2ra-2370/18 — obligarea de a finaliza prestarea serviciului si predarea bunului imobil, incasarea penalitatii, prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata suportate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea de a finaliza prestarea serviciului si predarea bunului imobil, incasarea penalitatii, prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata suportate
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-2370/18 — obligarea de a finaliza prestarea serviciului si predarea bunului imobil, incasarea penalitatii, prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata suportate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosar nr. 2ra-2370/2018
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: C. Vîrlan
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu
Î N C H E I E R E
28 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Tudor Bulat, reprezentat de
avocatul Ion Cerga,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Bulat
împotriva Societății Comerciale „Demi Alitora” Societate cu Răspundere Limitată,
intervenient accesoriu Societate cu Răspundere Limitată „Lădița Fermecată” cu
privire la obligarea de a finaliza prestarea serviciului și predarea bunului imobil,
încasarea penalității, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată suportate,
împotriva deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul declarat de Tudor Bulat, reprezentat de avocatul Ion Cerga și s-a
menținut hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-
a admis parțial cererea avocatului Alexandru Savva cu privire la încasarea
cheltuielilor de judecată în instanța de apel și s-a încasat de la Tudor Bulat în
beneficiul Societății Comerciale „Demi Alitora” Societate cu Răspundere Limitată
cheltuielile de judecată suportate în instanța de apel în mărime de 5000 lei,
c o n s t a t ă :
La 10 iunie 2016, Tudor Bulat, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SC „Demi Alitora” SRL, intervenient accesoriu SRL „Lădița Fermecată”
cu privire la obligarea de a finaliza prestarea serviciului și predarea bunului imobil,
încasarea penalității, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată suportate.
În motivarea acțiunii reclamantul Tudor Bulat a indicat că, la 17 mai 2010
între Tudor Bulat și SC,,Demi Alitora” SRL a fost încheiat un contract de investiții
cu capital privat în construcția obiectului nr. 21Mxx-17.05. Obiectul contractului a
constituit apartamentul nr. 21, compus din două odăi, în blocul locativ cu numărul
cadastral xxxxxxxxxx, situat în mun. Chișinău, str. xxxxxxxx cu suprafața totală de
45 metri pătrați. Potrivit pct. 4.1. a contractului nominalizat, costul imobilului
constituie 26 750 euro.
Reclamantul Tudor Bulat a susținut că potrivit pct. 4.4. a contractului
nominalizat, termenul de achitare a fost stabilit în mărime de 95 % - 36 770 euro
până la data de 24 decembrie 2010 și, ultima rată în mărime de 5 % - 1337 euro se
1
achită la darea în exploatare a imobilului. Potrivit pct. 1.5. a contractului
nominalizat, părțile contractate au stabilit termenul final de dare în exploatare și
transmitere a obiectului imobiliar nu mai târziu de trimestrul 4 al anului 2010.
Reclamantul Tudor Bulat a invocat că potrivit lit. g) pct. 2.1. a contractului
nominalizat, pârâtul SC ”Demi Alitora” SRL s-a obligat să predea în exploatare
imobilul în cauză nu mai târziu de luna octombrie 2010.
Reclamantul Tudor Bulat a menționat că la data de 19 decembrie 2011, între
reclamantul Tudor Bulat și SC „Demi Alitora” SRL a fost încheiat un alt contract
de investiții cu capital privat în construcția obiectului nr. 111xxDC-19.12. Obiectul
contractului a constituit apartamentul nr. 111, compus din două odăi, în bloc
locativ cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxxxxx, situat în mun. Chișinău, str.
xxxxxxxx cu suprafața totală de 66, 3 metri pătrați.
Reclamantul Tudor Bulat a menționat că potrivit pct. 4.1. a contractului
nominalizat, costul imobilului constituie 38122 euro. Potrivit pct. 4.4. a
contractului nominalizat, termenul de achitare a fost stabilit în mărime de 90 %
34310 euro până la data de 01 decembrie 2012 și ultima rată în mărime de 10 %
3812 euro se achită la darea în exploatare a imobilului. Reclamantul a achitat
suma de 37 120 euro ce depășește limita stabilită conform contractului.
