2ra-1753/12 — Apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale

2ra-1753/12 — Apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2012)

prima instanță: Gh.Gorun dosarul nr. 2ra-1753/12

instanța de apel: A.Minciuna, V.Pruteanu, A.Panov

D E C I Z I E

09 august 2012 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Sergiu

Mocanu, Vladimir Plahotniuc și ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Plahotniuc împotriva lui Sergiu

Mocanu și ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL privind apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2012 prin care s-au

admis apelurile declarate de Sergiu Mocanu și ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL,

fiind casată și modificată în parte hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10

august 2011,

c o n s t a t ă

La 04 august 2010 Vladimir Plahotniuc s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Sergiu Mocanu și ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL privind

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 29 iulie 2010 pîrîtul Sergiu

Mocanu a publicat pe blogul său articolul intitulat „Republica Plahotniuc Moldova",

după care acesta a fost preluat de către portalul Unimedia și a fost plasat pe pagina

web: www.unimedia.md, urmat de declarațiile din cadrul emisiunii „Cabinetul din

umbră/ Regimul cu numele „Plahotniuc" difuzată la postul Jurnal TV din 29 iulie 2010

ora 21:10 (cu reluare la data de 31.07.2010 ora 21:10), declarațiile din cadrul emisiunii

„Istoria în mișcare" la postul „Radio Vocea Basarabiei" din 31.07.2010.

Susține reclamantul că prin intermediul acestora au fost difuzate și răspîndite

informații denigratoare referitor la persoana sa care nu corespund adevărului și au un

caracter defăimător potrivit normelor etice unanim recunoscute, lezîndu-i onoarea,

1

demnitatea și reputația profesională, formînd o opinie denaturată în societate despre

persoana sa.

Indică reclamantul că, în articolul din 29 iulie 2010 de pe blogul său intitulat

„Republica Plahotniuc Moldova" Sergiu Mocanu declară următoarele:

„... Lupta anticomunistă și anti-Voronin va deveni, în cel mai scurt timp,

paradisul ticăloșilor care sug astăzi din plin la țâța noului stăpîn - anonimul

Plahotniuc. Nu fiul natural al lui Voronin - Oleg, reprezintă astăzi perpetuarea

comunitară a regimului criminal implementat pe parcursul a opt ani de acesta, ci

bastardul, copilul din flori și de pripas…”

,,…Nu există instituție cât de cât importantă a statului, care să nu aibă

„subordonare dublă": Procuratura Generală, Centrul de Combatere a Crimelor

Economice și a Corupției, Banca Națională, Sistemul Judecătoresc au "trecut intacte

din mâna tremurăndă a „ tatălui" în mîna vânjoasă a „fiului".

„…încrengăturii politico-mafiote „Lupu-Plahotniuc".

„De ce Procuratura Generală nu investighează cum a fost privatizat hotelul

„Codru", Cum s-au schimbat proprietarii la „ VictoriaBank”.

„De ce schemele de import fraudulos al mărfurilor de larg consum în Republica

Moldova au rămas intacte".

După care în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră/ Regimul cu numele

,,Plahotniuc" difuzată la postul Jurnal TV din 29 iulie 2010 ora 21.10(cu reluare la data

de 31.07.2010 ora 21.10) pîrîtul a afirmat următoarele:

"…Franzeluța" - peste tot stă Plahotniuc, „Detașamentul Fulger", iar

Plahotniuc".

„…Plahotniuc leagă și dezleagă multe lucruri în țara asta - Procuratura, Banca

Națională, CCCEC".

„Zumbreanu este cel care este la legătură directă cu V. Plahotniuc".

„.... Este un coțcar, care a avut șansa să se fofileze pe lîngă Voronin".

„…acolo nu era nevoie de cunoștințe în afaceri, era nevoie de tupeu și

obrăznicie. Acolo e raket simplu…".

Mai menționează reclamantul că, alte declarații cu caracter defăimător au fost

făcute și în cadrul emisiunii „Istorie în mișcare" difuzată la postul „Radio Vocea

Basarabiei" la data de 31.07.2010 după cum urmează:

„Escrocheria dlui Plahotniuc a jucat bine, pentru ca i-am înlăturat pe comuniști,

dar lucrurile bune se termină aici, pentru că dl Plahotniuc s-a băgat în structurile

statului, a creat un sistem de rachet, iar Alianța s-a făcut ostatic acestui escroc.

