2ra-2378/18 — solicitarea de a emite un aviz consultativ

2ra-2378/18 — solicitarea de a emite un aviz consultativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2378/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Nicolae Pasecinic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Natalia Simciuc, Ion Țurcan, Iurie Cotruță)

ÎNCHEIERE

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând cererile depuse de Alexandr Cevîcelov cu privire la solicitarea

unui aviz consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție privind interpretarea și

modul de aplicare a dispozițiilor articolelor 5 și 56 din Codul de procedură civilă

și ale articolului 277 din Codul civil,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandr Cevîcelov împotriva Camerei de Comerț și Industrie cu privire la

declararea nulității contractelor individuale de muncă, restabilirea în funcția

anterior deținută, încasarea plăților salariale pentru absența forțată de la muncă,

încasaseră restanțelor salariale și a altor plăți, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

constată:

La 29 ianuarie 2016, Alexandr Cevîcelov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Camerei de Comerț și Industrie cu privire la

- repunerea în termenul de prescripție extinctivă a capetelor de cerere privind

compensarea prejudiciului material;

- a declara nule contractele individuale de muncă din 20 ianuarie 2005, 20

ianuarie 2006, 05 ianuarie 2007, nr. 14/08 din 25 februarie 2008, nr. 24/09 din 13

ianuarie 2009, nr. 40/10 din 11 ianuarie 2010, nr. 106/13 din 30 august 2013;

- a anula ordinul nr. 140-p din 01 septembrie 2015 privind expirarea pe 01

septembrie 2015 a termenului contractului individual de muncă nr. 106/13 din 30

august 2013;

- restabilirea sa în funcția de paznic la Camera de Comerț și Industrie;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie în beneficiul său

restanța la plata salariului pentru orele lucrate în perioada martie 2004 – iulie 2015

în sumă totală de 20 402,41 de lei;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie restanța la plata

salariului pentru munca pe timp de noapte în sumă totală de 24 627,44 de lei;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie restanța la salariu pentru

munca efectuată în afara programului de muncă în sumă totală de 26 650,47 de lei;

1

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie restanța la plata

salariului pentru curățenia teritoriului în sumă totală de 38 037,76 de lei, pentru

perioada martie 2004 – septembrie 2015;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie restanța la plata

indemnizației de concediu în sumă totală de 2 702,28 de lei;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie restanța la achitarea

suplimentară a concediului în sumă totală de 8 450 de lei;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie salariul pentru absența

forțată de la muncă în perioada 02 septembrie 2015 – 01 decembrie 2015 în sumă

totală de 6 832,27 de lei;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie venitul mediu pentru

perioada de absență forțată de la muncă în perioada începând de la 01 decembrie

2015 până la data restabilirii în funcție;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie suma de 150 000 de lei,

cu titlu de reparare a prejudiciului moral;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie suma de 46 580,68 de

lei cu titlu de plată suplimentară pentru neachitarea la timp a plăților salariale

pentru orele lucrate, pentru perioada de până la 01 septembrie 2015;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie suma de 84 660,96 de

lei, cu titlu de plată suplimentată pentru neachitarea la timp a plăților salariale

pentru lucrul efectuat pe timp de noapte, pentru perioada de până la 01 septembrie

2015;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie suma de 21 063,71 de

lei, cu titlu de plăți suplimentare pentru neachitarea la timp a plăților salariale

pentru munca efectuată în afara programului de muncă, pentru perioada de până la

01 septembrie 2015;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie suma de 3 047,54 de lei,

cu titlu de plăți suplimentare pentru neachitarea la timp a plăților salariale pentru

curățenia teritoriului, pentru perioada de până la 01 septembrie 2015;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie suma de 349,50 de lei,

cu titlu de plăți suplimentare pentru neachitarea la timp a indemnizației de

concediu, pentru perioada de până la 01 septembrie 2015;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie suma de 6 585,35 de lei,

cu titlu de plăți suplimentare pentru neachitarea la timp a plăților cuvenite la

concediu, pentru perioada de până la 01 septembrie 2015;

- a obliga Camera de Comerț și Industrie să-i achite pentru reținerea plăților

cuvenite în legătură cu eliberarea, suplimentar, pentru fiecare zi de întîrziere, 0,1%

din suma neplătită în termen, pentru perioada începând cu data de 01 septembrie

2015;

- a obliga Camera de Comerț și Industrie din contul propriu să organizeze și

să efectueze examinarea medicală completă a lui Alexandr Cevîcelov;