Reclamantul Tudor Bulat a indicat că potrivit pct. 1.5. a contractului
nominalizat, părțile contractante au stabilit termenul final de dare în exploatare și
transmiterea a obiectului imobiliar nu mai târziu de trimestrul 2 al anului 2013.
Reclamantul Tudor Bulat a invocat că lucrările de finisaj a bunului imobil
sunt preponderent executate din anul 2013. Blocul locativ este conectat la
conductele cu apeduct, energia termică și energia electrică. Consideră,
inexplicabile inacțiunile pârâtului privind finisarea lucrărilor și predarea în
exploatare a blocului locativ, nefiind întreprinse măsuri în vederea finisării oficiale
a lucrărilor de construcție și predare a obiectivului locativ în exploatare.
Reclamantul Tudor Bulat a menționat că pârâtul ignorând obligațiile
contractuale asumate și folosindu-se de situația că, reclamantul nu dispune de un
alt loc de trai, a impus reclamantul în condițiile create, să achite serviciile
comunale la un preț dublu față de prețurile, stabilite pentru consumatorii casnici.
Reclamantul Tudor Bulat a relatat că prejudiciul moral pretins, cauzat în
acțiunile ilegale de ale pîrîtului, este - incomoditățile legate de a locui la
apartamentul închiriat și de a achita chiria pe parcursul mai multor ani cu toate că
si-a îndeplinit obligațiunile de plată conform contractului de investiție -
neexecutarea obligațiunilor asumate, executarea tardivă a obligațiunilor
contractuale asumate; - prestarea serviciilor comunale la un preț mediu dublu
comparativ cu cele stabilite pentru consumatorii casnici de către furnizori; - refuzul
de a informa consumătorul despre cauza neexecutării obligațiilor asumate, inclusiv
în cazul adresării unor petiții; - ignorarea tuturor pretențiilor consumătorului,
privind: - depășirea excesivă a termenilor de dare în exploatare a imobilului; -
refuzul de a informa consumatorul despre actele normative in baza cărora au fost
executate calculele la servicii comunale; - arderea frigiderului și mașinii de spălat
din apartament, în rezultatul unor lucrări la sistemul electric. - modificarea
unilaterală a metodologiei de calcul al plaților pentru încălzire in dependență de
voința administratorului, in special in perioada sezonului de încălzire a anului
2015- 2016, ignorînd conformarea unor norme legale și evitarea prin orice căi a
participării executorului la achitarea plaților cu referință la spațiile proprii; -
efectuarea unor acțiuni de intimidare a reclamantului și crearea unor condiții ce ar
2
îngreuna locuirea în apartamentul în care a investit, inclusiv prin întreprinderea
următoarelor acțiuni: - plasarea unor anunțuri, prin care se interzice consumatorilor
de a se afla pe teritoriul complexului după orele 18.00; - plasarea unor anunțuri,
prin care se pretinde abuziv predarea a unei chei de la apartament, cu toate ca
executorul a oferit reclamantului cheia permanentă de la apartament și cunoaște
despre faptul ca consumatorul deține bunuri personale în apartament și nu poate
preda cheile unor persoane în care nu are încredere; - tergiversarea conectării
blocului la furnizarea energiei termice în fiecare sezon de încălzire, în scopul de a
pretinde abuziv procurarea din contul mijloacelor bănești proprii a unui nou contor
de evidență a consumului la energie termică; - amenințarea sistematică, inclusiv
prin plasarea unor anunțuri și expedierea mesajelor telefonice, privind intenția de
deconectare a serviciilor comunale, din cauza înaintării unor obiecții în formă
scrisă la calcularea acestora si achitarea la tarife de consumatori casnici; -
efectuarea unor acțiuni de hărțuire și intimidare sistematică a reclamantului, fapt,
care ar crea o stare de frică pentru bunurile personale și l-ar determina să renunțe la
apărarea drepturilor individuale și colective ale consumatorilor; - plasarea unor
anunțuri, prin care se interzice consumatorilor parcarea automobilelor pe teritoriul
complexului, cu amenințarea camuflată de pricinuire a unor daune mijloacelor de
transport.