Anume Vlad Plahotniuc a fost acel om care l-a rupt pe M. Lupu de la comuniști".

„Pe perioada comuniștilor V.Plahotniuc a făcut rachet la vamă. Sistemul

funcționa în felul următor: vameșii îi scădeau taxa vamală la mărfurile importate de

V.Plahotniuc, astfel ca prețul lor sa fie mai mic, iar marfa în sine să fie mai

competitivă. Clanul mafiot s-a îmbogățit, apoi au început să se ocupe de privatizare:

„Codru", „Prime", „Franzeluța", „Victoriabank", „Moldtelecom", „2Plus",

„CasaMedia", „Antena C".

2

„V.Plahotniuc s-a infiltrat în toate structurile de stat: CCCEC e controlată de

V.Plahotniuc, Procuratura Generală, prin Zubco, iar Zubic și Gurbulea controlează

structurile în procuratură și oamenii lui; Judecătoria Economică, în frunte cu

Colenco, anume datorită lui V. Plahotniuc, această structură de stat nici nu a putut fi

distrusă; Media- 85% eîn mîinile lui; Sistemul Judecătoresc prin Muruianu".

„Jumătate din Andys pizza îi aparține lui Plahotniuc…La ora actuală, Plahotniuc

controlează și ceea ce deține Voronin…".

,,V.Plahotniuc face politică pentru că s-a speriat că statul poate să se întoarcă

împotriva lui…”.

„ Va ieși la iveală și faptul că Plahotniuc a făcut trafic de ființe umane și a

falsificat carduri bancare".

„Plahotniuc este arhitectorul AIE, la baza ei stau și înțelegeri politice, în același

timp însă acțiunea lui Plahotniuc de raider asupra politicii poate duce la alianțe

monstruoase astfel ca Plahotniuc să pună mâna pe stat."

„Plahotniuc are legături și cu „Moldova Gaz", nu există instituție sau companie

mare în care să nu se fi băgat Plahotniuc, este ca o caracatiță." „Plahotniuc - coțcar".

„Plahotniuc - genericul pentru mafie".

Ulterior, prin cererea de chemare în judecată modificată și completată reclamantul

a indicat că, prin intermediul articolului „Republica Plahotniuc Moldova", publicat la

29 iulie 2010 pe blogul personal, pîrîtul Sergiu Mocanu a răspîndit informația precum

că: reprezintă perpetuarea regimului criminal implementat pe parcursul a opt ani de

regimul Voronin; este mafiot, care, pe căi oculte, și-a instalat regimul său în Moldova;

controlează instituțiile statale cele mai importante cum ar fi: Procuratura Generală,

CCCEC, Banca Națională, sistemul judecătoresc; îl controlează pe liderul Partidului

Democrat Marian Lupu; a privatizat ilegal hotelul „ Codru", este proprietar real al

întreprinderii „Franzeluța" și al magazinului „ Gemenii", a desproprietărit de acțiuni

unii acționari ai „Victoriabank''; împiedică efectuarea cercetărilor penale în privința

lui Gurbulea și Zubic, a evenimentelor din 07 aprilie 2009, precum și a unui număr

enorm de scandaluri de corupție; a creat și utilizează scheme frauduloase de import al

mărfurilor de larg consum.

În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră" din 29 iulie 2010 de la ora 21.10

de la postul de televiziune Jurnal TV (ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL), reluată de

același post TV pe 31 iulie 2010 ora 21.10, pîrîtul Sergiu Mocanu a răspîndit

informația precum că: la ,,construit" pe liderul Partidului Democrat Marian Lupu,

sugerîndu-se că domnul Lupu este marioneta lui, pe care acesta dorește să-l

folosească pentru a-și atinge scopurile meschine; controlează procuratura, Banca

Națională, CCCEC; l-a plătit pe liderul Partidului Democrat Marian Lupu pentru ca

acesta să plece din PCRM; are legături directe și ilegale cu colaboratorul CCCEC

Zumbreanu;este coțcar (escroc); și-a instalat o persoană de a sa la conducerea

magazinului „ Gemenii"; are „oamenii săi" la vamă și aceste persoane sunt implicate

în ilegalități; i-a „ controlat" pe domnii Zubic și Gurbulea, cînd aceștia erau în

funcții; îl are în calitate de consilier pe domnul Zubic, sugerîndu-se existența unei

legături oculte dintre reclamant și Zubic; și-a plasat o persoană de-a sa la Banca

Națională.

