2ra-2200/18 — cu privire la incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-2200/18 — cu privire la incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2200/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Muntean

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

DECIZIE

30 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Sebastian”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie

Abașchin împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Sebastian” și Gheorghe

Guțu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională

depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sebastian” împotriva lui

Ghenadie Abașchin cu privire la încasarea prejudiciului cauzat, a venitului ratat, a

dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2018, prin care s-a

admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sebastian”, s-a

admis apelul declarat de către Ghenadie Abașchin, s-a casat hotărârea din

28 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 04 octombrie 2016 Ghenadie Abașchin s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Sebastian” și Gheorghe Guțu, solicitând încasarea în mod

solidar de la pârâți a sumei de 35 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate

în alte procese judiciare.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că cu pârâții anterior s-au aflat în

următoarele procese judiciare:

La 27 noiembrie 2012 SRL „Sebastian” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ghenadie Abașchin și Gheorghe Guțu, prin care a solicitat executarea

obligațiilor contractuale.

Prin hotărârea din 15 mai 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost

admisă acțiunea depusă de SRL „Sebastian”, fiind încasată suma de 523 535,70 lei.

1

Ulterior hotărârea a fost casată prin decizia din 28 ianuarie 2014 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de SRL

„Sebastian” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 08 iunie 2016 a

Curții Supreme de Justiție a fost menținută decizia din 28 ianuarie 2014 a Curții de

Apel Chișinău.

Reclamantul a mai indicat că la 14 noiembrie 2014 a depus o cerere de chemare

în judecată împotriva SRL „Sebastian” și Gheorghe Guțu, solicitând declararea

nulității actului juridic.

Prin hotărârea din 19 iunie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-a

respins acțiunea depusă de Ghenadie Abașchin. Prin decizia din 02 decembrie 2015

a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea din 19 iunie 2015 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, fiind emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea depusă de

Ghenadie Abașchin se admite și se anulează recipisa din 06.06.2011, semnată de

către Gheorghe Guțu, prin care acesta a recunoscut și a confirmat investițiile SRL

„Sebastian” în bunurile imobile apartamentele nr. 4 și nr. 5, amplasate în mun.

Chișinău, str. M. Kogălniceanu nr. 77 . Curtea Supremă de Justiție prin decizia din

16 martie 2016 a declarat inadmisibil recursul declarat de către SRL „Sebastian”.

Asistența juridică în ambele cauze a fost acordată de către avocatul Natalia

Covaliov.

A menționat că în cadrul examinării cauzelor indicate supra nu a fost înaintată

pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, însă legea permite

înaintarea unei cereri separate. Astfel, în cadrul examinării ambelor cauze, a suportat

cheltuieli în mărime de 35 000 lei, fapt confirmat prin ordinul de încasare a

numerarului nr. 50735454 din 15 iulie 2016.

În confirmarea sumei solicitate au fost prezentate de către avocatul Natalia

Covaliov descifrări a acțiunilor întreprinse la soluționarea cauzelor date. Consideră

că lucrul avocatului nu constă doar în prezența fizică în fața instanței, dar activitatea

lui pe o cauză este mult mai complexă și cuprinde mult mai multe activități, atât în

faza de pregătire a acțiunii pentru înaintare în judecată, cât și urmărirea mersului

procesului și, după caz, realizarea căilor de atac sau depunerea titlului executoriu

spre executare.

A indicat că suma achitată pentru serviciile avocatului corespunde cerințelor

legislației în vigoare, deoarece este reală, necesară și rezonabilă.

La 29 mai 2017 SRL „Sebastian” a depus cerere reconvențională, care ulterior

a fost concretizată la 06 noiembrie 2017. SRL „Sebastian” a solicitat încasarea de la

Ghenadie Abașchin a prejudiciului cauzat de către acesta în legătură cu inițierea la

14 noiembrie 2014 a procesului judiciar privind nulitatea actului juridic și anume a

recipisei din 06 iunie 2011, semnată de Gheorghe Guțu, cu depășirea

împuternicirilor, prin care acesta a recunoscut și confirmat investițiile SRL

,,Sebastian” în bunurile imobile apartamentul nr. 4 și nr. 5, amplasate în mun.

Chișinău, str. Mihail Kogălniceanu nr. 77. (f.d. 88-91, vol. I, f.d. 103107, vol. II)

A indicat că, în baza cererii menționate a fost intentată cauza civilă nr.