Reclamantul Tudor Bulat a mai invocat că începând cu anul 2014,
reclamantul, fiind impus de situația creată, s-a instalat în apartamentul nr. 21, în
mun. Chișinău, str. Socoleni cu numărul cadastral xxxxxxxxxx și apartamentul nr.
xx cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxxx.
Reclamantul Tudor Bulat a indicat că la data de 03 martie 2016, prin
intermediul avocatului, a înaintat reclamație, solicitând executarea pct. 1.5. lit e) ,
h) pct. 2.1. a contractului nr. 21 M-17.05. de investiți. Reclamația, în termen de 30
de zile, a rămas fără răspuns, fapt, ce impune reclamantul să-și apere drepturile
sale de consumător prin instanța de judecată.
Reclamantul Tudor Bulat a menționat că a executat obligația de a achita
costul a efectuat investiția integral imobilului, iar, pârâtul nu a executat
obligațiunea privind predarea obiectului imobil în proprietatea reclamantului în
termenele stabilite prin actul juridic până la data de 01 ianuarie 2014.
Reclamantul Tudor Bulat a relatat că pârâtul SC „Demi Alitora” SRL a
ignorat reclamația înaintată de către reclamant privind efectuarea acțiunilor în
vederea finisării construcției obiectului de pe str. xxxxxxxxxx, mun. Chișinău,
numărul cadastral xxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxx și predarea în exploatare a
blocului locativ și nu s-a conformat unui termen nou propus de către reclamant sau
nu a propus termenul în care ar putea executa obligațiunile contractuale asumate.
Reclamantul Tudor Bulat, a solicitat, admiterea acțiunii, obligarea pârâtului
să finalizeze prestarea serviciului și să predea bunul imobil, încasarea de la SC
„Demi Alitora” SRL în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei,
încasarea sumei de 194 616 euro cu titlu de penalitate și a cheltuielilor de judecată
suportate în cadrul procesului.
Prin hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins ca neîntemeiată cerere de chemare în judecată împotriva SC „Demi
Alitora” SRL, intervenient accesoriu SRL „Lădița Fermecată” cu privire la
obligarea de a finaliza prestarea serviciului și predarea bunului imobil, încasarea
penalității, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată suportate.
3
Prin decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Tudor Bulat, reprezentat de avocatul Ion Cerga și s-a menținut
hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza
civilă la cerere de chemare în judecată împotriva SC „Demi Alitora” SRL,
intervenient accesoriu SRL „Lădița Fermecată” cu privire la obligarea de a finaliza
prestarea serviciului și predarea bunului imobil, încasarea penalității, prejudiciului
moral și a cheltuielilor de judecată suportate, s-a admis parțial cererea avocatului
Alexandru Savva cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în instanța de apel
și s-a încasat de la Tudor Bulat în beneficiul SC „Demi Alitora” SRL cheltuielile
de judecată suportate în instanța de apel în mărime de 5000 lei.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că, la data de
17 mai 2010 între Tudor Bulat și SC ,,Demi Alitora” SRL a fost încheiat un
contract de investiții cu capital privat în construcția obiectului nr. 21M-17.05.
Obiectul contractului a constituit apartamentul nr. 21, compus din două odăi, în
blocul locativ cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxxx, situat în mun. Chișinău, str.
xxxxxxxxxxxx cu suprafața totală de 45 metri pătrați. Iar, la data de 19 decembrie
2011, între reclamantul Tudor Bulat și SC ,,Demi Alitora” SRL a fost încheiat un
alt contract de investiții cu capital privat în construcția obiectului nr. 111DC-19.12.
Obiectul contractului a constituit apartamentul nr. 1xxx11, compus din două odăi,
în bloc locativ cu numărul cadastral xxxxxxxxxxx, situat în mun. Chișinău, str.
xxxxxxxx cu suprafața totală de 66,3 metri pătrați. Totodată, s-a constatat că,
reclamantul și-a onorat obligațiile contractuale de achitare a prețului contractelor
de investiții, fapt confirmat prin ordinele de plată anexate la dosar.
