2ra-1926/18 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Interpretarea eronată a normelor de drept material
2ra-1926/18 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1926/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – G. Manoli
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai
D E C I Z I E
21 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă,
Judecătorii Dumitru Visternicean,
Victor Burduh,
Nina Vascan,
Svetlana Filincova
examinând recursurile declarate de Baruch Gottlieb Arie, prin intermediul
avocatului Igor Calian, și de SRL „Dufremol”, prin intermediul avocatului Maxim
Sidorenco,
în cauza civilă la cererea înaintată de avocatul Igor Calian în interesele lui
Baruch Gottlieb Arie către SRL „Dufremol” cu privire la încasarea datoriei și la
cererea reconvențională depusă de avocatul Maxim Sidorenco în interesele SRL
„Dufremol” către Baruch Gottlieb Arie cu privire la restituirea sumei primită fără
justă cauză,
împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au
fost respinse apelurile declarate de Baruch Gottlieb Arie, prin intermediul
avocatului Igor Calian, și de SRL „Dufremol”, prin intermediul avocatului Maxim
Sidorenco, și menținută hotărârea din 12 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru,
c o n s t a t ă:
La 27 iulie 2016, Baruch Gottlieb Arie, prin intermediul avocatului Calian
Igor, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Dufremol”,
solicitând încasarea datoriei.
În motivarea cererii a indicat că la 27 martie 2007, reprezentanții SRL
„Dufremol” și „Arbitech Trading” AG au încheiat contractul, potrivit căruia
„Arbitech Trading” AG, cu sediul Elveția, Zurich, care este specializată în
vânzarea ceasurilor de clasa lux, asumându-și obligația privind livrarea mărfii în
condițiile contractului de consignație către SRL „Dufremol”, care desfășura
activitatea comercială în regim duty-free pe teritoriul Republicii Moldova, iar SRL
„Dufremol” asumându-și obligația de vânzare cu amănuntul prin intermediul
punctelor sale de vânzare.
Potrivit pct. (5) al contractului nominalizat, în termen de 10 zile după sfârșitul
fiecărei luni, SRL „Dufremol” urma să furnizeze către „Arbitech Trading” AG un
1
raport detaliat privind vânzările din luna respectivă, iar în raportul dat SRL
„Dufremol” urma să enumere toate vânzările înregistrate în perioada respectivă,
indicând denumirea mărcii, numărul de referință, factura de achiziționare și prețul
net. Odată cu vânzarea unui produs, valoarea prețului net urma în mod automat a fi
transferată către „Arbitech Trading” AG până la data de 15 a lunii următoare.
Potrivit clauzelor contractuale, marfa transmisă SRL „Dufremol” în condițiile
contractului de consignație, rămânea proprietatea „Arbitech Trading” AG, până la
momentul vânzării.
Potrivit pct. 7)al contractului menționat, SRL „Dufremol” și-a asumat integral
obligațiile privind răspunderea deplină pentru orice devalorizări de preț din cauza
stilizării necorespunzătoare sau a pierderii.
În rezultatul relațiilor comerciale nominalizate, în temeiul contractului indicat,
datoria pe care a acumulat-o SRL „Dufremol” față de „Arbitech Trading” AG
constituia suma de 155736 Euro.
La 04 august 2014, între „Arbitech Trading” AG, reprezentată de către
administratorul Benny Hess, și cetățeanul Israelului, Baruch Gottlieb Arie, a fost
încheiat contractul privind cesiunea de creanță. Potrivit contractului cesiunii de
creanță, Baruch Gottlieb Arie a dobândit de la „Arbitech Trading” AG dreptul de a
pretinde încasarea datoriilor de la SRL „Dufremol” care s-au creat în rezultatul
neexecutării obligațiilor SRL „Dufremol” către „Arbitech Trading” AG, în sumă
de 70736 Euro. Suma totală a datoriei constituia 155736 Euro.