2-1097/15 (14-2-11271-13112014). La cererea reclamantului a fost emisă încheierea

nr. 2-5913/14 din 14.11.2014 privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, prin

care s-a dispus de a aplica sechestru asupra bunurilor mobile și imobile aflate în

proprietatea lui Gheorghe Guțu și SRL „Sebastian”, în limita valorii acțiunii și taxei

2

de stat în valoarea totală de 539 241,77 lei. Încheierea de asigurare a fost înaintată

spre executare executorului judecătoresc Cristina Brihuneț, fiind intentat dosarul de

executare nr.130-682/2014 privind aplicarea măsurilor de asigurare.

A susținut că începând cu data de 02.12.2014 a fost aplicat sechestru pe

conturile bancare ale SRL ,,Sebastian” în limita sumei de 539 241,77 lei.

În urma examinării cauzei menționate supra, prin hotărârea din 19 iunie 2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-a respins acțiunea înaintată de Ghenadie

Abașchin împotriva SRL „Sebastian” și Gheorghe Guțu cu privire la constatarea

nulității relative a actului juridic. Ulterior, prin decizia din 02 decembrie 2015 a

Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Ghenadie Abașchin, s-a casat

hotărârea din 19 iunie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, fiind pronunțată

o nouă hotărâre, prin care s-a admis acțiunea depusă de Ghenadie Abașchin, s-a

anulat recipisa din 06 iunie 2011, semnată de Gheorghe Guțu, care a recunoscut și

confirmat investițiile societății SRL ,,Sebastian” în bunurile imobile apartamentele

nr. 4 și nr. 5, amplasate în mun. Chișinău, str. Mihail Kogălniceanu nr. 77. Ulterior,

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 16 martie 2016 a declarat recursul

depus de către SRL „Sebastian” inadmisibil.

A indicat că hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 15 mai 2013,

prin care s-a dispus încasarea din contul lui Ghenadie Abașchin în beneficiul SRL

„Sebastian” a prejudiciului material în mărime de 523 535,70 lei și taxa de stat în

mărime de 2 100 lei, care a servit temei de asigurare a acțiunii nu a fost executată,

fiind ulterior casată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2014, care

a devenit irevocabilă.

A invocat că obiectul acțiunii înaintate de către Ghenadie Abașchin nu a fost

unul patrimonial, fiind anularea actului (recipisei din 06 iunie 2011 semnată de către

Gheorghe Guțu). Conform art. 219 Cod Civil actul juridic nul încetează cu efect

retroactiv din momentul încheierii.

Consideră că Ghenadie Abașchin s-a folosit cu rea-intenție de drepturile sale,

solicitând asigurarea acțiunii, prin aplicarea sechestrului pe conturile bancare (în

sumă de 523 535,70 lei), în cadrul unei cauze nepatrimoniale (declararea nulității

recipisei), perturbând activitatea economică și cauzând prejudicii materiale SRL

„Sebastian”. Sechestrul pe conturile bancare a fost aplicat începând cu data de

02.12.2014 și până la 02.12.2016.

Reclamanta a menționat că activitatea SRL „Sebastian” constă în

comercializarea mărfurilor nealimentare si anume a rechizitelor de birou, a

producției poligrafice, fabricarea ștampilelor. Din cauza blocării conturilor de

decontare în decembrie 2014, suma veniturilor din vânzări a entității a scăzut

considerabil. În anul 2015 suma veniturilor din vânzări s-a micșorat cu 997 000 lei

sau cu 72,8% mai puțin față de perioada de gestiune precedentă a anului 2014. În

anul 2016 suma veniturilor din vânzări s-a micșorat cu 1 330 000 lei sau cu 97,2%

mai puțin față de anul 2014.

Astfel, din cauza imposibilității de a achita furnizorii prin intermediul

conturilor bancare, entitatea nu a procurat mărfurile la cererea cumpărătorilor si mai

mult ca atât, a fost nevoită să comercializeze mărfurile aflate în stoc la un preț mai

jos decât cel al mărfurilor, obținând pierdere globală în mărime de 115 400 lei.

3

Pe perioada blocării activității SRL „Sebastian” prin aplicarea sechestrului, în

perioada 02.12.2014 - 02.12.2016, a suportat pierderi în mărime de 115 400 lei.

A afirmat că SRL ,,Sebastian” este o societate care a fost înființată cu scopul

de a desfășura activitate economică și de a obține venit/profit. Astfel, din cauza

acțiunilor de rea-credință a lui Ghenadie Abașchin prin solicitarea de a aplica

sechestru asupra întregului patrimoniu al SRL „Sebastian” în limita sumei de

539 241,70 lei și a acțiunilor ulterioare de menținere a interdicțiilor și de a bloca

activitatea SRL „Sebastian”, ultimei în anul 2015 i-a fost cauzat prejudiciu sub

formă de venit ratat în mărime de 199 600 lei.