Instanța de apel a reținut că obiectivul imobiliar, apartamentele nr. x și x din
blocul locativ în proces de construcție, situat în mun. Chișinău, str. xxxxxxxx cu
numărul cadastral xxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxxx, au fost transmise și primite
fară obiecții în posesiunea reclamantului, care s-a instalat împreună cu familia în
aceste apartamente, fapt, care rezultă din actele cauzei și din facturile de plată a
serviciilor comunale.
Instanța de apel a reținut că din răspunsul Inspecției de Stat în Construcții nr.
COI-138 din 30 decembrie 2016, reiese că, în rezultatul examinării s-a constatat că,
lucrările de construcție a obiectivului menționat nu sunt finalizate, se execută
lucrări de finisare interioară și instalare a rețelelor inginerești. Potrivit scrisorii
Primării mun. Chișinău nr. 04/Loc -31/2/16 din 11 martie 2016, la data de
22 februarie 2016, Pretura sectorului Rîșcani a organizat o ședință de lucru cu
participarea părților litigante. Conform informației prezentate, complexul locativ
pe lângă stațiile nelocative constau din 194 de apartamente, dintre care 170
apartamente au fost construite cu mijloace financiare ale persoanelor fizice, care
dispun de contracte de investiții. O bună parte din investitori, locuiesc în
apartamentele respective în pofida faptului că, complexul locativ nu este
recepționat în exploatare și una din problemele stringente pe care le abordează
locatarii este suma exagerată a plăților pentru serviciile comunale din facturile,
prezentate spre plată și respectiv, acumularea datoriilor locatarilor față de SC
„Demi-Alitora ” SRL.
Instanța de apel a constat că la moment obiectivul se află la etapa de
terminare a lucrărilor și recepție a bunului imobil, iar pentru aceasta lipsește avizul
serviciului pompieri și salvatori. Din conținutul răspunsului Inspecției de Stat în
Construcții din 30 decembrie 2016, reiese că, până în prezent, de către beneficiarul
SC„Demi-Alitora” SRL nu sunt îndeplinite toate neconformitățile, expuse în anexa
4
scrisorii SRL „Demi-Alitora” nr. 797 din 08 decembrie 2016 și nr. 800 din
13 decembrie 2016, și anume: termoizolarea rețelelor de termoficare în punctul
termic nu sunt finalizate; de facto, cutiile pentru pozarea inventarului nu sunt
dotate cu soplu și furtun; nu sunt finalizate lucrările la sistemul de furnizare a
gazelor naturale în apartamente; la peretele auto- parcării, pe axa M, sunt vizibile
pete de umezeală. Pe acoperișul blocurilor nominalizate nu sunt instalate elemente
parazăpadă, în punctul termic, țevile și armatura tehnologică sunt supuse acțiunii
corozive.
Totodată, instanța de apel a reținut că prin actul privind rezultatele
inspectării financiare tematice a SC „Demi Alitora” SRL din 03 februarie 2017, se
confirmă că, din documentele prezentate inspectării și anume: avizul autorului
proiectului la recepția finală a obiectului nr. 5-P din 21 aprilie 2016; Avizul
Direcției generale transport public și căi de comunicații nr. 08-2-539 din 20 martie
2016 și Avizul privind recepția finală a construcției nr. 18 din 30 martie 2016,
eliberate de către Direcția generală locativ-comunală și amenajare, cât și
explicațiile administratorului societății, s-a constatat că, lucrările de construcție,
finisare, racordarea la rețelele inginerești, dotarea cu echipament tehnic,
amenajarea teritoriului, au fost îndeplinite în volum deplin.
Instanța de apel a reținut că apelantul/reclamant obiectează în privința
neexecutării obligației de dare în exploatare în termenul stabilit, a blocului locativ
de pe str. xxxxxxxxxxxxxxxx, ce în opinia acestuia ar constituie temei de
răspundere conform Legii cu privire la protecția consumatorului.
