

verificată în modul stabilit de legislație.

A menționat că, la 10 august 2015, între el și Roman Tanasiev, conducătorul

SRL „Florizon” în calitate de beneficiari, pe de o parte și SRL „Amrasist”, în

persoana directorului Vahtanghi Gvindjia în calitate de antreprenor, pe de altă

parte, a fost încheiat contractul de executare a lucrărilor de construcții în mun.

XXXX, str. XXXX.

Reclamantul a susținut că, potrivit punctului 2.1 din contractul sus-menționat,

atât beneficiarul, cât și antreprenorul sunt obligați să respecte cu strictețe

documentația de proiect, toate modificările urmând să fie coordonate cu

beneficiarii.

Alexandr Groșev a specificat că, deși au fost emise prescripțiile Inspecției de

Stat în Construcții și înaintate pretenții în formă verbală și notificări scrise față de

directorul SRL „Amrasist”, Gvindjia Vahtanghi și conducătorul SRL ,,Florizon”,

Roman Tanasiev, ultimii au efectuat construcția cu abateri de la documentația de

proiect, ceea ce a condiționat încălcarea drepturilor sale, în calitate de beneficiar al

construcției, micșorarea probabilității de dare în exploatare a obiectului, scumpirea

obiectului, reducerea caracterului atrăgător al obiectului, reducerea suprafeței,

precum și alte pierderi.

A relatat că în rezultatul unui control, Inspecția de Stat în Construcții a stabilit

că SRL „Florizon” a executat lucrări de construire la ciclul zero cu abateri de la

documentația de proiect, și anume, anexa s-a extins în axa 2-3 și axa A-A1, fapt ce

contravine art.24 (h) al Legii nr.72LXIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în

construcții.

Ca urmare, Inspecția de Stat în Construcții prin prescripția ISC nr.001309 din

18 noiembrie 2015 a solicitat readucerea obiectului în faza de execuție în

corespundere cu documentația de proiect elaborată de SRL „Civil Proiect”, avizată

și verificată în modul stabilit de lege. (termen de înlăturarea neconformităților 30

zile).

Reclamantul a evidențiat că, și în rezultatul unui control suplimentar la

obiectul nominalizat la 22 decembrie 2015 s-au constatat abateri de de la

documentația de proiect la efectuarea lucrărilor de execuție în stare de finalizare a

fațadei și la lucrările de finisare pe interior, fapt ce contravine art.22 (e) al Legii

nr.721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcții.

Prin urmare, Inspecția prin prescripția ISC nr.022056 din 22 decembrie 2015

a solicitat lichidarea neconformităților depistate în termen de 30 zile.

Reclamantul a mai indicat că pentru încălcările comise, Inspecția de Stat în

Construcții a întocmit pe numele lui Roman Tanasiev, administratorul SRL

„Florizon” procesul-verbal nr. 0003543 din 22 decembrie 2015 cu privire la

contravenție, în baza art. 177 alin. (2) lit. f) Cod contravențional.

Totodată, a susținut că a aflat întâmplător că la 11 ianuarie 2016 a fost

întocmit procesul-verbal de recepție finală nr.12 a încăperii nelocative cu nr.

cadastral XXXX (subsol) din str. XXXX.

2

Alexandr Groșev a remarcat că neconformitățile depistate cu abateri de la

documentația de proiect, nu au fost lichidate, iar, dânsul în calitate de beneficiar și

antreprenor general, nu a fost informat despre recepția finală.

Suplimentar a indicat și faptul că, modificările documentației de proiect

urmează a fi efectuate în originalul documentului, în temeiul regulilor expuse în

ГOCT 21.101- 97 cap.7 „Пpaвила внесения изменений в рабочую

документацию, выданную заказчику” și conform obligațiilor proiectanților

privind modificările efectuate, în baza unui permis de introducere a modificărilor,

aprobat de administrația întreprinderii de proiectare, unde se indică inclusiv și

motivul introducerii modificărilor (introducerea îmbunătățirilor, modificarea

cerințelor normative și a standardelor, cerințe suplimentare ale

beneficiarului/investitorului, rectificarea erorilor).

Având în vedere că, nu au fost identificate modificări nici în piesele scrise,

nici în cele desenate, nici prezența avizelor suplimentare de la emitenții proiectului

de execuție nr. 18/2014, s-a constatat că proiectul de execuție nr. 18/2014 nu a fost

supus modificării, dar în timpul demarării lucrărilor constructive s-au executat

modificări pe șantier.

A mai susținut reclamantul că, Inspecția de Stat în Construcții a concluzionat

că nu este completat pct.8 din procesul-verbal de recepție finală nr.12 din 11

ianuarie 2016, iar drept rezultat al ridicării construcției-anexă ilegale, suprafața

obiectului s-a redus cu 15% și obiectul dat închide privirea de ansamblu și intrarea

în încăperea sa.