A mai indicat că activitatea întreprinderii SRL „Sebastian” a fost paralizată, în

anul 2016 practic a fost în imposibilitate de a activa. În asemenea circumstanțe

consideră că SRL ,,Sebastian” este îndreptățită la repararea prejudiciului și pentru

anul 2016 în mărimea aceluiași venit ratat suportat în anul 2015 în sumă de 199 600

lei.

Consideră că prejudiciul cauzat SRL ,,Sebastian” constituie suma de 115 400

lei pierderile suportate, rezultate din vânzarea mărfii la un preț mai jos de valoarea

de procurare și 399 200 lei prejudiciu sub formă de venit ratat pentru anii 2015 și

2016.

A invocat că începând cu data de 02.12.2014 pe contul bancar al SRL

„Sebastian” deschis la BC ,,ProCreditBank” SA, potrivit certificatului nr. 37-364 din

12.10.2016, a fost aplicat sechestru pe suma de 94 386,91 lei și pe contul bancar

deținut la BC „Mobiasbancă” SA, conform certificatului nr. 12/09-3095, a fost

aplicat sechestru pe suma de 8 999,36 lei, iar în total pe suma de 103 386,27 lei.

Astfel, SRL „Sebastian” a fost lipsită de posibilitatea de a utiliza suma menționată

în activitatea sa economică.

Reieșind din circumstanțele de fapt menționate și potrivit normelor de drept

invocate, consideră că SRL „Sebastian” este îndreptățită de a solicita de la Ghenadie

Abașchin repararea prejudiciului cauzat și anume venitul ratat, dobânda de întârziere

ce rezultă din imposibilitatea folosirii sumei în mărime de 103 386,27 lei, în perioada

02.12.2014 - 02.12.2016 (data emiterii deciziei Curții de Apel Chișinău privind

anularea măsurilor de asigurare a acțiunii), dobândă ce constituie suma de 39 565,80

lei.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Abașchin. S-a

admis parțial cererea reconvențională depusă de către SRL „Sebastian”. S-a încasat

de la Ghenadie Abașchin în beneficiul SRL „Sebastian” venitul ratat sub formă de

dobândă de întârziere în mărime de 31 916,35 lei, cheltuieli legate de plata taxei de

stat în mărime de 957,49 lei și cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice în

mărime de 4000 lei. În rest, pretențiile din cererea reconvențională s-au respins ca

fiind neîntemeiate. (f.d. 32, 38-48, vol. III)

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către SRL „Sebastian”. S-a admis apelul declarat de către Ghenadie

Abașchin. S-a casat hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial cererea de chemare

în judecată depusă de către Ghenadie Abașchin. S-a încasat în mod solidar de la SRL

„Sebastian” și Gheorghe Guțu în beneficiul lui Ghenadie Abașchin suma de 20 000

4

lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest pretențiile din acțiunea inițială s-au

respins ca fiind neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar de la SRL „Sebastian” și

Gheorghe Guțu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 600 lei. S-a respins

cererea reconvențională depusă de către SRL „Sebastian” ca fiind neîntemeiată. (f.d.

103-104, 105-128, vol. III)

La 22 august 2018 SRL „Sebastian” a declarat recurs împotriva deciziei din 06

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care să se dispună casarea parțială a hotărârii din 28

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea respingerii

cererii reconvenționale înaintată de către SRL „Sebastian” împotrva lui Ghenadie

Abașchin cu privire la încasarea prejudiciului material și a venitului ratat, admiterea

cerinețlor de încasare a prejudiciului material în mărime de 115 400 lei, a venitului

ratat în mărime de 399 200 lei. În rest, hotărârea primei instanțe, în partea respingerii

acțiunii lui Ghenadie Abașchin cu privire la încasarea sumei de 35 000 lei a o lăsa

fără modificări. A mai încasa de la Ghenadie Abașchin în beneficiul SRL

„Sebastian” cheltuielile de judecată suportate în prezenta cauză în ordine de apel și

recurs. (f.d. 142-148, vol. III)

În motivarea recursului recurenta a invocat că decizia instanței de apel este

ilegală, neîntemeiată și neargumentată, fiind adoptată cu încălcarea normelor de

drept material și procesual.

A menționat că contractul de acordare a asistenței juridice nr. 19 din

10.11.2014, încheiat între Ghenadie Abașchin, în calitate de client și avocatul

Natalia Covaliov, în calitate de consultant, prevede onorariu de succes în mărime de

20 000 lei, iar munca care va fi prestată nemijlocit va fi cuantificată conform orelor

lucrate. Consideră că Ghenadie Abașchin nu a demonstrat suportarea cheltuielilor

pentru asistența juridică, iar onorariul de succes nu poate fi atribuit la cheltuieli de

judecată.