La 17 iunie 2015, a fost încheiată Anexa nr. 1 la contractul din 04 august 2014,
încheiat între „Arbitech Trading” AG și Baruch Gottlieb Arie, iar suma totală a
datoriei constituia 80736 Euro.
Potrivit reclamantului, SRL „Dufremol” a recunoscut datoria formată în urma
executării necorespunzătoare a contractului din 27 martie 2007, încheiat între
„Arbitech Trading” AG și SRL „Dufremol” în sumă de 155736 Euro. Cu toate
acestea, achitările din partea SRL „Dufremol” au încetat, iar reprezentanții acesteia
se eschivau, sub diferite pretexte, de la onorarea obligațiilor de plată a datoriei,
care constituie suma de 20736 Euro.
În temeiul clauzelor contractului din 04 august 2014 și ale anexei nr. 1 a
contractului, conform pct. 7 al contractului din 27 martie 2007, încheiat între
„Arbitech Trading” AG și SRL „Dufremol”, în cazul rezilierii sau încetării
contractului cu excepția cazului de încetare a contractului în condiții de executare
necorespunzătoare a obligațiilor, partea vinovată restituie celeilalte părți toate
cheltuielile și pierderile legate de rezilierea contractului.
În acest mod, în temeiul celor indicate, la 01 iulie 2016, reprezentantul lui
Baruch Gottlieb Arie, avocatul Igor Calian, a expediat în adresa SRL „Dufremol”
pretenția privind restituirea sumei datorate, adică a sumei de 20736 Euro, în termen
de 10 zile din momentul recepționării notificării menționate. Potrivit mențiunilor
din avizul de recepție al scrisorii ce conținea pretenția respectivă, ultima a fost
recepționată la 04 iulie 2016, însă cu toate acestea, nici răspuns la pretenție nu a
parvenit și nici executarea obligațiilor de plată a datoriei nu au avut loc.
Pe parcursul examinării cauzei, avocatul Sidorenco Maxim, în interesele SRL
„Dufremol”, a înaintat o cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva
lui Baruch Gottlieb Arie cu privire la restituirea sumei primită fără justă cauză.
2
În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că la 27 martie 2007, între SRL
„Dufremol” și „Arbitech Trading” AG a fost încheiat un acord, prin care „Arbitech
Trading” AG s-a obligat să livreze către SRL „Dufremol”, în condițiile
contractului de consignație, ceasuri de clasa lux, iar SRL „Dufremol” s-a obligat să
realizeze marfa livrată prin intermediul rețelei magazinelor cu regim duty-free.
Astfel, pe parcursul mai multor ani calendaristici, SRL „Dufremol” și
compania „Arbitech Trading” AG își executau obligațiile asumate conform
acordului din 27 martie 2007, fără careva obiecții în privința termenelor și modului
de executare a obligațiilor sinalagmatice.
Din informația primită ulterior de la „Arbitech Trading” AG, conducerea SRL
„Dufremol” a aflat că dreptul la creanța patrimonială a furnizorului „Arbitech
Trading” AG față de SRL „Dufremol” a fost cesionat parțial unei alte persoane,
cet. Baruch Gottlieb Arie, în baza contractului de cesiune a creanței din 04 august
2014, în sumă de 70736 Euro, iar prin acordul adițional din 17 iunie 2015 – în
sumă de 80736 Euro. Cu toate acestea, contractul de cesiune a creanței din 04
august 2014 și acordul adițional la acesta, din 17 iunie 2015, au fost încheiate fără
participarea SRL „Dufremol” și fără verificarea reciprocă corespunzătoare a sumei
creanței la etapa semnării cesiunii. Ca urmare, în calculul mărimii creanței s-a
strecurat o eroare, deoarece conform datelor „Arbitech Trading” AG și Baruch
Gottlieb Arie la momentul semnării contractului de cesiune la 04 august 2014
creanța a constituit 155736 Euro, pe când conform datelor contabilității SRL
„Dufremol” suma confirmată a datoriei la data de 04 august 2014 a constituit
127767,59 Euro.