Totodată, a subliniat că, s-a micșorat lățimea scării, ceea ce nu v-a permite

instalarea rampei de acces pentru persoane cu dezabilități, iar în timp ce plouă, apa

de pe acoperișul construcției – anexă va pătrunde în încăperea sa, care se află la un

nivel mai jos.

Astfel, în urma acțiunilor ilicite și intenționate ale lui Roman Tanasiev, s-a

majorat costul construcției, s-a micșorat valoarea comercială a bunului imobil și

atractivitatea vizuală a obiectului, fiind înrăutățit aspectul estetic al acestuia.

La 10 aprilie 2017, Alexandr Groșev a depus cerere de concretizare a

pretențiilor împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenienții accesorii SRL

„Florizol”, Inspecția teritorială în Construcții „Centru” mun. Chișinău, indicând ca

intervenient accesoriu și ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău.

Suplimentar, a menționat că, procesul-verbal de recepție finală nr.12 din 11

ianuarie 2016 este contrar cerințelor Regulamentului de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.285 din 23 mai

1996.

Astfel, conform pct.10 al Regulamentului menționat, investitorul va fixa data

începerii recepției în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminării

lucrărilor și o va comunica: membrilor comisiei de recepție; executantului;

proiectantului. Reprezentanți executantului și ai proiectantului nu fac parte din

comisia de recepție, ei au calitatea de invitați.

Totodată, reclamantul a invocat că, pct.12 din Regulament prevede că

proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcției, va întocmi și va

3

prezenta în fața comisiei de recepție punctul său de vedere privind execuția de

facto a construcției.

În acest sens, a punctat că potrivit procesului-verbal de recepție finală nr.12

din 11 ianuarie 2016, proiectantul SRL „Civil Proiect” nu a fost înștiințat despre

începerea recepției și nu a prezentat în fața comisiei de recepție punctul său de

vedere privind execuția de facto a construcției.

De asemenea, a remarcat dispozițiile pct.13 care stipulează că, investitorul

prezintă comisiei de recepție avizele serviciilor de pompieri, sanitare, al

Departamentului Protecției Mediului înconjurător și ale altor organe de control cu

punctul de vedere privind execuția de facto a construcției, iar conform p.18 al

Regulamentului, comisia de recepție verifică: 1) respectarea prevederilor din

autorizația de construire, precum și avizele și condițiile de execuție, impuse de

autoritățile competente. Examinarea se va face prin cercetarea vizuală a

construcției; analiza documentelor conținute în Cartea tehnică a construcției; 2)

executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului de antrepriză, ale

documentației de execuție și ale reglementărilor specifice, cu respectarea

exigențelor esențiale în construcții, conform legii; 3) avizul, întocmit de proiectant,

cu privire la modul în care a fost executată lucrarea (investitorul va urmări ca

această activitate să fie cuprinsă în contractul de proiectare); 4) termenele și

calitatea definitivării tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între

investitor și executant, precum și în documentația anexată la contract.

În acest sens, a reliefat că avizul întocmit de proiectant cu privire la modul în

care a fost executată lucrarea, nu a fost prezentat.

A mai indicat că, potrivit copiei procesului-verbal de recepție finală nr.12 din

11 ianuarie 2016 care se află la Direcția autorizare și disciplină în construcții a

Primăriei mun. Chișinău, concluzia Inspecției de Stat în Construcții a fost obținută

deja după semnarea procesului-verbal de către membrii comisiei.

Reclamantul prin cererea de chemare în judecată și cererea de concretizare a

cerințelor din 10 aprilie 2017 (f.d. 74-77) a solicitat anularea procesului-verbal de

recepție finală nr.12 din 11 ianuarie 2016, obligarea ÎS „Cadastru”, filiala OCT

Chișinău de a radia din Registrul bunurilor imobile, înregistrarea procesului-verbal

de recepție finală nr.12 din 11 ianuarie 2016 a încăperii nelocative cu nr. cadastral

XXXX (subsol) din str. XXXX și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr

Groșev.

La 3 iulie 2017, Alexandr Groșev a declarat apel împotriva hotărârii din 30

iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Alexandr Groșev, casată hotărârea din 30 iunie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre, prin care

cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Groșev a fost admisă

parțial. S-a anulat procesul-verbal de recepție finală nr.12 din 11 ianuarie 2016

emis de Primăria mun.Chișinău, în rest, cerințele au fost respinse. S-a încasat de la

4

Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Alexandr Groșev cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 1 000 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 8 alin. (1) și

(2), 10 alin. (1) și 11 ale Codului civil, art. 1 alin. (2), 2, 3, 16 alin. (1), 25 alin. (1)

lit. b) și art. 26 alin. (1) ale Legii contenciosului administrativ, art. 18, 21 alin. (2)

și 31 alin. (1) ale Legii privind calitatea în construcții nr. 721 din 2 februarie 1996,

pct. 6 și 10 din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al

calității în construcții aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 360 din 25 iunie

1996, pct. 8, 12, 13, 18, 37, 40 și 41 din Regulamentul de recepție a construcțiilor

și instalațiilor aferente aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 285 din 23 mai 1996.