Instanța de apel a reținut că, finalizarea construirii este condiționată de
executarea tuturor contratelor de investiții, încheiate între alți 170 de investitori a-i
apartamentelor din acest bloc locativ, astfel, drepturile reclamantei s-au supus
riscurilor deopotrivă cu drepturile SRL „Demi-Alitora”, fiind condiționate de
îndeplinirea obligațiilor contractuale a celorlalți investitori a-i Blocului locativ, ce
constă din 194 de apartamente, iar mersul lucrărilor de construcție urmau a fi
desfășurate cu utilizarea mijloacelor financiare a persoanelor fizice, care dispun de
contracte de investiții, circumstanță, care nu putea să nu fi fost dedusă de către
apelant la momentul încheierii contractului nominalizat, respectiv, coraportul
poziției consumatorului de dezinformare, inferioritate, fragilitate, protejată de
dreptul consumației, la caz, nu se constată, iar pârâtul nu a folosit o practică
comercială pentru a afecta apreciabil abilitatea apelantului de a lua o decizie în
cunoștință de cauză, pe care nu ar fi luat-o altfel. Mai mult ca atît, conform
contractelor de investiție a capitalului privat în construcția obiectului Blocul
Locativ de pe str xxxxxxxxxxxx, SRL „Demi Alitora” și-a asumat obligația ca în
termenul prevăzut de contract, cu propriile forțe și/sau cu atragerea altor mijloace,
să construiască și să predea în exploatare obiectul imobiliar, iar acțiunea la care s-a
obligat executorul, de dare în exploatare în termen, reprezintă o clauză de non-
responsabilitate totală, ca fiind clauza, prin care debitorul contractual, asumându-și
o anumită obligație, înțelege să-și decline orice responsabilitate în caz de
neexecutare a acesteia ori de eșec al misiunii sale din motive ce nu-i sunt
imputabile.
Instanța de apel a constat că, obligația intimatei SC ,,Demi Alitora” SRL de
dare a imobilului în exploatare în termenul expus în contract, este condiționată de
executarea altor obligații ale persoanelor- beneficiari a-i contractelor de investiții și
de respectarea prevederilor legale. Mai mult ca atât, colegiul reține că, potrivit cu
pct. 6.1 din contractul de investiții, executorul este responsabil, pentru calitatea
5
lucrărilor de construcție și respectarea termenului de dare în exploatare a obiectului
imobiliar, în conformitate cu legislația în vigoare.
La fel, instanța de apel a reținut că, în aceste condiții, nici nu poate fi
angajată răspunderea intimatei SC „Demi-Alitora” SRL pentru neexecutarea
obligațiilor contractului investițional.
Instanța de apel a indicat că, faptul că nu a fost dat în exploatare bunul
imobil, comandat de reclamant, nu poate fi imputat în exclusivitate Societății cu
Răspundere Limitată „Demi Alitora”, în condițiile în care, darea în exploatare se
efectuează de către o comisie specializată, din componența căreia fac parte
reprezentanți a-i mai multor instituții de stat, care au invocat mai multe obiecții în
cadrul procedurii de dare în exploatare a complexului locativ de pe str. Socoleni.
Astfel, instanța de apel menționează că, la materialele dosarului sunt anexate: actul
de control și prescripția eliberate de Serviciul Protecției Civile și Situații
Excepționale, în conținutul cărora sunt indicate mai multe încălcări, depistate la
momentul dării construcției în exploatare, și din care considerente, nu a fost
posibilă darea în exploatare a bunului imobil construit.
Totodată, este reținut și faptul că, asigurarea în termen a nivelului de finisare
a tuturor lucrărilor a fost condiționată de cerințele și modificările legislației în
vigoare, începând cu anul 2013, din care considerente a apărut necesitatea
efectuării unor lucrări suplimentare în apartamentele investitorilor, și anume la
sistemul de aprovizionare cu gaze, fapt, ce nu ține de competența societății, iar
investitorii nu dispun de mijloace financiare pentru a suporta alte cheltuieli decât
cele prevăzute în contactele de investiții, ceea ce duce la tergiversarea finisării
lucrărilor de aprovizionare cu gaze în unele apartamente, fapte, care fac imposibilă
prezentarea spre examinarea Comisiei a tuturor actelor de dare în exploatare.
