2ra-1568/18 — cu privire la constatarea încălcării termenului rezonabil de executare a hotărîrii judecătorești, încasarea prejudiciului material, cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra- 1568/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Hadîrca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima ÎNCHEIERE 15 august 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Bernavschi împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării termenului rezonabil de executare a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material, cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Petru Bernavschi, s-a casat hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată, constată: La 01 august 2017 Petru Bernavschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii din 16 ianuarie 2006 a Judecătoriei Economice de Circumscripție, încasarea prejudiciului material în sumă de 295 451,77 lei, cheltuielilor de judecată în sumă de 7 000 lei și repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei.

(f.d. 4-8) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 16 ianuarie 2006 de către Judecătoria Economică de Circumscripție o fost emisă hotărârea nr. 2e-329/2006, prin care s-a decis încasarea din contul SRL „Realeno” în beneficiul GȚ „Bernavschi Petru” a datoriei în sumă de 140 000 lei, penalității în sumă de 2 520 lei și cheltuielilor de judecată în sumă de 4 275,60 lei. Hotărârea a fost menținută prin decizia din 11 aprilie 2006 a Curții de Apel Economice, devenită irevocabilă. Petru Bernavschi a menționat că documentul executoriu a fost depus la executare silită în cadrul DEDJ Cantemir, însă din anul 2006 până în prezent, oficiul de executare Cantemir nu a întreprins măsuri efective de executare, iar hotărârea judecătorească nu a fost executată timp de 11 ani.

1 Prin urmare, nu a putut beneficia de succesul obținut în urma examinării litigiului, ce se referea la încasarea unei sume considerabile, pe motivul că hotărârea adoptată în favoarea sa a rămas neexecutată o perioadă considerabilă de timp. Organul de executare, deși a întreprins mai multe măsuri prevăzute de Codul de executare întru asigurarea executării documentului executoriu primit spre executare, nu a întreprins suficiente măsuri pentru executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile. Reclamantul a indicat că Ministerul Justiției urmează să răspundă pentru neexecutarea în termen rezonabil a documentului executoriu nominalizat.

În privința prejudiciului material a menționat că acesta ar putea să apară exclusiv atunci când există o legătură de cauzalitate între pretinsa violare a dreptului la durata rezonabilă a procedurilor și pierderile materiale datorită imposibilității de a se folosi de drepturi pecuniare sau de a se bucura de fructele acestora cum ar fi dobânda de întârziere pentru perioada 11 aprilie 2006 (de la care hotărârea judecătorească a devenit executorie) și până la 10 aprilie 2017 (când a fost depusă acțiunea în judecată), Astfel, cuantumul prejudiciului material sub forma dobânzii de întârziere constituie 295 451,77 lei.

Referitor la repararea prejudiciului moral suportat, menționează că această daună urmează a fi estimată în cuantum de 100 000 lei, sumă determinată și prin prisma jurisprudenței CtEDO în cazurile de neexecutare, conform căreia mărimea acesteia este de aproximativ 600 euro pentru 12 luni de întârziere și câte 300 euro pentru fiecare perioadă următoare de 6 luni de întârziere. Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a respins ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Petru Bernavschi. (f.d.95, 98-103) Instanța a concluzionat că titlul executoriu s-a aflat la executare de la 01 iunie 2006 până la 20 aprilie 2007, când prin încheierea executorului judecătoresc a fost restituit creditorului, iar adresarea în instanță cu acțiune este tardivă.

Prin decizia din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Petru Bernavschi, s-a casat hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. (f.d.112, 113-120) Instanța de apel a reținut că creditorul a cunoscut despre restituirea titlului executoriu cel târziu la data de 15 martie 2009, când a solicitat eliberarea duplicatului și care nu a mai fost înaintat spre executare. Apelantul nu a dovedit că și-a exercitat dreptul de a înainta spre executare documentul executoriu, iar termenul de executare nu poate fi încălcat sau depășit în lipsa unui proceduri de executare intentată de creditor.

La 20 iunie 2018 Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 123-129) În motivarea cererii de recurs avocatul recurentului a invocat, că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. 2 Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 28 martie 2018, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal la data de 08 mai 2018, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.

(f.d.121) În aceste circumstanțe recursul, declarat la 20 iunie 2018, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, asemenea aspecte nu se regăsesc. 3 În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurent și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Petru Bernavschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Maria Ghervas 4