Respectiv, începând cu 04 august 2014 și până în prezent SRL „Dufremol” a
efectuat plăți în adresa „Arbitech Trading” AG și a lui Baruch Gottlieb Arie după
cum urmează: în adresa „Arbitech Trading” AG au fost efectuate plăți în sumă
totală de 75000 Euro, iar în adresa lui Baruch Gottlieb Arie au fost efectuate plăți
în suma totală de 60000 Euro. Astfel, începând cu 01 august 2014 de către SRL
„Dufremol” au fost efectuate plăți în mărime de 135000 Euro.
Susține că, ținând cont de plățile efectuate mai sus, nu a existat și nu există
niciun temei juridic de a impune SRL „Dufremol” să achite în urma cesiunii careva
sume în plus, care depășesc suma reală a datoriei existente.
Reiterând faptul că datoria totală a companiei la data încheierii contractului de
cesiune din 04 august 2014 a constituit 127767 Euro, SRL „Dufremol” a achitat în
plus, iar Baruch Gottlieb Arie a primit fără justa cauză suma de 7332,41 Euro, care
urmează a fi restituită în baza acțiunii reconvenționale, conform regulilor
îmbogățirii fără justa cauză.
Soldul datoriei de 7332,41 Euro a fost confirmat prin actele de verificare a
conturilor între SRL „Dufremol” și „Arbitech Trading” AG pe perioada anilor
2006-2015, între SRL „Dufremol” și Baruch Gottlieb Arie pe perioada 2014- 2016.
Totodată, majoritatea actelor primare contabile ce atestau operațiunile comerciale
între SRL „Dufremol” și „Arbitech Trading” AG au fost nimicite în legătura cu
expirarea termenului de păstrare a documentelor - în modul prevăzut de legislația
în vigoare.
Astfel, primind reclamația reprezentantului lui Baruch Gottlieb Arie, s-a
înaintat pretenție reconvențională, prin care s-a solicitat restituirea sumei plătite în
plus în mărime de 7332,41 Euro, la care Baruch Gottlieb Arie nu a reacționat.
3
Prin hotărârea din 12 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea
de chemare în judecată înaintată de avocatul Igor Calian în interesele lui Baruch
Gottlieb Arie către SRL „Dufremol” cu privire la încasarea datoriei și cererea
reconvențională depusă de avocatul Maxim Sidorenco în interesele SRL
„Dufremol” către Baruch Gottlieb Arie cu privire la restituirea sumei primită fără
justă cauză, au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelurile declarate
de reprezentantul SRL „Dufremol”, avocatul Sidorenco Maxim și reprezentantul
persoanei fizice Baruch Gottlieb Arie, avocatul Calian Igor, împotriva hotărârii din
12 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, au fost respinse, fiind
menținută hotărârea primei instanțe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, contractul de cesiune a
creanței și acordul adițional la acesta din 17 iunie 2015 au fost încheiate fără
verificarea reciprocă corespunzătoare cu SRL „Dufremol” a sumei creanței, la
etapa semnării respectivelor acte juridice. Astfel, avocatul Calian Igor în interesele
lui Baruch Gottlieb Arie nu a prezentat careva probe pertinente și concludente, din
conținutul cărora să se ateste existența unei datorii în sumă de 155736 Euro la
respectivul moment, or, actele prezentate nu sunt suficiente pentru a dovedi
cuantumul datoriei, ele demonstrând doar existența unui raport juridic între cele
două părți.