A menționat că suma de 35 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea

asistenței juridice nu a fost achitată de către Ghenadie Abașchin, dar a fost depusă

de către avocata Natalia Covaliov la contul Cabinetului Avocatului „Natalia

Covaliov”, or, probe care ar confirma contrariul nu au fost prezentate.

Cu referire la respingerea cererii reconvenționale recurentul a invocat că

instanța de apel a aplicat și interpretat eronat normele de drept material, or, la caz

instanța de apel a considerat aplicabile speței prevederile art. 180 Cod de procedură

civilă.

Consideră că prima instanță corect a constatat raportul juridic în speță și

prevederile art. 1398 Cod Civil potrivit cărora, cel care acționează față de altul în

mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Astfel, instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material la anularea

hotărârii primei instanțe privind încasarea prejudiciul sub formă de dobândă de

întârziere, precum și respingerea pretențiilor în partea prejudiciului material în

mărime de 115 400 lei și a venitului ratat în mărime de 399 200 lei.

A menționat că Ghenadie Abașchin nu s-a opus mărimii prejudiciului constatat

prin raportul de constatări efective a auditului efectuat de către SRL „Audit Data” și

nu a solicitat efectuarea altui raport, sau expertiză. Cât privește răspunsul Biroului

5

Național de Statistică nr. 17-12/216 din 22.09.2017, consideră că nu poate fi reținut

drept temei de respingere a pretențiilor privind încasarea prejudiciului material și a

venitului ratat, or fiecare caz urmează a fi examinat individual. SRL „Sebastian”, a

fost înființată cu scopul de a desfășura activitate economică și de a obține

venit/profit.

La 24 octombrie 2018 Ghenadie Abașchin, reprezentat de avocatul Natalia

Covaliov, a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de către SRL

„Sebastian” ca fiind neîntemeiat, cu menținerea deciziei din 06 iunie 2018 a Curții

de Apel Chișinău. (f.d. 152-155, vol. III)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 iunie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 22 august 2018, se consideră depus în

termen.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018 recursul

depus de către SRL „Sebastian” s-a declarat admisibil pentru a fi examinat în fond.

Articolul 441 al Codului de procedură civilă stipulează că în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de de procedură civilă instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Verificând cele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de către

SRL „Sebastian” întemeiat și care urmează să fie admis din considerentele ce preced.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficientă pentru soluționarea cauzei.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că SRL „Sebastian” s-a aflat anterior în câteva litigii

judiciare cu Ghenadie Abașchin. Ca urmare a acestor litigii judiciare Ghenadie

Abașchin a pretins de la SRL „Sebastian” cheltuieli de judecată în sumă de 35 000

lei, care au fost acordate parțial prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și care a fost contestată cu recurs.

6

Astfel, probele materiale atestă că la data de 27.11.2012 SRL „Sebastian” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie Abașchin și Gheorghe

Guțu, cu privire la executarea obligațiilor contractuale. Prin hotărârea din

15.05.2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost admisă parțial acțiunea

depusă de către SRL „Sebastian”, fiind dispusă încasarea din contul lui Ghenadie

Abașchin în beneficiul SRL „Sebastian” a sumei de 523 532,70 lei și a taxei de stat

în mărime de 2100 lei, precum și încasarea taxei de stat în mărime de 13 606,07 lei

în beneficiul statului.

La 05.06.2013 reprezentantul lui Ghenadie Abașchin, avocatul Virgiliu

Șchiopu a contestat cu apel hotărârea din 15.05.2013 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, iar prin decizia din 28.01.2014 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul, casată hotărârea din 15.05.2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, fiind

emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind nefondată.

SRL „Sebastian” a contestat cu recurs decizia instanței de apel, fiind admis prin

decizia din 01.10.2014 a Curții Supreme de Justiție, cu menținerea hotărârii din

15.05.2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Ulterior, la 17.12.2015 Ghenadie Abașchin a depus cerere de revizuire asupra

deciziei din 01.10.2014 a Curții Supreme de Justiție, cu suspendarea executării

acesteia, fiind respins capătul de cerere privind suspendarea executării deciziei care

s-a solicitat a fi revizuită, pe motiv că nu a fost depusă cauțiune, prin încheierea din

28.12.2015 a Curții Supreme de Justiție.