Colegiul prin prisma normelor de drept citate a constatat că, la recepția finală

a resistematizării încăperilor nelocative cu nr. cadastral XXXX și XXXX (subsol)

din str. XXXX, în temeiul procesului-verbal de recepție finală nr.12 din 11 ianuarie

2016, comisia de recepție finală nu a verificat dacă SRL „Florizon” a readus

obiectul în faza de execuție în corespundere documentației de proiect elaborată de

SRL „Civil Proiect” și dacă a lichidat neconformitățile depistate prin prescripția

ISC nr.001309 din 18 noiembrie 2015 și prescripția ISC nr.022056 din 22

decembrie 2015, or, atât Primăria mun. Chișinău, precum și intervenienții accesorii

SRL „Florizon” și Inspecția Teritorială în Construcții, căror conform art.24 alin.(3)

al Legii contenciosului administrativ îi revine sarcina probațiunii, nu au prezentat

probe și nici nu au explicat dacă SRL „Florizon” și-a lichidat neconformitățile

depistate prin prescripția ISC nr.001309 din 18 noiembrie 2015 și prescripția ISC

nr. 022056 din 22 decembrie 2015.

Pe cale de consecință, instanța de apel a concluzionat că recepția finală a

resistematizării încăperilor nelocative cu nr. cadastral XXXX și XXXX (subsol)

din str. XXXX, consemnată în procesul-verbal de recepție finală nr.12 din 11

ianuarie 2016, contravine prevederilor Legii nr. 721 privind calitatea în construcții,

precum și pct. 10, 12, 13, 18 și 37 ale Regulamentului de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului RM nr.285 din 23 mai

1996, astfel încât procesul-verbal de recepție finală nr.12 din 11 ianuarie 2016

urmează a fi anulat în baza art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului

administrativ.

La 20 septembrie 2018, Primarul General al mun. Chișinău, a declarat recurs

împotriva deciziei din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs, a invocat că decizia adoptată este una

neîntemeiată, deoarece instanța de apel a încălcat și aplicat eronat normele de drept

material, temei prevăzut de art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă.

Primarul General al mun. Chișinău a subliniat că, instanța de apel și-a

argumentat decizia doar în baza argumentelor prezentate Alexandr Groșev,

neluând în considerare faptul că componența comisiei este înscrisă în procesul-

verbal de recepție finală, iar acțiunea este depusă necorespunzător, intimatul dând

calitate procesuală părților în mod eronat.

Recurentul a menționat că, în conformitate cu Regulamentul cu privire la

recepția construcțiilor și instalațiilor aferente, nu doar Primăria mun. Chișinău este

5

responsabilă de semnarea procesului-verbal de recepție finală, inclusiv nu poate

purta responsabilitate de ilegalitatea actului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin referința din 5 noiembrie 2018, Alexandr Groșev, reprezentat de avocatul

Serghei Simonov a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

La 7 noiembrie 2018, SRL ,,Florizon” a declarat recurs împotriva deciziei din

14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs, a invocat că decizia adoptată este una

neîntemeiată, deoarece instanța de apel a încălcat normele de drept material,

aplicând legea care nu trebuia să fie aplicată, temei prevăzut de art. 432 alin. (1) lit.

b) Cod de procedură civilă.

Recurenta a menționat că, intimatul nu a invocat nicio normă de drept care a

fost încălcată la emiterea actului administrativ contestat. Or, acesta a invocat

normele care se referă la executarea construcțiilor, dar care nu au incidență asupra

procedurii de recepție a construcției, și respectiv, a încheierii procesului-verbal de

recepție finală.

SRL ,,Florizon” a relatat că, concluzia instanței de apel cu privire la faptul că

nu au fost prezentate probe în sensul respectării cerințelor actelor permisive la

construcția edificată, nu are suport legal.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin referința din 29 noiembrie 2018, Alexandr Groșev, reprezentat de

avocatul Serghei Simonov a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iunie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la dosar lipsesc.

Astfel, recursurile declarate la 20 septembrie 2018, și respectiv la 7 noiembrie

2018 sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de către Primarul General al

mun. Chișinău și de SRL ,,Florizon”, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

6

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Primarul General al

mun. Chișinău și de SRL ,,Florizon”, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

7

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de către Primarul General al mun.

Chișinău și de SRL ,,Florizon”, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Primarul General al mun. Chișinău și de

Societate cu Răspundere Limitată ,,Florizon”, reprezentată de avocatul Vitalie

Ciuchitu, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

8