Cu referire la cererea SRL „Dufremol”, instanța de apel a menționat că atât
patrimoniul persoanei juridice „Arbitech Trading” AG, cât și cel al persoanei fizice
Baruch Gottlieb Arie, s-au majorat, inclusiv cu suma de 7332,41 Euro. Însă, SRL
„Dufremol” nu a adus careva probe ce ar confirma achitarea cu surplus a acestei
sume de 7332,41 Euro către Baruch Gottlieb Arie, or plățile către acesta au fost
efectuate în baza contractului de cesiune de creanță din 04 septembrie 2014 și nu
depășesc suma indicată în conținutul acestuia. Ultima plată, în sumă de 15.000
Euro, a fost efectuată de către un reprezentant al SRL „Dufremol” către compania
„Arbitech Trading” AG la data de 02 martie 2015.
La 22 iunie 2018, Baruch Gottlieb Arie, prin intermediul avocatului Igor
Calian, a contestat cu recurs decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea parțială a acesteia în partea ce ține de respingerea acțiunii de
bază, și în această parte, pronunțarea unei noi decizii de admitere a pretențiilor
formulate de Baruch Gottlieb Arie, în rest menținerea deciziei contestate.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de
către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii. Suplimentar a reiterat argumente similare celor din cererea
de chemare în judecată și cererea de apel.
La 03 august 2018, SRL „Dufremol”, prin intermediul avocatului Maxim
Sidorenco, a contestat cu recurs decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea parțială a acesteia în partea ce ține de respingerea
acțiunii reconvenționale, și în această parte, pronunțarea unei noi decizii de
admitere a pretențiilor formulate de SRL „Dufremol”, în rest menținerea deciziei
contestate.
4
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a adoptat o decizie
contradictorie prin care, pe de o parte, instanța confirmă existența sumei achitate în
plus, iar pe de altă parte, respinge pretenția de restituire a ei. Suplimentar,
recurenta consideră că nu are relevanță către cine a fost îndreptată ultima achitare
din suma datorată, or, toate achitările au avut drept scop de a stinge o datorie unică,
rezultată din același raport juridic.
La 05 octombrie 2018, Baruch Gottlieb Arie, prin intermediul avocatului Igor
Calian, a depus referință la cererea de recurs înaintată de SRL „Dufremol”,
solicitând considerarea acesteia ca inadmisibilă.
La 11 octombrie 2018, SRL „Dufremol”, prin intermediul avocatului Maxim
Sidorenco, a depus referință la cererea de recurs înaintată de Baruch Gottlieb Arie,
solicitând respingerea acesteia.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul
de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 15 martie 2018, fiind expediată participanților la proces la 06 iunie 2018 (f.d. 77,
vol. II), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să confirme cu
certitudine momentul recepționării acesteia de către participanții la proces.
Colegiul apreciază critic informația anexată la cererea de recurs de către recurenta
SRL „Dufremol”, potrivit căreia a recepționat decizia contestată la 31 iulie 2018
(f.d. 96, vol. II), or marcarea acestei date în informația respectivă nu indică asupra
datei de recepționare, ci asupra datei de imprimare a acesteia.
Astfel, având în vedere faptul că recursurile declarate împotriva deciziei din 15
martie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost înregistrate la 22 iunie 2018 și,
respectiv, 03 august 2018, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură
civilă, acestea se consideră declarate în termen.
Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursurile declarate de
Baruch Gottlieb Arie, prin intermediul avocatului Igor Calian, și de SRL
„Dufremol”, prin intermediul avocatului Maxim Sidorenco, au fost considerate
admisibil.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii
atacate, fără a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul
5
formulat de SRL „Dufremol”, prin intermediul avocatului Maxim Sidorenco, și va
admite recursul declarat Baruch Gottlieb Arie, prin intermediul avocatului Igor
Calian, va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea
respingerii acțiunii de bază, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de
admitere a pretențiilor formulate de Baruch Gottlieb Arie, în rest decizia și
hotărârea urmând a fi menținute, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze
integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,
pronunțând o nouă hotărâre.
În conformitate cu art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în urma
examinării recursului, instanța de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării
acesteia pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.