3

În cadrul emisiunii „Istoria în mișcare" din 31 iulie 2010 de la postul de

radio „ Vocea Basarabiei" pîrîtul Sergiu Mocanu a răspîndit informația precum că

reclamantul Vladimir Plahotniuc: „a penetrat" (a pus controlul) structurile de stat; a

creat un sistem de raket; controlează Alianța pentru integrare europeană; a făcut

raket la vamă; a privatizat ilegal „Codru", „Prime", „Franzeluța", „Victoriabank",

„Moldtelecom", „2Plus", „CasaMedia", „Antena C"; controlează CCCEC,

Procuratura Generală, judecătoria economică, media, sistemul judecătoresc; a

procurat pentru Partidul Democrat 40 de mașini și le-a repartizat în raioane;

controlează ceea ce deține Voronin; a făcut trafic de ființe umane și a falsificat card-

uri bancare; controlează toate instituțiile sau companiile mari.

Susține reclamantul că prin intermediul schemei cu explicații publicate pe blogul

său, pîrîtul Sergiu Mocanu a difuzat informația precum că ,,mai multe persoane

publice, dar și reprezentanții mai multor întreprinderi și instituții de stat, veneau la

reclamant, primeau însărcinări, raportau îndeplinirea acestora, primeau remunerații

ilegale etc. În explicațiile la schemele publicate pîrîtul Sergiu Mocanu a susținut că

prin intermediul instituțiilor și persoanelor indicate în schemă reclamantul preia

afacerile altor persoane, își promovează interesele, etc. și în genere că a construit o

schemă mafiotă”.

În cadrul conferinței de presă din 04 august 2010 pîrîtul Sergiu Mocanu a

răspîndit informația precum că reclamantul Vladimir Plahotniuc: ,,conduce Moldova și

își face mendrele; încasează o parte din prețul pîinii cumpărate de la „ Franzeluța ", o

parte din prețul serviciilor prestate de „Moldtelecom", „Moldovagaz", o parte din

costul telefoanelor mobile, o parte din costul benzinei/motorinei și multe altele;

controlează CCCEC prin domnii Chetraru și Zumbreanu, procuratura, prin domnul

Zubco, instanțele judecătorești prin domnii Colenco, Doga, Namașco, Rotari și alți

judecători; este bandit; a privatizat ilegal televiziunile „Prime", „2 Plus/TVR 1", „TV

3", hotelurile „ Codru", „Național", ,,Victoriabank" și multe altele; și-a cîștigat

averea pe cale criminală; terorizează businessmanii; controlează Procurorul General,

directorul CCCEC, judecători din toate instanțele și președinții acestora, directorii

întreprinderilor de stat, miniștri, membrii ai fracțiunilor parlamentare; a cumpărat

Partidul Democrat din Moldova și a procurat pentru acesta 40 de mașini;

fură/acaparează afaceri de zeci și sute de milioane de dolari având acoperire politică

din partea Partidului Democrat; a numit, prin intermediul liderilor de partid,

Procurorul General, directorul CCCEC, judecători, președinți de instanțe de judecată,

toate persoanele cheie; remunerează politicienii; folosind instituțiile statului

(procuratura, CCCEC, instanțele judecătorești), a preluat afacerile unor persoane,

urmărindu-le penal pe cele din urmă; dispune încarcerarea conducătorilor

întreprinderilor de stat, care nu-i dau ascultare; a condus și conduce Moldova”.

Prin intermediul articolului „Plahotniuc și Procuratura Generală", publicat

la 09 august 2010 pe blogul personal, pîrîtul Sergiu Mocanu a difuzat informația

precum că reclamantul Vladimir Plahotniuc: ,,i-a decizii politice în locul domnului

Lupu, care numai le vociferează; i-a dat indicații domnului Zubco înainte de numirea

acestuia în funcția de Procuror General; este bandit; dă indicații și primește rapoarte

săptămînal de la domnul Zubco prin intermediul domnului Sajin; este proprietarul

4

unipersonal și ilegal al complexului „ Codru "; a procurat hotelul „Codru" ilegal cu

bani împrumutați ilegal de la ,,Victoriabank"; ilegal s-a împroprietărit cu mai multe

imobile și afaceri, a preluat ilegal canalele de televiziune „Prime " și „ TVR 1/2Plus";

i-a ordonat domnului Zubco să mimeze un dosar penal privind legalitatea privatizării

hotelului „ Codru "; a făcut furturi, care la moment sunt acoperite de domnul Zubco;

a plătit bani pentru numirea domnului Zubco în funcția de Procuror General; a comis

fărădelegi și crime și împiedică organele procuraturii să investigheze aceste acțiuni

ilegale; „ controlează " Alianța pentru integrare europeană; este mafiot; ,, are în

buzunar " Partidul Democrat".