- a încasa din contul Camerei de Comerț și Industrie suma de 10 095 de lei,

cu titlu de restanță la plata a 30% adaos la salariul calculat din septembrie 2013

până în septembrie 2015;

- a obliga Camera de Comerț și Industrie să achite lui Alexandr Cevîcelov,

pentru reținerea plăților ce i se cuvin în legătură cu eliberarea sa din funcție,

suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, câte 0,1 % din suma datorată la 01

septembrie 2015 pentru perioada martie 2004 – septembrie 2013;

2

- a obliga Camera de Comerț și Industrie să achite lui Alexandr Cevîcelov,

pentru reținerea plăților ce i se cuvin în legătură cu eliberarea sa din funcție,

suplimentar pentru fiecare zi de întârziere 01 septembrie 2015, câte 0,1 % din suma

datorată la 01 septembrie 2015 pentru perioada martie 2004 – septembrie 2013,

pentru exercitarea atribuțiilor de măturător;

- a obliga Camera de Comerț și Industrie să achite lui Alexandr Cevîcelov,

pentru reținerea plăților ce i se cuvin în legătură cu eliberarea sa din funcție,

suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, câte 0,1 % din suma datorată la 01

septembrie 2015 în legătură cu plata a 30 % procente adaos la salariul de bază,

pentru perioada septembrie 2013 – 01 septembrie2015;

- a obliga Camera de Comerț și Industrie să achite lui Alexandr Cevîcelov

pentru reținerea după data de 01 septembrie 2015 a plăților ce i se cuvin în legătură

cu eliberarea sa din funcție, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, câte 0,1 %

din suma datorată la 01 septembrie 2015 în legătură cu plata a 30 % procente adaos

la salariul de bază în legătură cu plata a 30 % procente adaos la salariul de bază,

pentru perioada septembrie 2013 – 01 septembrie2015;

- a compensa din contul Camerei de Comerț și Industrie cheltuielile de

judecată în sumă de 420 de lei (vol. II, f.d. 1-3, vol. IV, f.d. 31-33, 35-37, 82-85,

116-119).

Prin hotărârea din 24 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

(vol. IV, f.d. 170, 180-195) s-a respins cererea depusă de Alexandr Cevîcelov cu

privire la repunerea în termen a acțiunii.

S-a respins ca fiind peste termen acțiunea depusă de Alexandr Cevîcelov în

partea declarării nulității contractelor individuale de muncă, anularea ordinului cu

privire la încetarea contractului individual de muncă, restabilirea în câmpul muncii,

încasarea plăților pentru absența forțată de la muncă, încasarea restanțelor salariale

pentru perioada martie 2004 – ianuarie 2013, încasarea plăților suplimentare pentru

perioada martie 2004 – ianuarie 2013 și obligarea Camerei de Comerț și Industrie

să organizeze din cont propriu examinarea medicală a reclamantului.

S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Alexandr Cevîcelov, în

partea încasării restanțelor salariale pentru perioada ianuarie 2013 – septembrie

2015, încasarea plăților suplimentare pentru perioada ianuarie 2013 – septembrie

2015 și după septembrie 2015, încasarea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. V, f.d. 227,

228-241) s-a respins apelul declarat de Alexandr Cevîcelov și s-a menținut

hotărârea din 24 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile adoptate pe

dispozițiile art. 354 lit. b) și d), art. 355 alin. (1) lit. a) și b) din Codul muncii și

art. 116 din Codul de procedură civilă.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și Curtea de Apel Chișinău și-au

argumentat concluzia prin faptul că, Alexandr Cevîcelov trebuia să dea dovadă de

diligență și să depună eforturile necesare pentru consultarea unui avocat și eventual

depunerea cererii de chemare în judecată până la expirarea termenului stabilit de

lege.

În acest sens, instanțele inferioare au apreciat că presupusa inducere în eroare

a lui Alexandr Cevîcelov la semnarea contractelor individuale de muncă, precum și

abuzul de încredere și de faptul că acesta nu cunoaște limba de stat nu poate

3

constitui o justificare de omitere a termenului de depunere a acțiunii în instanță de

judecată pentru perioada martie 2004 – ianuarie 2013 cu privire la soluționarea

litigiului individual de muncă, care constă în plata unor drepturi salariale.

Mai mult ca atât, acțiunea inițial a fost depusă la Judecătoria Botanica,

mun. Chișinău, însă prin încheierea din 18 noiembrie 2015 (vol. IV, f.d. 57) a fost

restituită în baza art. 170 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă , din motiv

că instanța nu este competentă să judece cauza.