Potrivit materialelor cauzei, la 27 martie 2007, reprezentanții SRL „Dufremol”
și „Arbitech Trading” AG au încheiat contractul, potrivit căruia „Arbitech
Lrading” AG, cu sediul Elveția, Zurich, care este specializată în vânzarea
ceasurilor de clasa lux, asumându-și obligația privind livrarea mărfii în condițiile
contractului de consignație către SRL „Dufremol”, care desfășura activitatea
comercială în regim duty-free pe teritoriul Republicii Moldova, iar SRL
„Dufremol” asumându-și obligația de vânzare cu amănuntul prin intermediul
punctelor sale de vânzare (f.d. 19-27, vol. I).
La 04 august 2014, între „Arbitech Trading” AG, reprezentată de către
administratorul Benny Hess, și cetățeanul Israelului, Baruch Gottlieb Arie, a fost
încheiat contractul privind cesiunea de creanță (f.d. 28-29, vol. I). Potrivit
contractului cesiunii de creanță, Baruch Gottlieb Arie a dobândit de la „Arbitech
Trading” AG dreptul de a pretinde încasarea datoriilor de la SRL „Dufremol” care
s-au creat în rezultatul neexecutării obligațiilor SRL „Dufremol” către „Arbitech
Trading” AG, în sumă de 70736 Euro. Suma totală a datoriei constituia 155736
Euro.
La 17 iunie 2015, a fost încheiată Anexa nr. 1 la contractul din 04 august 2014,
încheiat între „Arbitech Trading” AG și Baruch Gottlieb Arie, iar suma totală a
datoriei, ce urma a fi încasată în baza contractului de cesiune a creanței, constituia
80736 Euro (f.d. 30-31, vol. I).
Astfel, Baruch Gottlieb Arie pretinde că datoria restantă a SRL „Dufremol”
față de el constituie suma de 20 736 Euro.
Instanțele inferioare au respins pretențiile formulate de Baruch Gottlieb Arie
față de SRL „Dufremol”, făcând referire la faptul că, contractul de cesiune a
creanței și acordul adițional la acesta din 17 iunie 2015 au fost încheiate fără
verificarea reciprocă corespunzătoare cu SRL „Dufremol” a sumei creanței, la
etapa semnării respectivelor acte juridice. Colegiul consideră că această concluzie
este eronată, din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 556 alin. (1) din Codul civil, o creanță transmisibilă și
sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui
contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract cedentul este substituit de
cesionar în drepturile ce decurg din creanță.
6
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează că cesiunea creanței nu poate aduce
atingere drepturilor debitorului și nici nu poate face obligația acestuia mai
oneroasă.
Conform art. 557 din Codul civil, titularul unei creanțe o poate transmite, fără
consimțămîntul debitorului, unui terț dacă aceasta nu contravine esenței obligației,
înțelegerii dintre părți sau legii.
Astfel, din prevederile normelor citate rezultă cu suficientă claritate că,
cesiunea de creanță este contractul prin care un creditor (cedent) transmite dreptul
său de creanță unei alte persoane (cesionar). După cum se precizează în aceeași
normă, din momentul realizării cesiunii, cesionarul substituie creditorul originar
(cedentul) în cadrul raportului obligațional, devenind noul creditor.
Chiar dacă debitorul cedat nu este parte în contractul de cesiune (potrivit art.
557 din Codul civil), fiind un terț față de acest contract, alineatul (2) prevede
expres că cesiunea nu poate fi făcută în dauna intereselor debitorului și respectiv,
nu poate face obligația debitorului mai oneroasă. Astfel drepturile dobândite de la
sau în timpul fostului creditor (cedentul) nu se sting odată cu cesiunea, de
asemenea după cesiune obligația debitorului nu poate deveni mai oneroasă, adică
nu se poate modifica cuantumul ei (fațetă a principiului libertății contractuale,
nimeni nu se poate vedea obligat în cadrul unui contract decât în virtutea propriului
consimțământ) sau modifica condițiile sau termenele de executare, întreg raportul
obligațional rămânând neschimbat, mai puțin subiectul activ.