Instanța de apel nu a reținut afirmațiile apelantului și ale reprezentantului
acestuia precum că, relațiile contractuale dintre reclamant și SC „Demi Alitora”
SRL sunt instituite între un consumator și agent economic, în sensul Legii privind
protecția consumatorilor, dat fiind că acestea se combat prin concluziile expuse
mai sus și potrivit prevederilor art. 32 (27) alin. (2) din Legea privind protecția
consumatorilor, unde se stipulează că, în cazul încălcării termenelor stabilite,
conform art. 21, de începere și finalizare a prestării serviciului (executării lucrării)
sau termenelor noi fixate de consumator, prestatorul (executantul) achită
consumatorului pentru fiecare zi (oră, dacă termenul a fost stabilit în ore) depășită
o penalitate în mărime de 10% din prețul serviciului (lucrării).
Instanța de apel a indicat că, în speță, nu a fost demonstrată vinovăția
debitorului obligației SC „Demi Alitora” SRL în încălcarea termenului de dare în
exploatare a blocului locativ, or, prin probatoriul administrat, și anume, contractele
de antrepriză, se confirmă că lucrările de construcție a blocului din str. Socoleni,
mun. Chișinău, au fost executate de către alte companii, cu care societatea pârâtă a
contractat în acest sens.
Instanța de apel a constat că, prin răspunsurile de la Inspecția de Stat în
Construcții și Pretura Rîșcani, se confirmă că darea în exploatare a blocului locativ
este tergiversată de către unele instituții de stat, care au stabilit unele abateri de la
documentația de proiect și legislația în vigoare, stabilind termene pentru
remedierea acestor încălcări, adică, neexecutarea prevederilor contractului nu este
imputabilă pârâtului.
Instanța de apel a indicat că, pentru angajarea răspunderii delictuale este
necesară, potrivit regulii generale, vinovăția autorului faptei ilicite. În materia
6
răspunderii delictuale forma și gradul vinovăției autorului faptei ilicite nu prezintă
importanță pentru determinarea cuantumului despăgubirii, fiind aplicabil principiul
reparării integrale a daunei, însă, la materialele dosarului nu au fost anexate probe,
care să ateste vinovăția SC „Demi Alitora”SRL în fapta ilicită imputată, și astfel,
se deduce că, la caz, nu este întrunită nici cea de a doua condiție, necesară pentru
angajarea răspunderii delictuale. Pentru antrenarea răspunderii delictuale este
necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal
este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Cu referire la
acest temei de angajare a răspunderii delictuale, Colegiul constată lipsa unui raport
de cauzalitate în speță, între fapta prejudiciabilă și presupusul prejudiciu material
cauzat, or după cum a fost menționat anterior, la materialele cauzei nu au fost
anexate probe care să confirme că, SC „Demi Alitora”SRL ar fi vinovată de
neexecutarea obligației privind darea în exploatare a blocului locativ, dar nici nu au
fost administrate probe care să confirme că reclamantei i-a fost cauzat un
prejudiciu material, așa precum s-a invocat.
