3ra-1608/18 — cu privire la recunoasterea ilegala a deciziei si obligarea reclalcularii si achitarii pensiei

Dosarul nr. 3ra-1608/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – Gh. Stratulat

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Bobu Petru

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegală a

deciziei și obligarea recalculării și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 22 septembrie 2017 Bobu Petru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea răspunsului nr.

B-1557/17 din 24 august 2017 cu privire la respingerea cererii prealabile despre

recalcularea pensiei, obligarea CNAS să efectueze recalcularea și să achite, începând

cu 01.04.2013 pensia pentru vechime în muncă, în baza Legii nr. 37 din 07.03.2013

pentru modificarea și completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în

sectorul bugetar (2015), salariul Procurorului-șef secție în Procuratura Generală s-a

majorat cu 35 %, recalcularea și achitarea pensiei pentru vechimea în muncă în

raport cu salariul Procurorului-șef în Procuratura Generală, majorat ulterior în

condițiile Legii nr. 152 din 01.06.2016, în vigoare de la 01.08.2016, despre

modificarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar (2015), cât

și în corespundere cu fiecare majorare a salariului Procurorului șef-secție în funcție

în cadrul Procuraturii Generale.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că începând cu anul 2000, după

atingerea vîrstei de 50 de ani în anul 1999, în conformitate cu prevederile Legii cu

privire la Procuratură nr. 902 din 19.01.1992, cu aplicarea prevederilor art. 32 din

Legea cu privire la statutul judecătorului din 1995, i-a fost stabilită și achitată pensia

pentru vechime în muncă în cuantum de 80 % din salariul procurorului în exercițiu

– Șef secție din cadrul Procuraturii Generale, cu respectarea principiului recalculării

1

acesteia la fiecare majorare ordinară a salariului lunar al procurorului respectiv,

condiție care a fost menținută și prin Legea cu privire la Procuratură din anul 2003

și prin Legea cu privire la procuratura din anul 2008.

A relatat că începând cu 01 iulie 2011 a fost lipsit de garanțiile, recompensele

și suplimentele stabilite pentru judecători, în legătură cu intrarea în vigoare a Legii

nr. 56 din 09 iunie 2011, pentru completarea și modificarea unor acte legislative,

prin care alin. (3), (5), (6), (7), (8), (9) și (10) din art. 73 au fost abrogate.

A indicat că la 14 august 2017 a înaintat cererea prealabilă Casei Naționale de

Asigurări Sociale, prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechime în muncă

luând în calcul majorarea salariului procurorului, începând cu luna aprilie 2013 și în

vederea achitării pensiei pentru vechime în muncă, în raport cu salariul mediu lunar

al Șefului secției din cadrul Procuraturii Generale, cu respectarea principiului

recalculării acesteia la fiecare majorare ordinară a salariului lunar al procurorului

respectiv.

A menționat că prin răspunsul nr. B-1557/17 din 24.08.2017 cererea prealabilă

a fost respinsă.

Prin hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Bobu Petru. S-a recunoscut,

ca fiind neîntemeiată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1557/17 din

27.08.2017. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să

achite lui Bobu Petru pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu

lunar achitat procurorului șef-secție în Procuratura Generală, cu recalcularea pensiei

pentru vechime în muncă, ținând cont de majorarea salariului procurorului în funcție,

începând cu 01.04.2013, după creșterea salariului cu 35 % și începând cu 01.08.2016

potrivit art. 60 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 05.02.2016, în vigoare

din 01.08.2016. (f.d. 132, 136-141)

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 167, 168-174)

La 13 septembrie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea

hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a respinge integral

acțiunea depusă de către Bobu Petru, ca fiind neîntemeiată. (f.d. 179-181)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel nu a analizat

multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii,

precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate pe prima instanță și instanța

de apel ca fiind stabilite.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 12 iunie 2018,

dar date care ar confirm recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 13 septembrie 2018, se consideră depus în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

2

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

3

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

4