La 12.01.2016 avocatul Natalia Covaliov, care a acționat în interesele lui

Ghenadie Abașchin, a depus în mod repetat, cerere cu privire la suspendarea

executării deciziei din 01.10.2014 a Curții Supreme de Justiție, până la examinarea

cererii de revizuire depusă de către Ghenadie Abașchin, fiind admisă prin încheierea

din 11.05.2016 a Curții Supreme de Justiție. De asemenea, la data de 11.05.2016

Curtea Supremă de Justiție, prin încheiere, a admis cererea de revizuire depusă de

către Ghenadie Abașchin, a casat decizia din 01.10.2014 a Curții Supreme de

Justiție. Ulterior, prin decizia din 08.06.2016 Curtea Supremă de Justiție a respins

recursul declarat de către SRL „Sebastian” și menținută decizia din 28.01.2014 a

Curții de Apel Chișinău.

La data de 14.11.2014 Ghenadie Abașchin a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Sebastian” și Gheorghe Guțu, cu privire la declararea

nulității actului juridic. În cadrul procesului dat, interesele lui Ghenadie Abașchin

au fost reprezentate de avocatul Natalia Covaliov.

Prin încheierea din 14.11.2014 a fost admisă cererea lui Ghenadie Abașchin,

fiind aplicat sechestru pe bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea SRL

„Sebastian” și Gheorghe Guțu, în limita valorii acțiunii de 523 535,70 lei și taxa de

stat în mărime de 15 706,07 lei. Executorul judecătoresc Cristina Brihuneț la

02.12.2014 a emis încheierea nr. 130-682/2014 cu privire la aplicarea măsurii de

asigurare, fiind aplicate sechestre asupra mijloacelor bănești aflate la conturile

bancare ale debitorului SRL „Sebastian” și Gheorghe Guțu în limita valorii acțiunii

de 539 241,77 lei.

Prin hotărârea din 19.06.2015 Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a respins

acțiunea depusă de către Ghenadie Abașchin, fiind anulată și încheierea din

14.11.2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, prin care a fost admisă cererea

7

de asigurare a acțiunii. Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 02.12.2015 a admis

apelul declarat de către Ghenadie Abașchin, a casat hotărârea din 19.06.2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, fiind emisă o nouă hotărâre, a fost admisă

acțiunea depusă de către Ghenadie Abașchin și anulată recipisa din 06.06.2011

semnată de către Gheorghe Guțu. Fiind contestată cu recurs decizia instanței de apel

din 02.12.2015, Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 16.03.2016 a declarat

recursul depus de către SRL „Sebastian”, inadmisibil.

Urmare a acestor dispute judiciare, Ghenadie Abașchin, în prezenta speță, a

sesizat instanța de judecată cu cerere împotriva SRL „Sebastian” și Gheorghe Guțu,

cu privire la încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice de către

avocatul Natalia Covaliov în mărime de 35 000 lei. În susținerea cererii sale a

prezentat ordinul de încasare a numerarului nr. 50735454 din 15.07.2016 în sumă de

35 000 lei, descifrarea orelor de lucru ale avocatului pe fiecare cauză civilă în parte

și contractul de acordare a asistenței juridice nr. 19 din 10.11.2014, încheiat de

Ghenadie Abașchin, în calitate de client și avocatul Natalia Covaliov, în calitate de

consultant.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Abașchin.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 06 iunie 2018 a casat hotărârea din 28

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a emis o nouă hotărâre,

prin care a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie

Abașchin și a încasat în mod solidar de la SRL „Sebastian” și Gheorghe Guțu în

beneficiul lui Ghenadie Abașchin suma de 20 000 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată. În rest pretențiile din acțiunea inițială au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

A încasat în mod solidar de la SRL „Sebastian” și Gheorghe Guțu în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de 600 lei.

SRL „Sebastian”, contestând cu recurs decizia instanței de apel, insistă că

Ghenadie Abașchin nu a demonstrat că a suportat cheltuieli de asistență juridică.

Analizând probele prezentate de către Ghenadie Abașchin, Colegiul lărgit

reține că potrivit art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile. (11) Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a

avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Art. 63 alin. (5) din Legea cu privire la avocatură indică că cheltuielile suportate

în legătură cu acordarea de către avocat a asistenței juridice în organele de urmărire

penală și instanțele de judecată în cauzele penale, civile și administrative se

încasează concomitent cu soluționarea cauzei în fond, fără o procedură litigioasă

prealabilă.

La 10 noiembrie 2014 Ghenadie Abașchin a încheiat cu Cabinetul Avocatului

„Natalia Covaliov” contractul de acordare a asistenței juridice nr. 19.

Pct. 1.1 al contractului menționat supra, prevede că clientul încredințează, iar

consultantul își asumă obligațiunea de a-i acorda asistență juridică în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Abașchin împotriva SRL

„Sebastian” și Gheorghe Guțu cu privire la declararea nulității actului juridic și în

8

cauza civilă la cererea depusă de către SRL „Sebastian” împotriva lui Ghenadie

Abașchin și Gheorghe Guțu cu privire la încasarea sumei.