Succesiv, în partea capetelor de cerere ce se refera la perioada ianuarie 2013 –

septembrie 2015, instanțele inferioare au constatat că din conținutul tabelelor de

pontaj, a graficilor schimburilor și a graficelor de evidență a orelor efectiv lucrate

(vol. I f.d. 159-161, vol. III f.d. 119-166) rezultă indubitabil că remunerarea

reclamantului a fost asigurată pe deplin, iar pretențiile acestuia sunt neîntemeiate și

nefondate. Cu atât mai mult că pe parcursul perioadei de muncă (04 martie 2004 –

30 august 2015) reclamantul nu a înaintat angajatorului careva pretenții privind

neachitarea cărorva plăți salariale sau suplimentare. Iar la încetarea contractului

individual de muncă, reclamantului i-au fost calculate/recalculate și achitate toate

plățile salariale, indemnizațiile, inclusiv și de concediu.

La 25 iunie 2018, Alexandr Cevîcelov, a declarat recurs împotriva deciziei

din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. VI, f.d. 1-32), solicitând

casarea deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

24 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei

hotărâri noi, prin care să fie admisă integral acțiunea sa, sau cu restituirea cauzei

spre rejudecare, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța

de recurs.

Concomitent cu recursul declarant, la 25 iunie 2018, Alexandr Cevîcelov, a

depus cereri privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție emiterea unui

aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a dispozițiilor

articolelor 5 și 56 din Codul de procedură civilă și ale articolului 277 din Codul

civil (vol. VI, f.d. 34-35, 36-41, 42-50).

Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Alexandr Cevîcelov împotriva deciziei

din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile depuse de

Alexandr Cevîcelov cu privire la solicitarea unui aviz consultativ al Plenului Curții

Supreme de Justiție sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, din motivele ce

succed.

În conformitate cu art. 122 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă în

procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea

corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită

Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la

proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a

legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Din sensul normei de drept precitate, Colegiul atestă că avizul consultativ cu

privire la modul de punere în aplicare a legii se emite doar în cazul dificultăților de

aplicare corectă a normelor de drept material și procedural.

La caz, Colegiul găsește oportun de evoca faptul că, prin prisma art. 432 din

Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să

4

declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;b1) a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.

(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile

prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În această ordine de idei, Colegiul consideră că cererile recurentului Alexandr

Cevîcelov privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție emiterea unui

aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a dispozițiilor

articolelor 5 și 56 din Codul de procedură civilă și ale articolului 277 din Codul

civil nu sunt justificate. Or, faptul că, recursul declarat de Alexandr a fost

considerat inadmisibil prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, din motivul inexistenței temeiurilor prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă, denotă că instanța de recurs la examinarea admisibilității

recursului declarat împotriva deciziei instanței de apel nu a întâmpinat dificultăți în

privința modului de punere în aplicare a normelor de drept ce guvernează raportul

juridic litigios.

La capitolul dat, Colegiul evocă faptul că, anterior aplicării normelor

relevante speței, instanța a purces la operațiunea logico-juridică de interpretare care

tinde la deslușirea sensului și a sferei de acțiune a acestora. Necesitatea

interpretării este justificată de faptul că în procesul aplicării dreptului, instanța de

judecată trebuie să clarifice cu toata precizia textul normei juridice și să stabilească

compatibilitatea acestuia în raport cu o anumită situație de fapt.

Prin urmare, aspectele invocate de Alexandr Cevîcelov au fost analizate la

etapa soluționării admisibilității recursului declarat de acesta împotriva deciziei din

14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, iar concluzia de inadmisibilitate a căii

de atac atestă implicit lipsa unor dificultăți în aplicarea prevederilor articolelor 5 și

56 din Codul de procedură civilă și ale articolului 277 din Codul civil.

Din considerentele relevate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererile depuse de Alexandr Cevîcelov cu privire la solicitarea unui aviz

consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție privind interpretarea și modul de

aplicare a dispozițiilor articolelor 5 și 56 din Codul de procedură civilă și ale

5

articolului 277 din Codul civil.

În conformitate cu art. 122 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se resping, ca fiind neîntemeiate, cererile depuse de Alexandr Cevîcelov cu

privire la solicitarea unui aviz consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție

privind interpretarea și modul de aplicare a dispozițiilor articolelor 5 și 56 din

Codul de procedură civilă și ale articolului 277 din Codul civil.

Încheierea nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

6