3ra-1388/18 — cu privire la recunoașterea răspunsului ca fiind ilegal, repunerea în dreptul lezat, obligarea la recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la recunoaşterea răspunsului ca fiind ilegal, repunerea în dreptul lezat, obligarea la recalcularea şi achitarea pensiei pentru vechime în muncă
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1388/18 — cu privire la recunoașterea răspunsului ca fiind ilegal, repunerea în dreptul lezat, obligarea la recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1388/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. R. Berdilo)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, V. Sîrbu, I. Muruianu)
ÎNCHEIERE
24 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Nina Vascan
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Batîr
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea
răspunsului ca fiind ilegal, repunerea în dreptul lezat, obligarea la recalcularea și
achitarea pensiei pentru vechime în muncă
împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută
hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care a
fost admisă acțiunea
constată:
La 7 august 2017, Valeriu Batîr a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea
răspunsului ca fiind ilegal, repunerea în dreptul lezat, obligarea la recalcularea și
achitarea pensiei pentru vechime în muncă.
În motivarea acțiunii a invocat că începând cu 13 septembrie 2006 până în
anul 2011, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la procuratură, în vigoare
la acel moment, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în mărime de
80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute, pe care o primea regulat,
cu respectarea obligatorie a principiului recalculării pensiei la fiecare majorare
ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu.
În corespundere cu prevederile art. 34 alin. (6) din Legea menționată,
procurorii pensionari beneficiau de dreptul de recalculare a pensiei în dependență
1
de majorarea salariului procurorului în exercițiu, drept pe care dânsul l-a dobândit
la 24 martie 2006.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 37 din 7 martie 2013 pentru
modificarea și completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sistemul
bugetar, salariul procurorului s-a majorat cu 35 %, care se efectuează începând cu
1 ianuarie 2013.
A remarcat că, deși sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege, Casa
Națională de Asigurări Sociale, din motive neîntemeiate, nu a efectuat recalcularea
pensiei, lipsindu-l de dreptul dobândit licit în anul 2006 de recalculare a pensiei,
stabilindu-i mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a
acesteia la 1 aprilie a fiecărui an.
A relatat că la 17 iulie 2017, s-a adresat către Casa Națională de Asigurări
Sociale cu o cerere prealabilă întru restabilirea în dreptul de a beneficia de
principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului în
funcție.
La 28 iulie 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a expediat răspunsul
nr. B-1331/17 din 28 iulie 2017, prin care a refuzat în recalcularea pensiei ca
procuror din salariul majorat al procurorilor în exercițiu, fiind invocat ca motiv
lipsa temeiului legitim.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166, 167, 267, 268 CPC,
art. 3 alin. (1) lit. a), b), c), 5 lit. a), 16 alin. (1), (3), 17 alin. (1) lit. a), 25 alin. (1)
lit. b), 26 alin. (1) lit. b), 27 din Legea contenciosului administrativ, Legii nr. 902
din 29 ianuarie 1992, Legii nr. 118 din 14 martie 2003, Legii nr. 294 din 25
decembrie 2008, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016, Legii nr. 37 din 7 martie 2013,
Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013, Hotărârilor Curții Constituționale nr. 4 din
27 ianuarie 2000, nr. 9 din 30 martie 2004, nr. 27 din 20 decembrie 2011.
A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1331/17 din 28 iulie 2017, repunerea în
dreptul lezat, precum și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i
recalculeze și să-i achite pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul
mediu lunar achitat procurorului de secție în exercițiu din cadrul Procuraturii
Generale, cu recalcularea acesteia, începând cu 1 ianuarie 2013 conform majorării
generale a salariului procurorului în exercițiu, ținând cont de funcția deținută la
data ieșirii la pensie (13 septembrie 2006). Recalcularea de efectuat de fiecare dată
la 1 a lunii în care a fost și/sau va fi efectuată majorarea salariului procurorului în
exercițiu.
În cadrul ședinței de judecată din 27 februarie 2018, Valeriu Batîr a
concretizat pretențiile, solicitând recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1331/17 din 28 iulie 2017, repunerea în
dreptul lezat, precum și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i
recalculeze și să-i achite pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul
mediu lunar achitat procurorului de secție în exercițiu din cadrul Procuraturii
Generale, cu recalcularea acesteia pentru întreaga perioadă de pensionare, începând
2
recalculul cu 5 aprilie 2013, ulterior continuând cu 1 august 2016, ținând cont de
majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu pe perioada de pensionare
și de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea de efectuat de fiecare
dată la data de 1 a lunii în care a fost și/sau va fi efectuată majorarea salariului
procurorului în exercițiu.
Prin hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a
fost admisă acțiunea.
A fost anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1331/17
din 28 iulie 2017.
A fost repus Valeriu Batîr în dreptul lezat de recalculare a pensiei pentru
vechime în muncă în dependență de majorarea generală a salariului procurorului în
exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.
A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia
pentru vechime în muncă și să achite pensia pentru vechime în muncă lui Valeriu
Batîr, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului în funcție, cu
recalcularea acesteia începând recalculul cu 5 aprilie 2013, ulterior continuând cu
1 august 2016, ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în
exercițiu pe perioada de pensionare și de funcția deținută la data ieșirii la pensie.
Recalcularea de efectuat de fiecare dată la data de 1 a lunii în care a fost și/sau va
fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu.
Prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea
primei instanțe.
La 10 august 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii
primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
respingere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral
actele normative și legislația în vigoare, precum și nu au fost dovedite
circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.
A remarcat că începând cu 1 iulie 2011, drepturile de pensionare a
procurorilor sunt reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr. 156 din
14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale, care nu prevede faptul că
pensiile procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării
generale a salariului procurorilor.
Începând cu 1 iulie 2011, pensia procurorilor nu se mai recalculează, dar se
indexează anual la 1 aprilie conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 156 din
14 octombrie 1998.
A remarcat că prin instituirea de către legiuitor a unor prevederi de asigurare
socială, dreptul procurorilor la asigurare socială este garantat și în continuare.
Noile prevederi legale au exclus posibilitatea recalculării pensiei
procurorului în demisie în dependență de majorarea salariului procurorului în
3
exercițiu, însă legislatorul a prevăzut și a acordat o substituire echitabilă în acest
sens prin faptul că pensia procurorilor se indexează anual la data de 1 aprilie.
Prima instanță practic a asimilat funcția de procuror cu cea de judecător, deși
drepturile și obligațiile procurorilor, inclusiv protecția socială din partea statului a
acestora a fost legiferată separat de cea a magistraților.
Astfel, dreptul procurorilor la recalcularea pensiei a fost inițial reglementat
de art. 34 alin. (6) din Legea nr. 118 din 14 martie 2003, ulterior de art. 73 alin. (8)
din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, cadrul legal, în vederea recalculării
pensiei, de care s-a bucurat și intimatul.
Însă, prin Legea nr. 56 din 9 iunie 2011, legislatorul a dispus înlocuirea
dreptului la recalcularea pensiei de procuror cu dreptul la indexare anuală a acestei
prestații sociale.
A evidențiat că nu poate fi reținut argumentul primei instanțe precum că
Valeriu Batîr, fiind pensionar din 2006, a obținut dreptul la recalcularea pensiei
conform prevederilor Legii vechi, prin urmare Legea nouă nu poate avea caracter
retroactiv asupra dreptului său legitim dobândit anterior intrării în vigoare a Legii
noi.
La 1 octombrie 2018, Valeriu Batîr a depus referință la recurs, solicitând
respingerea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind
inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 10 august 2018 împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de
Apel Chișinău în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
4
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Nina Vascan
5