Pct. 4.1 din contractul menționat supra stabilește că serviciile consultantului

vor fi remunerate de client la finisarea examinării cauzei în fond, în mărime de orele

lucrate și în caz de câștig de cauză un bonus în mărime de 20 000 lei. Potrivit pct.

4.4 achitarea se efectuează de client în lei MD la contul consultantului.

Astfel, drept dovadă de achitare a serviciilor avocatului de către client va fi un

extras din cont sau un alt document fiscal care ar confirma achitarea reală a sumei.

La caz, un asemenea extras din cont, prin care Ghenadie Abașchin ar fi achitat

personal serviciile avocatului nu a fost prezentat.

Instanței i s-a prezentat ca probă a achitării Serviciilor avocatului, ordinul de

încasare a numerarului nr. 50735454 din 15 iulie 2016 în sumă de 35 000 lei în contul

Cabinetului Avocatului „Natalia Covaliov”. (f.d. 3, vol. I)

Analizând ordinul de încasare a numerarului nr. 50735454 din 15.07.2016 în

sumă de 35 000 lei, instanța de recurs constată că beneficiarul și depunătorul banilor

în contul beneficiarului este aceiași persoană, avocatul Natalia Covaliov, adică

avocatul Natalia Covaliov a depus la contul Cabinetului Avocatului „Natalia

Covaliov” suma de 35 000 lei.

Colegiul lărgit conchide ca fiind neîntemeiate argumentele avocatului Natalia

Covaliov, precum că Ghenadie Abașchin i-a achitat suma de 35 000 lei în numerar,

iar dânsa neavând la moment formulare de facturi, a încasat banii fără a-i elibera

clientului vre-un document. Ulterior a mers personal la bancă și i-a depus pe contul

Cabinetului Avocatului „Natalia Covaliov”.

Instanța consideră argumentul neîntemeiat și care contravine prevederilor

legale.

Art. 2 din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 indică că prevederile

acestei legi se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate

de întreprinzător, organizațiilor necomerciale, inclusiv instituțiilor publice,

notarilor, avocaților, mediatorilor, administratorilor autorizați și birourilor înființate

de aceștia, executorilor judecătorești, precum și reprezentanțelor și filialelor

întreprinderilor (organizațiilor) nerezidente, înregistrate în Republica Moldova

(denumite în cele ce urmează entități), indiferent de domeniul de activitate, tipul de

proprietate și forma juridică de organizare.

Odată cu începerea activității lor de bază, cabinetele avocaților, pe lângă

punerea la evidența fiscală, sunt obligate să-și creeze sectorul/serviciul, contabilitate

conform legislației în vigoare, inclusiv conform Standartelor Naționale de

Contabilitate și Standartelor Interanționale de Contabilitate.

Art. 19 alin. (1) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 indică că

faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare și centralizatoare.

(3) Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de

Ministerul Finanțelor. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac

necesitățile entității, entitatea elaborează și utilizează formulare de documente,

aprobate de conducerea ei, cu respectarea cerințelor alin. (6)

Conform Instrucțiunii privind evidența, eliberarea, păstrarea și utilizarea

formularelor tipizate de documente privare cu regim special, Anexa nr. 2 la

Hotărârea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998, în pct. 1 este indicat că toate

9

entitățile care, potrivit legislației în vigoare, au obligativitatea ținerii contabilității,

utilizarea în procesul desfășurării activității economice financiare formularele

corespunzătoare cu regim special, care confirmă operațiunile economice efectuate.

În cazul avocaților, formularele respective confirmă serviciile de avocat

prestate.

Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special se

regăsește în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998.

Formularele –tip cel mai fregvent utilizate în activitatea ordinară a avocaților sunt:

Documentele primare cu regim special se întocmesc în timpul efectuării

operațiunii, iar dacă aceasta este imposibil-nemijlocit după efectuarea operațiunii

sau după producerea evenimentului. Conducătorul entității (avocatul) poartă

răspundere pentru starea evidenței, păstrării și utilizării formularelor cu regim

special. Formularul tipizat se utilizează la livrările de servicii. Astfel, drept

justificare a serviciilor prestate de avocați va servi factura (fosta factură de

expediție). Modul de întocmire/completare a facturilor este reglementat de Ordinul

Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea formularului tipizat de document

primar cu regim special „Factura”, nr. 47 din 31.03.2010 (Monitorul Oficial nr. 58-

60/230 din 23.04.2010). Astfel, profesarea activității de avocat este imposibilă fără

achiziționarea formularelor cu regim special, cum ar fi mandatele de avocat, facturile

(fostele facturi de expediție), dispozițiile de încasare, dispozițiile de plată delegațiile,

etc.

