3ra-1388/18 — cu privire la recunoașterea răspunsului ca fiind ilegal, repunerea în dreptul lezat, obligarea la recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă

Dosarul nr. 3ra-1388/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. R. Berdilo)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, V. Sîrbu, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Batîr

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

răspunsului ca fiind ilegal, repunerea în dreptul lezat, obligarea la recalcularea și

achitarea pensiei pentru vechime în muncă

împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care a

fost admisă acțiunea

constată:

La 7 august 2017, Valeriu Batîr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

răspunsului ca fiind ilegal, repunerea în dreptul lezat, obligarea la recalcularea și

achitarea pensiei pentru vechime în muncă.

În motivarea acțiunii a invocat că începând cu 13 septembrie 2006 până în

anul 2011, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la procuratură, în vigoare

la acel moment, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în mărime de

80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute, pe care o primea regulat,

cu respectarea obligatorie a principiului recalculării pensiei la fiecare majorare

ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu.

În corespundere cu prevederile art. 34 alin. (6) din Legea menționată,

procurorii pensionari beneficiau de dreptul de recalculare a pensiei în dependență

1

de majorarea salariului procurorului în exercițiu, drept pe care dânsul l-a dobândit

la 24 martie 2006.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 37 din 7 martie 2013 pentru

modificarea și completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sistemul

bugetar, salariul procurorului s-a majorat cu 35 %, care se efectuează începând cu

1 ianuarie 2013.

A remarcat că, deși sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege, Casa

Națională de Asigurări Sociale, din motive neîntemeiate, nu a efectuat recalcularea

pensiei, lipsindu-l de dreptul dobândit licit în anul 2006 de recalculare a pensiei,

stabilindu-i mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a

acesteia la 1 aprilie a fiecărui an.

A relatat că la 17 iulie 2017, s-a adresat către Casa Națională de Asigurări

Sociale cu o cerere prealabilă întru restabilirea în dreptul de a beneficia de

principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului în

funcție.

La 28 iulie 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a expediat răspunsul

nr. B-1331/17 din 28 iulie 2017, prin care a refuzat în recalcularea pensiei ca

procuror din salariul majorat al procurorilor în exercițiu, fiind invocat ca motiv

lipsa temeiului legitim.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166, 167, 267, 268 CPC,

art. 3 alin. (1) lit. a), b), c), 5 lit. a), 16 alin. (1), (3), 17 alin. (1) lit. a), 25 alin. (1)

lit. b), 26 alin. (1) lit. b), 27 din Legea contenciosului administrativ, Legii nr. 902

din 29 ianuarie 1992, Legii nr. 118 din 14 martie 2003, Legii nr. 294 din 25

decembrie 2008, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016, Legii nr. 37 din 7 martie 2013,

Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013, Hotărârilor Curții Constituționale nr. 4 din

27 ianuarie 2000, nr. 9 din 30 martie 2004, nr. 27 din 20 decembrie 2011.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1331/17 din 28 iulie 2017, repunerea în

dreptul lezat, precum și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i

recalculeze și să-i achite pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul

mediu lunar achitat procurorului de secție în exercițiu din cadrul Procuraturii

Generale, cu recalcularea acesteia, începând cu 1 ianuarie 2013 conform majorării

generale a salariului procurorului în exercițiu, ținând cont de funcția deținută la

data ieșirii la pensie (13 septembrie 2006). Recalcularea de efectuat de fiecare dată

la 1 a lunii în care a fost și/sau va fi efectuată majorarea salariului procurorului în

exercițiu.

În cadrul ședinței de judecată din 27 februarie 2018, Valeriu Batîr a

concretizat pretențiile, solicitând recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1331/17 din 28 iulie 2017, repunerea în

dreptul lezat, precum și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i

recalculeze și să-i achite pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul

mediu lunar achitat procurorului de secție în exercițiu din cadrul Procuraturii

Generale, cu recalcularea acesteia pentru întreaga perioadă de pensionare, începând

2

recalculul cu 5 aprilie 2013, ulterior continuând cu 1 august 2016, ținând cont de

majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu pe perioada de pensionare

și de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea de efectuat de fiecare

dată la data de 1 a lunii în care a fost și/sau va fi efectuată majorarea salariului

procurorului în exercițiu.

Prin hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea.

A fost anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1331/17

din 28 iulie 2017.

A fost repus Valeriu Batîr în dreptul lezat de recalculare a pensiei pentru

vechime în muncă în dependență de majorarea generală a salariului procurorului în

exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia

pentru vechime în muncă și să achite pensia pentru vechime în muncă lui Valeriu

Batîr, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului în funcție, cu

recalcularea acesteia începând recalculul cu 5 aprilie 2013, ulterior continuând cu

1 august 2016, ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în

exercițiu pe perioada de pensionare și de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Recalcularea de efectuat de fiecare dată la data de 1 a lunii în care a fost și/sau va

fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

primei instanțe.

La 10 august 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral

actele normative și legislația în vigoare, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

A remarcat că începând cu 1 iulie 2011, drepturile de pensionare a

procurorilor sunt reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr. 156 din

14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale, care nu prevede faptul că

pensiile procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării

generale a salariului procurorilor.

Începând cu 1 iulie 2011, pensia procurorilor nu se mai recalculează, dar se

indexează anual la 1 aprilie conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 156 din

14 octombrie 1998.

A remarcat că prin instituirea de către legiuitor a unor prevederi de asigurare

socială, dreptul procurorilor la asigurare socială este garantat și în continuare.

Noile prevederi legale au exclus posibilitatea recalculării pensiei

procurorului în demisie în dependență de majorarea salariului procurorului în

3

exercițiu, însă legislatorul a prevăzut și a acordat o substituire echitabilă în acest

sens prin faptul că pensia procurorilor se indexează anual la data de 1 aprilie.

Prima instanță practic a asimilat funcția de procuror cu cea de judecător, deși

drepturile și obligațiile procurorilor, inclusiv protecția socială din partea statului a

acestora a fost legiferată separat de cea a magistraților.

Astfel, dreptul procurorilor la recalcularea pensiei a fost inițial reglementat

de art. 34 alin. (6) din Legea nr. 118 din 14 martie 2003, ulterior de art. 73 alin. (8)

din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008, cadrul legal, în vederea recalculării

pensiei, de care s-a bucurat și intimatul.

Însă, prin Legea nr. 56 din 9 iunie 2011, legislatorul a dispus înlocuirea

dreptului la recalcularea pensiei de procuror cu dreptul la indexare anuală a acestei

prestații sociale.

A evidențiat că nu poate fi reținut argumentul primei instanțe precum că

Valeriu Batîr, fiind pensionar din 2006, a obținut dreptul la recalcularea pensiei

conform prevederilor Legii vechi, prin urmare Legea nouă nu poate avea caracter

retroactiv asupra dreptului său legitim dobândit anterior intrării în vigoare a Legii

noi.

La 1 octombrie 2018, Valeriu Batîr a depus referință la recurs, solicitând

respingerea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 10 august 2018 împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

5