Instanța de apel a constat că în susținerea pretenției de încasare a
prejudiciului moral, reclamantul a invocat, precum că incomoditățile legate de
necesitatea de a locui la un apartament închiriat și de a achita chiria pe parcursul
mai multor ani, cu toate că apelantul și-a îndeplinit obligațiunile de plată conform
contractului de investiții; imposibilitatea de a beneficia de unele ajutoare sociale și
scutiri de la plata energiei termice, cu referință la familiile numeroase, deoarece
blocul nu este dat în exploatare și nu poate fi perfectată viza de reședință;
neexecutarea obligațiunilor asumate, executarea tardivă a obligațiunilor
contractuale asumate; prestarea serviciilor comunale la un preț mediu dublu
comparativ cu cele stabilite pentru consumatorii casnici de către furnizori, fapt care
a îngreunat considerabil situația materială a familiei numeroase a reclamantului;
refuzul de a informa consumatorul despre cauza neexecutării obligațiilor asumate,
inclusiv în cazul adresării unei petiții; ignorarea tuturor pretențiilor privind
depășirea excesivă a termenelor de dare în exploatare a imobilului, refuzul de a
informa consumatorul despre actele normative în baza cărora au fost executate
calculele la serviciile comunale, modificarea unilaterală a metodologiei de calcul a
plăților pentru încălzire în dependență de voința administratorului; efectuarea unor
acțiuni de intimidare a reclamantei și crearea unor condiții ce ar îngreuna locuirea
în apartamentul în care a investit, inclusiv prin întreprinderea următoarelor acțiuni:
plasarea unor anunțuri prin care se interzice consumatorilor de a se afla pe
teritoriului complexului după orele 18:00, plasarea unor anunțuri prin care se
pretinde în mod abuziv predarea a unei chei de la apartament, cu toate că
executorul a oferit consumatorului cheia permanent de la apartament și cunoaște
despre faptul că consumatorul deține bunuri personale în cadrul apartamentului și
nu poate preda cheia unor persoane în care nu are încredere, tergiversarea
conectării blocului la energie termică în fiecare sezon de încălzire, în scopul de a
pretinde abuziv achitarea înainte de termen a ultimei tranșe conform contractului
de investiții și a impune procurarea din contul mijloacelor bănești proprii a unui
nou contor de evidență a consumului la energia termică; efectuarea unor acțiuni de
hărțuire și intimidare sistematică a reclamantului, fapt, care ar crea o stare de frică
pentru bunurile personale și l-ar determina să renunțe la apărarea drepturilor
individuale și colective ale consumatorilor, inclusiv, prin următoarele acțiuni:
plasarea unor anunțuri, prin care se interzice consumatorilor de a convoca adunări
pe teritoriului complexului, invocând tulburarea activității executorului, chiar dacă
7
acestea se petreceau în zilele de week-end, când nu erau executate careva lucrări,
plasarea unor anunțuri prin care se interzice consumatorilor parcarea automobilelor
pe teritoriul complexului, cu amenințarea camuflată de pricinuire a unor daune
mijloacelor de transport. Instanța de apel respinge aceste argumente ca fiind
netemeinice, atât timp cât apelantul Tudor Bulat nu a contestat facturile de plată,
emise de SC „Demi-Alitora” SRL, iar în cadrul prezentului litigiu aceste alegații
nu au constituit obiect de examinare.
Instanța de apel a remarcat faptul că, potrivit cererii înregistrată la data de
14 mai 2018 prin intermediul serviciul relații cu publicul a Curții de Apel
Chișinău, avocatul Alexandru Savva reprezentând interesele intimatei
SC ,,Demi Alitora” SRL a solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică
pentru serviciile acordate în instanța de apel în sumă de 25 000 lei anexând în acest
sens raportul detaliat a cauzei.
Instanța de apel consideră posibil de a admite parțial cererea cu privire la
încasarea cheltuielilor cu privire la asistență juridică, și anume în mărime de 5000
lei, având în vedere complexitatea cauzei și timpul avocatului.
Instanța de apel, analizând materialele la dosar, în coraport cu legislația în
vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată
de către instanța de fond este una legală și întemeiată.
La 07 septembrie 2018, Tudor Bulat, reprezentat de avocatul Ion Cerga, a
declarat recurs împotriva deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii
primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care cererea de chemare în
judecată depusă de Tudor Bulat să fie admisă integral.
În motivarea cererii de recurs, recurentul, Tudor Bulat, a indicat că nu este
de acord cu decizia instanței de apel și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece
instanța a interpretat în mod eronat legea.
Recurentul Tudor Bulat, a indicat că are calitatea de consumator orice
persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acționează predominant în
scopuri ce nu țin de activitatea de întreprinzător sau profesională.
Recurentul Tudor Bulat a menționat că sub contractual de investiții în
construcție se subînțelege: contractele prin care una dintre părți se obligă să asigure
construcția unuia sau mai multor apartamente și să le transmită persoanei fizice
care se obligă să achite integral sau parțial prețul imobilului anterior predării
acestuia.
