2ra-2215/18 — constatarea faptului incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului moral

2ra-2215/18 — constatarea faptului incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2ra-2215/2018

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (N. Pasecinic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

07 noiembrie 2018 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Vladimir Mircos,

reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu și de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Mircos

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea faptului

încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei, repararea prejudiciului moral

cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 09 octombrie 2017, Vladimir Mircos, reprezentat de avocatul

Valeriu Dumitriu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei civile în ordine de contencios administrativ, încasarea

prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și a cheltuielilor pentru asistența

juridică în mărime de 5000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 03 septembrie 2015, Moraru Ghenadie a

depus cerere în instanța de judecată prin care a solicitat anularea încheierii nr.002a-

269r/2015 emisă de executorul judecătoresc Pavel Botnaru la 04 august 2015, prin

care a fost calculată și dispusă spre încasare de la debitorul Moraru Ghenadie rata

dobînzii de întîrziere în mărime de 84 430,25 lei.

Prin încheierea din 29 februarie 2016 a Judecătoriei Hîncești, s-a admis parțial

cererea reclamantului și s-a anulat încheierea nr.002a-269r/2015 din 04 august

2015 emisă de executorul judecătoresc Pavel Botnaru.

La data de 30 iunie 2016 Curtea de Apel Chișinău a casat încheierea

Judecătoriei Hîncești din 29 februarie 2016, cu trimiterea pricinii la rejudecare în

Judecătoria Hîncești, în alt complet de judecată.

A menționat că prima ședință de judecată a fost fixată pentru data de 20

septembrie 2016, ora 15.00. Ședința de judecată nu a avut loc, fiind amînată pentru

1

data de 17 octombrie 2016, ora 15.00, pe motiv că nu a fost citat în modul stabilit

executorul judecătoresc, cît și la demersul reclamantului privind lipsa avocatului.

La 17 octombrie 2016, ora 15.00, ședința de judecată nu a avut loc fiind

amînată pentru data de 01 noiembrie 2016 pe motiv că judecătorul a fost antrenat

în mod de urgență în altă cauză.

Prin încheierea din 25 octombrie 2016 a Judecătoriei Hîncești s-a respins

cererea privind urgentarea examinării acțiunii, ulterior fiind amînată judecarea

cauzei de mai multe ori, neîntemeiat.

Prin hotărîrea din 11 ianuarie 2017 a Judecătoriei Hîncești, s-a respins acțiunea

depusă de debitorul Ghenadie Moraru, fiind menținută încheierea executorului

judecătoresc Pavel Botnaru din 04 mai 2015.

Prin decizia din 16 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul

declarat de debitorul Ghenadie Moraru, menținută încheierea din 11 ianuarie 2017

a Judecătoriei Hîncești. Astfel, pricina s-a aflat în proces de examinare pe rol la

instanțele de judecată în perioada de 03 septembrie 2015 – 16 mai 2017, anume un

an, nouă luni și treisprezece zile.

A susținut că examinarea cauzei civile în ordine de contencios administrativ în

decurs de un an, nouă luni și treisprezece zile, a depășit orice termen rezonabil

necesar soluționării unei cauze de anulare a unei încheieri emise de executorul

judecătoresc.

A susținut că termenul rezonabil a fost depășit din cauza amînărilor pe termen

exagerat de către instanța de judecată. Judecarea pricinii în cauză a fost de multiple

ori întoarsă la rejudecare în instanța de fond și în instanța de apel, astfel,

creditorul/reclamantul fiind într-o stare de stres continuu. Instanța de judecată prin

emiterea unor acte judecătorești ilegale, ulterior anulate de instanța ierarhic

superioară, a dus nemijlocit la încălcarea gravă a termenului rezonabil prevăzut de

lege. Contestația debitorului urma să fie judecată în prima instanță și în instanța

ierarhic superioară, în termen de 30 de zile.

A menționat că examinarea în afara termenului rezonabil la judecarea pricinii

a cauzat încălcarea dreptului la un proces echitabil astfel, creditorul Mircos

Vladimir nu a beneficiat de remedii efective cu privire la durata procedurilor în

consecință fiind încălcat art.13 coroborat cu articolul 6 § 1 din Convenție.

Prin hotărîrea din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Mircos

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea faptului

încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei, repararea prejudiciului moral

cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a constatat încălcarea dreptului subiectiv al reclamantului Vladimir Mircos

garantat de art. 6 § 1 din CEDO, cauzat prin nejudecarea în termen rezonabil a

cauzei civile nr.2a-90/15 (25a-92/16) la acțiunea înaintată de Moraru Ghenadie

împotriva lui Vladimir Mircos, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc

Botnaru Pavel, cu privire la anularea încheierii executorului judecătoresc nr.002a-

269r/2015 din 04 august 2015 despre calcularea dobînzii de întîrziere.

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Vladimir Mircos prejudiciul moral

în sumă de 15 000 lei.

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Vladimir Mircos cheltuielile

2

pentru asistența juridică în sumă de 5000 lei, în rest acțiunea s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Vladimir Mircos prin intermediul avocatului Valeriu Dumitriu.

S-a respins și apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

S-a menținut hotărîrea din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladimir Mircos împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind

constatarea faptului încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei, repararea

prejudiciului moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a

constatat că prima instanță a stabilit corect raportul dedus judecății, circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, a dat

o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărîrea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale

participanților la proces.

A stabilit că, prima instanță justificat și întemeiat a ajuns la concluzia privind

admiterea parțială a acțiunii.

La data de 27 iulie 2018 Vladimir Mircos, reprezentat de avocatul Valeriu

Dumitriu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărîrii

instanței de fond, solicitând casarea hotărîrii din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și a deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei noi hotărîri de modificare a hotărîrii Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 16 ianuarie 2018 în partea majorării cuantumului

prejudiciului moral de la 15 000 lei la 50 000 lei.

În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art.432 alin.(2) lit.c),

d) și alin.(4) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu hotărîrile adoptate de

instanțele ierarhic inferioare și a menționat că instanțele de judecată inferioare nu

au luat în considerație argumentele și probele prezentate. La stabilirea cuantumului

despăgubirii morale în mărime de 15 000 lei nu au luat în considerație factorii care

determină mărimea concretă a compensației pentru repararea prejudiciului moral,

eronat s-a stabilit cuantumul prejudiciului moral care urma a fi încasat.

La data de 21 august 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii din 16 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de

Apel Chișinău cu emiterea unei hotărîri noi prin care acțiunea să fie respinsă.

În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art.432 alin.(1), (2)

lit.c) Cod de procedură civilă invocînd dezacordul cu hotărîrile adoptate de

instanțele ierarhic inferioare.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 12

iunie 2018 (f.d.116), în circumstanțele menționate, recursurile declarate de

Vladimir Mircos, reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu, la 27 iulie 2018 și de

3

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 21 august 2018, se consideră a fi

depuse în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Vladimir Mircos,

reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu și de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova sunt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Vladimir Mircos,

reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu, și de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele indicate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redau încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele indicate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficientă

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2

octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 §

1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-

se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de

succes”, ceea ce s-a constat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis,

Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia,

2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Vladimir Mircos, reprezentat de

avocatul Valeriu Dumitriu, și de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

5

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Vladimir Mircos,

reprezentat de avocatul Valeriu Dumitriu și de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6