3ra-953/18 — recunoasterea refuzului ca fiind ilegal, obligarea prezentării informatiei si încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-953/18

Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Central (V. Stratan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Î N C H E I E R E

1 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Tatiana Vieru

judecătorii: Maria Ghervas

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Direcția Generală, Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nester Samofalov

împotriva Direcției Generale, Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

municipal Chișinău și șefului interimar al Direcției, Sergiu Borozan cu privire la

recunoașterea refuzului ca fiind ilegal, obligarea prezentării informației și încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Nester Samofalov și s-a casat hotărârea din 27 aprilie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 16 noiembrie 2016 Nester Samofalov, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale, Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

municipal Chișinău și șefului interimar al Direcției, Sergiu Borozan cu privire la

recunoașterea refuzului ca fiind ilegal, obligarea prezentării informației și încasarea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 3 octombrie 2016 s-a adresat cu

cerere la Primăria municipiului Chișinău, prin care a solicitat eliberarea copiilor

certificatului de urbanism nr. 165i/16 din 20 aprilie 2016 și a actelor în baza cărora acest

certificat a fost eliberat.

A mai menționat că, a solicitat și eliberarea copiilor autentificate a autorizației de

construire nr. 139-c/16 din 11 iulie 2016 și a actelor în baza cărora autorizația a fost

eliberată. Prin răspunsul nr.21/1973 din 11 octombrie 2016 semnat de către șeful interimar

al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal

Chișinău, Sergiu Borozan i s-a comunicat că, copiile solicitate pot fi eliberate doar cu

acordul său.

1

Reclamantul a explicat că, drept urmare, la 21 octombrie 2016 s-a adresat cu cerere

prealabilă în adresa Consiliului municipal Chișinău și a Primăriei municipiului Chișinău,

solicitând recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile șefului interimar al Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Sergiu Borozan prin care ultimul a refuzat

eliberarea copiilor autentificate solicitate prin cererile depuse.

Reclamantul a specificat că, prin răspunsul nr. 21/2079 din 31 octombrie 2016 eliberat

de către șeful interimar al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare,

Sergiu Borozan, în adresa sa au fost expediate copiile actelor autentificate solicitate care

au fost eliberate de către organul administrației publice locale fără a fi dezvăluite datele cu

caracter personal ale persoanelor fizice solicitante - și anume certificatul de urbanism

privind proiectarea cu nr. 165i/16 din 20 aprilie 2016, autorizația de construire nr.l39-c/16

din 11 iulie 2016.

A considerat răspunsul primit ca fiind ilegal și care contravine prevederilor legislației

în vigoare.

Reclamantul Nester Samofalov a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile

șefului interimar al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Sergiu

Borozan, prin care ultimul a refuzat prezentarea informației solicitate prin cererea depusă

la data de 3 octombrie 2016; obligarea eliberării actelor solicitate și încasarea de la șeful

interimar al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Sergiu Borozan

în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei.

Prin hotărârea din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea

depusă de Nester Samofalov a fost respinsă ca fiind nefondată și neîntemeiată.

Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Nester Samofalov, s-a casat hotărârea din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care: s-au recunoscut ilegale

acțiunile șefului interimar al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare,

Sergiu Borozan de refuz în prezentarea informației solicitate de Nester Samofalov prin

cererea depusă la data de 3 octombrie 2016.

S-a obligat Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

municipal Chișinău de a elibera lui Nester Samofalov copia autorizației de construire nr.

136-c din 11 iulie 2016 și a actelor în baza cărora autorizația a fost eliberată.

S-a obligat Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

municipal Chișinău de a elibera lui Nester Samofalov copiile certificatului de urbanism

nr. 165i/16 din 20 aprilie 2016 și a actelor în baza cărora acest certificat a fost eliberat. În

rest pretențiile lui Nester Samofalov au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

La data de 18 mai 2018, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a

Consiliului municipal Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2018

a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, consideră decizia instanței de apel pasibilă de a fi

casată în temeiul art. 432 alin.(2) lit. a)-d) din Codul de procedură civilă.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii instanței de fond.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

2

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 februarie 2018, dar date

care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 18 mai 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Direcția Generală, Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat,

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de către Direcția Generală, Arhitectură, Urbanism

și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432. alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

3

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil

recursul declarat de către Direcția Generală, Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a

Consiliului municipal Chișinău.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Direcția Generală, Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

4