În așa mod, chiar dacă SRL „Dufremol” invocă faptul că obligația sa a devenit
mai oneroasă datorită faptului că nu a participat la încheierea contractului de
cesiune a creanței, totuși se eschivează de la obligația sa procesuală de a dovedi
circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale, așa
cum prevede art. 118 din Codul de procedură civilă.
Totodată, debitorul, care dobândește în cadrul acestei operațiuni juridice
denumirea de debitor cedat, este un terț față de contractul de cesiune, prin urmare
acordul sau consimțământul său cu privire la acesta este irelevant. Însă, în anumite
situații creditorul unei creanțe nu are aceeași libertate de acțiune. Astfel, creditorul
nu poate transmite discreționar creanța, fără consimțământul debitorului, dacă din
esența obligației rezultă că nu va putea face acest lucru decât cu consimțământul
lui. Drept exemplu ar putea servi o obligație intuitu personae, care a fost asumată
de către debitor tocmai în considerarea persoanei creditorului. În cazul dedus
judecării nu este vorba de o obligație intuitu personae, și nici nu a fost prevăzut de
către părți la încheierea contractului că cesiunea se va putea face numai cu acordul
debitorului.
În asemenea situație, concluzia instanței de apel referitoare la neparticiparea
debitorului la încheierea contractului de cesiunea creanței, este una eronată.
Suplimentar, este de menționat că potrivit art. 560 din Codul civil, debitorul
este îndreptățit să opună cesionarului toate excepțiile pe care a putut să le opună
cedentului până în momentul comunicării cesiunii. Astfel, toate drepturile pe care
le avea în cadrul raportului inițial le păstrează și în raportul modificat prin
schimbarea subiectului activ – creditorul. Din punct de vedere procesual, debitorul
își poate realiza drepturile prin intermediul acțiunilor în instanță și a excepțiilor pe
care le putea invoca în cadrul acțiunilor intentate de creditor. Păstrându-și
drepturile, debitorul își păstrează și mijloacele procesuale de garantare a lor.
7
Cu referire la cele expuse mai sus, Colegiul atrage atenția asupra faptului că
debitorul SRL „Dufremol” nu a opus cesionarului nici o excepție cu privire la
existența datoriei sau cuantumul acesteia, precum și nu a contestat contractul de
cesiune a creanței, încheiat la 04 august 2014 între „Arbitech Trading” AG,
reprezentată de către administratorul Benny Hess, și cetățeanul Israelului Baruch
Gottlieb Arie.
Mai mult ca atât, debitorul SRL „Dufremol” a recunoscut existența datoriei și,
implicit, și cuantumul acesteia, prin achitarea parțială în mod benevol a acesteia, în
trei tranșe a câte 20 000 Euro, cu indicarea expresă a temeiului achitării –
„conform contractului de cesiune din 04 august 2014” (f.d. 58-60, vol. I). Astfel,
reieșind din cuantumul creanței cesionate în sumă de 80 736 Euro și ținând cont de
datoria parțial stinsă în sumă de 60 000 Euro, Colegiul conchide că datoria restantă
a SRL „Dufremol” față de cesionarul Baruch Gottlieb Arie constituie suma de
20 736 Euro, care urmează a fi încasată prin hotărârea instanței.
În acest context, nu poate fi menținută concluzia instanței de apel în ceea ce
privește neprezentarea probelor de către Baruch Gottlieb Arie întru confirmarea
pretențiilor sale, și anume a înscrisurilor care să certifice incontestabil care era
totuși datoria SRL „Dufremol” față de „Arbitech Trading” AG. Or, obiectul
prezentului litigiu îl constituie datoria restantă a SRL „Dufremol” față de Baruch
Gottlieb Arie, care își are originea în contractul de cesiune din 04 august 2014 și
Anexa nr. 1 la acesta din 17 iunie 2015, și nu relațiile contractuale existente între
SRL „Dufremol” și „Arbitech Trading” AG, ultima neavând în speță nici o calitate
procesuală.
