2ra-1568/18 — cu privire la constatarea încălcării termenului rezonabil de executare a hotărîrii judecătorești, încasarea prejudiciului material, cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra- 1568/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Hadîrca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

ÎNCHEIERE

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Petru Bernavschi,

reprezentat de avocatul Roman Doroftei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Bernavschi

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării termenului

rezonabil de executare a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material,

cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Petru Bernavschi, s-a casat hotărârea din 18

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă hotărâre

de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată,

constată:

La 01 august 2017 Petru Bernavschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii din 16 ianuarie 2006 a Judecătoriei

Economice de Circumscripție, încasarea prejudiciului material în sumă de

295 451,77 lei, cheltuielilor de judecată în sumă de 7 000 lei și repararea

prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei. (f.d. 4-8)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 16 ianuarie 2006 de către

Judecătoria Economică de Circumscripție o fost emisă hotărârea nr.

2e-329/2006, prin care s-a decis încasarea din contul SRL „Realeno” în beneficiul

GȚ „Bernavschi Petru” a datoriei în sumă de 140 000 lei, penalității în sumă de 2

520 lei și cheltuielilor de judecată în sumă de 4 275,60 lei. Hotărârea a fost

menținută prin decizia din 11 aprilie 2006 a Curții de Apel Economice, devenită

irevocabilă.

Petru Bernavschi a menționat că documentul executoriu a fost depus la

executare silită în cadrul DEDJ Cantemir, însă din anul 2006 până în prezent, oficiul

de executare Cantemir nu a întreprins măsuri efective de executare, iar hotărârea

judecătorească nu a fost executată timp de 11 ani.

1

Prin urmare, nu a putut beneficia de succesul obținut în urma examinării

litigiului, ce se referea la încasarea unei sume considerabile, pe motivul că hotărârea

adoptată în favoarea sa a rămas neexecutată o perioadă considerabilă de timp.

Organul de executare, deși a întreprins mai multe măsuri prevăzute de Codul

de executare întru asigurarea executării documentului executoriu primit spre

executare, nu a întreprins suficiente măsuri pentru executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești irevocabile.

Reclamantul a indicat că Ministerul Justiției urmează să răspundă pentru

neexecutarea în termen rezonabil a documentului executoriu nominalizat. În privința

prejudiciului material a menționat că acesta ar putea să apară exclusiv atunci când

există o legătură de cauzalitate între pretinsa violare a dreptului la durata rezonabilă

a procedurilor și pierderile materiale datorită imposibilității de a se folosi de drepturi

pecuniare sau de a se bucura de fructele acestora cum ar fi dobânda de întârziere

pentru perioada 11 aprilie 2006 (de la care hotărârea judecătorească a devenit

executorie) și până la 10 aprilie 2017 (când a fost depusă acțiunea în judecată),

Astfel, cuantumul prejudiciului material sub forma dobânzii de întârziere constituie

295 451,77 lei.

Referitor la repararea prejudiciului moral suportat, menționează că această

daună urmează a fi estimată în cuantum de 100 000 lei, sumă determinată și prin

prisma jurisprudenței CtEDO în cazurile de neexecutare, conform căreia mărimea

acesteia este de aproximativ 600 euro pentru 12 luni de întârziere și câte 300 euro

pentru fiecare perioadă următoare de 6 luni de întârziere.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a respins ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Petru Bernavschi.

(f.d.95, 98-103)

Instanța a concluzionat că titlul executoriu s-a aflat la executare de la 01 iunie

2006 până la 20 aprilie 2007, când prin încheierea executorului judecătoresc a fost

restituit creditorului, iar adresarea în instanță cu acțiune este tardivă.

Prin decizia din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Petru Bernavschi, s-a casat hotărârea din 18 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii ca fiind neîntemeiată. (f.d.112, 113-120)

Instanța de apel a reținut că creditorul a cunoscut despre restituirea titlului

executoriu cel târziu la data de 15 martie 2009, când a solicitat eliberarea

duplicatului și care nu a mai fost înaintat spre executare. Apelantul nu a dovedit că

și-a exercitat dreptul de a înainta spre executare documentul executoriu, iar termenul

de executare nu poate fi încălcat sau depășit în lipsa unui proceduri de executare

intentată de creditor.

La 20 iunie 2018 Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, a

declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii și

încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 123-129)

În motivarea cererii de recurs avocatul recurentului a invocat, că instanța de

apel a interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de

drept material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

2

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 28 martie 2018, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului

poștal la data de 08 mai 2018, confirmare privind recepționarea acesteia la

materialele dosarului lipsește. (f.d.121)

În aceste circumstanțe recursul, declarat la 20 iunie 2018, se consideră depus

în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Petru

Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, indică argumente ce

țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii

și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate

aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman

Doroftei, asemenea aspecte nu se regăsesc.

3

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurent și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul

Roman Doroftei, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman

Doroftei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4