Din analiza celor expuse supra rezultă că avocatul Natalia Covaliov nu a putut

încasa de la Ghenadie Abașchin suma de 35 000 lei fără eliberarea unui document

fiscal.

Neprezentarea către client a bonului, facturii de încasare de la el a sumei nu-i

dă posibilitate acestuia să probeze că a suportat aceste cheltuieli, asumându-și în așa

fel pierderile.

Art. 96 Cod de procedură civilă stabilește că cheltuielile de asistență juridică

urmează să fie reale. Ghenadie Abașchin însă nu a demonstrat că a achitat avocatului

careva sume de bani.

Prin urmare, acțiunea lui Ghenadie Abașchin privind încasarea în mod solidar

de la SRL „Sebastian” și Gheorghe Guțu a sumei de 35 000 lei cu titlu de cheltuieli

de judecată este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Cât privește cererea reconvențională depusă de către SRL „Sebastian” cu

privire la încasarea prejudiciului cauzat, venitului ratat, a dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată, instanța de recurs a reținut că corect a fost respinsă de

instanța de apel, ori în conformitate cu art. 14 alin. (1) Cod Civil persoana lezată

într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. (2) Se

consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a

suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau

deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin

încălcarea dreptului (venitul ratat).

Conform art. 610 alin. (1) Cod Civil despăgubirea pe care o datorează debitorul

pentru neexecutare cuprinde atât prejudiciul efectiv cauzat creditorului, cât și venitul

10

ratat. (2) Ratat se consideră venitul care ar fi fost posibil în condițiile unui

comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. (3)

Este reparabil numai prejudiciul care reprezintă efectul nemijlocit (direct) al

neexecutării.

În conformitate cu art. 27 alin. (11) Cod de executare repararea prejudiciilor

rezultate din asigurarea acțiunii poate fi pretinsă reclamantului conform prevederilor

art.182 din Codul de procedură civilă. Art. 182 alin. (2) Cod de procedură civilă

indică că dacă hotărârea de respingere a acțiunii reclamantului a devenit irevocabilă,

pârâtul este în drept să intenteze împotriva lui acțiune în reparație a prejudiciului

cauzat prin măsurile de asigurare a acțiunii, luate la cererea acestuia, indiferent de

vinovăția reclamantului.

Astfel, la examinarea cerințelor înaintate de către SRL „Sebastian” cu privire

la încasarea prejudiciului cauzat, a venitului ratat, a dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată, instanța reține că unul din criteriile orientative generale de

înaintare a cerințelor de reparare a prejudiciului cauzat prin aplicarea măsurilor de

asigurare este adoptarea unei hotărâri de respingere a acțiunii reclamantului, care a

devenit irevocabilă.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că i s-a cauzat un prejudiciu, este în

drept să demonstreze legătura cauzală între măsura aplicată și consecințele survenite,

suportarea prejudiciului și că acest prejudiciu ar fi fost cauzat anume prin aplicarea

măsurii de asigurare a acțiunii.

La caz, luând în considerare că nu s-au prezentat probe care ar confirma cu

certitudine că SRL „Sebastian” a înregistrat pierderi din cauza aplicării măsurii de

asigurare a acțiunii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată pretenția cu privire la încasarea

prejudiciului cauzat, or, Ghenadie Abașchin a avut câștig de cauză, recursul declarat

de către SRL „Sebastian” fiind declarat inadmisibil prin încheierea din 16.03.2016

a Curții Supreme de Justiție, respectiv fiind menținută decizia din 02.12.2015 a

Curții de Apel Chișinău, prin care s-a dispus casarea hotărârii din 19.06.2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, fiind emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea

depusă de Ghenadie Abașchin a fost admisă și anulată recipisa din 06.06.2011

semnată de către Gheorghe Guțu.

Totodată se menționează că încheierea din 14.11.2014 a Judecătoriei Buiucani,

prin care a fost aplicată măsura de asigurare pe bunurile mobile și imobile ale SRL

„Sebastian” și Gheorghe Guțu a fost contestată cu recurs de către SRL „Sebastian”,

care, prin decizia din 19.03.2015 a fost respins ca fiind neîntemeiat.

Astfel, hotărârea irevocabilă are puterea actului judecat și nu poate fi pusă în

discuție, iar respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor

judecătorești este obligatorie. Caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești se

exprimă prin obligativitatea executării acestora. Prin urmare, executorul

judecătoresc Cristina Brihuneț corect a aplicat sechestru în limita sumei de

539 241,77 lei în temeiul unui act judecătoresc irevocabil.