Chiar dacă art. 556 alin. (3) din Codul civil prevede că cedentul este obligat să
remită cesionarului actele aferente creanței și să-i pună la dispoziție informația
necesară realizării ei, totuși această obligație decurge din obligația generală de
asumare și executare a obligațiilor cu bună-credință (art. 513 din Codul civil) și
obligația de informare (art. 516 din Codul civil), însă are o existență de sine
stătătoare și un conținut precis: în cazul neîndeplinirii ei de către cedent, cesionarul
având dreptul de a cere desființarea contractului pentru motiv de viciere a
consimțământului prin dol.
În speță, însă, existența și cuantumul datoriei se probează prin contractul de
cesiune din 04 august 2014 și Anexa nr. 1 la acesta din 17 iunie 2015,
corespondența dintre reprezentanții SRL „Dufremol” și Baruch Gottlieb Arie (f.d.
11-18, vol. I), precum și înscrisurile care certifică stingerea parțială a datoriei în
temeiul contractului de cesiune (f.d. 58-60, vol I).
Cu referire la cererea de recurs înaintată de SRL „Dufremol”, prin intermediul
avocatului Maxim Sidorenco, Colegiul ține să menționeze că argumentele invocate
în susținerea acesteia, nu și-au găsit confirmarea. Astfel, recurenta SRL
„Dufremol” a solicitat revendicarea sumei de 7332,41 Euro, pretinsă a fi achitată în
surplus în baza relațiilor contractuale cu „Arbitech Trading” AG, precum și a celor
dintre „Arbitech Trading” AG și Baruch Gottlieb Arie. Însă, din materialele cauzei
nu rezultă cu certitudine existența acestei supraplăți din partea SRL „Dufremol” în
contul lui Baruch Gottlieb Arie, ci existența unei datorii a SRL „Dufremol” față de
Baruch Gottlieb Arie.
Astfel, SRL „Dufremol” a invocat faptul că, în calculul mărimii creanței s-a
strecurat o eroare, deoarece conform datelor „Arbitech Trading” AG și Baruch
8
Gottlieb Arie la momentul semnării contractului de cesiune la 04 august 2014
creanța a constituit 155736 Euro, pe când conform datelor contabilității SRL
„Dufremol” suma confirmată a datoriei la data de 04 august 2014 a constituit
127767,59 Euro.
Acest argument nu poate fi reținut de către instanța de recurs, deoarece chiar
dacă există o eroare de calcul, ea ține de relațiile contractuale existente între
„Arbitech Trading” AG și SRL „Dufremol”, și nu de datoria pe care o are SRL
„Dufremol” față de Baruch Gottlieb Arie în baza contractului de cesiune a creanței.
Or, „Arbitech Trading” AG nu a cesionat întreaga creanță față de SRL
„Dufremol”, ci doar o parte din ea. Astfel, suma certă a datoriei SRL „Dufremol”
față de „Arbitech Trading” AG urmează a fi clarificată între părțile contractului de
consignație din 27 martie 2007.
Mai mult, instanța de recurs apreciază critic și argumentul referitor la faptul că
soldul datoriei de 7332,41 Euro a fost confirmat prin actele de verificare a
conturilor între SRL „Dufremol” și „Arbitech Trading” AG pe perioada anilor
2006-2015, între SRL „Dufremol” și Baruch Gottlieb Arie pe perioada 2014-2016,
deoarece aceste acte de verificare sunt semnate unilateral de către SRL
„Dufremol”.
Suplimentar, Colegiul reiterează că simpla trimitere la faptul distrugerii de
către SRL „Dufremol” a actelor contabile, nu o degrevează de probațiune.