La fel recurentul Tudor Bulat a invocat că antreprenorul sau prestatorul este
liber în alegerea modului de efectuare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor. Prin
urmare pârâtul pe seama s-a a angajat persoane terțe în vederea construirii bunului
imobil, asumându-și riscul comercial. În cazul tergeversării executării lucrărilor de
construcție, pîrîtul este în drept să inițieze o acțiune în regres și nu reclamantul
asumă consecințele unei alegeri greșite a subantreprenorului. În caz de dubiu,
contractul se interpretează în favoarea celui care a contractat obligația și în
defavoarea celui care a stipulat-o. În toate cazurile, contractul se interpretează în
favoarea aderentului sau a consumatorului. Instanța de fond nu a fost în drept să
preia total poziția executorului prestatorul de servicii, fără a expune vre-o evaluare
a argumentelor și pretențiilor reclamantului.
Recurentul Tudor Bulat, a indicat că obligațiile se nasc din contract, fapt
ilicit delict și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii,
8
reglementează condițiile generale fără a da posibilitate de a determina
caracterul raportului juridic dintre părțile litigante.
Recurentul Tudor Bulat, a invocat că instanța de apel a ignorat prevederile
art. 724 din Cod Civil în care este stipulat că, la interpretarea contractului se va ține
cont de natura lui, de circumstanțele în care a fost încheiat, de interpretarea care
este dată acestuia de către părți sau care poate fi dedusă din comportamentul lor de
pînă la și de după încheierea contractului, precum și de uzanțe, reglementează
condițiile generale fără a da posibilitate de a determina caracterul raportului juridic
dintre părți litigiante. Totodată, instanța a evitat în acest sens prevederile alin. (1)
art.732 Cod civil în care este indicat că, neclaritățile din condițiile contractuale
standard se interpretează în defavoarea părții care le-a formulat contractual este
formulat de către pîrît și prevederile alin. (2) art. 732 Cod civil în care este indicat
că, în caz de dubiu, contractul se interpretează în favoarea celui care a contractat
obligația și în defavoarea celui care a stipulat-o. În toate cazurile, contractul se
interpretează în favoarea aderentului sau a consumatorului.
Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 05 iunie
2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de
09 iulie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 7496 (f. d. 207, vol. II), însă dovada
recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește, iar recurentul Tudor Bulat în
cererea de recurs a indicat că a recepționat decizia Curții de Apel Chișinău la data
de 06 septembrie 2018 (f. d. 6 vol. III).
Prin urmare, la caz se constată că recurentul Tudor Bulat, reprezentat de
avocatul Ion Cerga s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în
termen.
La 17 octombrie 2018, în adresa intimatei SC „Demi-Alitora” SRL, a fost
expediată copia recursului declarat Tudor Bulat, reprezentat de avocatul Ion Cerga,
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 21 noiembrie 2018, SC „Demi-Alitora” SRL, reprezentată de avocatul
Alexandru Savva a depus referință prin care a solicitat declararea recursului
inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului declarat de Tudor Bulat, reprezentat de
avocatul Ion Cerga, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursurile sunt inadmisibile.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
9
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tudor Bulat, reprezentat de
avocatul Ion Cerga, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Tudor Bulat, reprezentat
de avocatul Ion Cerga, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform
secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă
a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la
instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin
însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat
că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie
ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei,
hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și
10
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers
împotriva Suediei hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1-11 ) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire
cu privire la fondul recursului.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a
Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la
proces și reprezentanților acestora.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul
declarat de Tudor Bulat, reprezentat de avocatul Ion Cerga, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept
urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1)
Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tudor Bulat, reprezentat de
avocatul Ion Cerga, împotriva deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Bulat împotriva
Societății Comerciale „Demi Alitora” Societate cu Răspundere Limitată,
intervenient accesoriu Societate cu Răspundere Limitată „Lădița Fermecată” cu
privire la obligarea de a finaliza prestarea serviciului și predarea bunului imobil,
încasarea penalității, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată suportate.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nina Vascan
11