Pentru angajarea răspunderii lui Ghenadie Abașchin față de SRL „Sebastian”

este necesară existența tuturor elementelor răspunderii delictuale și anume: acțiunea

ilicită, urmările prejudiciabile, legătura de cauzalitate între acțiunea ilicită și

urmările prejudiciabile, precum și vinovăția delicventului.

11

Instanța de recurs reține că SRL „Sebastian” în acțiunea reconvențională nu a

prezentat dovezi care ar demonstra cu certitudine faptul că, pierderile materiale

suportat de către SRL „Sebastian” au rezultat din vânzarea mărfurilor aflate în stoc

la un preț mai jos decât cel de procurare și sunt în mărime de 115 400 lei, precum și

nu a fost probat mărime venitului ratat de 399 200 lei pentru anii 2015-2016. De

asemenea, nu au fost aduse careva argumente din care cauză SRL „Sebastian” a

comercializat marfa la un preț mai mic decât cel de procurare, nu a fost elucidată

cantitatea de marfă care era în stoc și care a fost comercializată la un preț redus.

Cu referire la cerințele SRL „Sebastian” cu privire la încasarea dobânzii de

întârziere în mărime de 31 916,35 lei calculată din sumele care se aflau în conturile

bancare și au fost blocate, prin aplicarea sechestrului de către instanța de judecată,

instanța de recurs a reținut că corect a fost respinsă de instanța de apel, or, conform

art. 514 Cod Civil obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt

act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Conform art. 619 alin. (1) Cod Civil, obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi

pe perioada întârzierii. Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata dobânzii

prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba

unui prejudiciu mai redus. (2) În cazul actelor juridice la care nu participă

consumatorul, dobânda este de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă

legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai

redus.

Colegiul lărgit reține că obligațiile sunt pecuniare dacă au ca obiect prestația de

a da o sumă de bani. Norma juridică menționată supra nu se aplică în cazul întârzierii

executării obligației de altă natură, deoarece numai banii au capacitatea de a spori

prin stabilirea unui procent bancar, fiind simplu de apreciat, în acest caz mărimea

minimă a prejudiciului, dacă debitorul nu execută la timp obligația pecuniară.

Această norma legală nu se aplica asupra relațiilor, nelegate de utilizarea banilor în

calitate de modalitate de plată sau de stingere a unei obligații pecuniare, de

asemenea, asupra obligațiilor la care valuta, banii au rolul de marfă (acte juridice de

schimb a valutei). În cazul obligațiilor pecuniare nu se poate pune problema unei

executări defectuoase, ci doar acea a unei executări parțiale, fie tardive.

La caz, pretențiile înaintate de către SRL „Sebastian” nu sunt niște obligații

pecuniare, or, Ghenadie Abașchin nu-i datorează SRL „Sebastian” careva mijloace

financiare, respectiv SRL „Sebastian” nu poate pretinde la dobânda de întârziere.

În concluzie, Colegiul lărgit constată că recursul declarat de către SRL

„Sebastian” este întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel

în parte, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care a respinge cererea de chemare în

judecată depusă de către Ghenadie Abașchin.

Conform art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă instanța judecătorească obligă

partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia

i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Reieșind din faptul că instanța de recurs a ajuns la concluzia că cerințele

înaintate în cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Abașchin și în

cererea reconvențională depusă de către SRL „Sebastian” sunt neîntemeiate, fiind

12

respinse, se va respinge și cerința de încasare a cheltuielilor pentru plata taxei de stat

în mărime de 1000 lei și a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime

de 4000 lei, înaintată de SRL „Sebastian”.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță și

instanța de apel au stabilit circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea

suplimentară și administrarea de noi dovezi, însă au apreciat arbitrar probele

administrate și au aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat de către SRL „Sebastian”, a casa decizia din 06 iunie

2018 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii cererii de chemare în judecată

depusă de către Ghenadie Abașchin și în această parte a emite o nouă hotărâre, prin

care a respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Abașctin.

În rest a menține decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Sebastian”.

Se casează decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Abașchin împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „Sebastian” și Gheorghe Guțu cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Sebastian” împotriva lui Ghenadie Abașchin cu

privire la încasarea prejudiciului cauzat, a venitului ratat, a dobânzii de întârziere și

a cheltuielilor de judecată în partea admiterii cererii de chemare în judecată depusă

de către Ghenadie Abașchin cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și în

această parte se emite o nouă hotărâre.

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Abașchin

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Sebastian” și Gheorghe Guțu cu

privire la încasarea cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.

În rest, decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

13