Din materialele cauzei rezultă că, la 01 iulie 2016, reprezentantul lui Baruch
Gottlieb Arie, avocatul Igor Calian, a expediat în adresa SRL „Dufremol” pretenția
privind restituirea sumei datorate, adică a sumei de 20736 Euro, în termen de 10
zile din momentul recepționării notificării menționate. Potrivit mențiunilor din
avizul de recepție al scrisorii ce conținea pretenția respectivă, ultima a fost
recepționată la 04 iulie 2016, însă cu toate acestea, nici răspuns la pretenție nu a
parvenit și nici executarea obligațiilor de plată a datoriei nu au avut loc. Iar,
potrivit procesului-verbal nr. 3 din 25 iulie 2016 cu privire la selectarea
documentelor spre nimicire cu termen de păstrare expirat pentru anii 1999-2010, la
care face trimitere recurenta SRL „Dufremol”, înscrisurile care demonstrau
cuantumul datoriei acesteia, au fost distruse.
În acest context, potrivit normelor de arhivare și păstrare a registrelor și a
documentelor financiar-contabile, prevăzute de „Indicatorul documentelor-tip și al
termenelor lor de păstrare pentru organele administrației publice, pentru instituțiile,
organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova”, aprobat de către Serviciul de
Stat de Arhivă al Republicii Moldova la 03 decembrie 1997 și art. 43 alin. (1) din
Legea contabilității, entitatea este obligată să păstreze pe suport de hârtie sau în
formă electronică documentele contabile care includ: documentele primare,
registrele contabile, situațiile financiare și alte documente aferente organizării și
ținerii contabilității (denumite în cele ce urmează documente contabile). Prin
urmare, reieșind din faptul că relațiile civile, care urmau a fi demonstrate prin
aceste acte, nu au fost definitivate, actele contabile care vizează aceste relații
civile, urmau a fi păstrate. Astfel, distrugerea actelor contabile de către SRL
„Dufremol” a fost efectuată pe propriul risc și cu asumarea tuturor consecințelor.
Reieșind din cele relatate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, la examinarea cauzei
instanța de apel s-a limitat doar la aspectele constatate de către instanța de fond.
9
Prin urmare, instanța de apel urma să constate și elucideze pe deplin circumstanțele
cauzei și probele prezentate în cest sens, să le examineze și să le dea o apreciere în
cumul, reflectând în decizie motivele concluziilor sale privind admiterea unor
probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe
față de celelalte, așa cum prevede alin. (4) al art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge
recursul formulat de SRL „Dufremol”, prin intermediul avocatului Maxim
Sidorenco, de a admite recursul declarat Baruch Gottlieb Arie, prin intermediul
avocatului Igor Calian, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei
instanțe în partea respingerii acțiunii de bază, cu pronunțarea în această parte a
unei noi hotărâri de admitere a pretențiilor formulate de Baruch Gottlieb Arie, în
rest decizia și hotărârea urmând a fi menținute.
Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din
Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de SRL „Dufremol”, prin intermediul avocatului
Maxim Sidorenco.
Se admite recursul declarat de Baruch Gottlieb Arie, prin intermediul avocatului
Igor Calian.
Se casează decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din
12 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii acțiunii
înaintată de avocatul Igor Calian în interesele lui Baruch Gottlieb Arie către SRL
„Dufremol” cu privire la încasarea datoriei, și în această parte se pronunță o nouă
hotărâre, prin care se admit pretențiile formulate de avocatul Igor Calian în
interesele lui Baruch Gottlieb Arie și se încasează de la SRL „Dufremol” în
beneficiul lui Baruch Gottlieb Arie datoria în sumă de 20 736 (douăzeci de mii șapte
sute treizeci și șase) Euro.
În rest, decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 12
iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecător Valeriu Doagă,
Judecători: Dumitru Visternicean,
Victor Burduh,
Nina Vascan,
Svetlana Filincova
10