De asemenea menționează că în cadrul conferinței de presă din 11 august 2010

pîrîtul Sergiu Mocanu a răspîndit informația precum că reclamantul Vladimir

Plahotniuc: ,,a creat o rețea mafiotă, controlînd toate structurile puterii de stat;

„controlează" CCCEC prin intermediul domnilor Chetraru, Zumbreanu și alte

persoane; „ l-a pus " pe domnul Zubco în funcția de Procuror General pentru ca

acesta să instrumenteze dosare și să ascundă dosarele în privința sa; „are" mai multe

persoane în sistemul judecătoresc; a acaparat afacerile mai multor oameni de afaceri;

are la mînă mai multe instituții ale statului; este „ acoperit" politic de către domnul

Lupu; dă comenzi politice ; este cal Troian în Alianța pentru integrare europeană și

că el subminează Alianța; îl are ca mînă dreaptă pe Igor Prisăcaru, administrator la

„Gemenii", sugerîndu-se că prin acesta controlează ilegal respectivul magazin; a

dispus urmărirea penală a mai multor persoane; l-a urmărit cu ajutorul aparatului

său; deține 70% din mass-media, sugerîndu-se că deține un monopol ilegal în

respectivul domeniu; și-a însușit mecanismele statului și întreprinde acțiuni de

preluare a proprietăților unor persoane; stă în spatele unor scheme, în spatele unor

afaceri preluate; este hoț”.

În cadrul emisiunii „Fabrika" din 11 august 2010 de la postul de televiziune

Publika TV, pîrîtul Sergiu Mocanu a răspîndit informația precum că reclamantul

Vladimir Plahotniuc: ,,este mafiot; și-a subordonat instituțiile statului; îl are ca mînă

dreaptă pe Igor Prisăcaru, administrator la „Gemenii", sugerîndu-se că prin acesta

dumnealui controlează ilegal respectivul magazin; îl are în „rețeaua" sa pe

judecătorul Gorun de la judecătoria Rîșcani Chișinău; este escroc; „ are la mînă

"judecătoriile și CCCEC; „ îl controlează " pe deputatul Veaceslav Platon; este hoț; a

falsificat card-uri bancare; importă și preia aurul care se vinde pe piața Moldovei; a

preluat ilegal businessul mare din Moldova”.

În cadrul declarațiilor făcute la 13 august 2010 în fața presei lîngă sediul

CCCEC, pîrîtul Sergiu Mocanu a răspîndit informația precum că reclamantul

Vladimir Plahotniuc: ,,este mafiot și este protejat de CCCEC; conduce din umbră

CCCEC; cu concursul CCCEC, întreprinde atacuri de raider de preluare a averii

personale a oamenilor; îl are ca unealtă pe domnul Zubco; este mafiot, care

terorizează toată lumea de afaceri din Moldova”.

În cadrul conferinței de presă din 18 august 2010, pîrîtul a răspîndit informația

precum că reclamantul Vladimir Plahotniuc: ,,a comandat arestarea domnului Dorin

Țurcanu; i-a făcut să sufere pe Colesova și pe Melnic Alexandru; a acaparat fraudulos

acțiunile de la hotelul „Chișinău", magazinul „ Gemenii" cu ajutorul lui Colenco; este

5

mafiot care și-a băgat tentaculele în toate instituțiile de stat; își are băgate tentaculele

în Procuratura Generală, la CCCEC, la Banca Națională și controlează cele mai

importante afaceri în țară și întreprinderile de stat; este hoț în lege; a luat, prin

acțiuni de raider, ,,Pervîi Canal”; a făcut scheme de raket la vamă; s-a băgat ilegal

peste fluxurile de bani în numerar”.

Prin intermediul articolului „Plahotniuc - "pahanul" Moldovei, sau 5

blocuri de întrebări pentru clasa politică din Moldova", publicat la o dată necunoscută

pe blogul personal, pîrîtul Sergiu Mocanu a răspâîndit informația precum că

reclamantul Vladimir Plahotniuc: ,,stabilește sarcini și primește rapoarte de executare

a acestora de la Procurorul General și directorul CCCEC; poate deschide dosare

penale pentru oricine dorește, scoate orice hotărîre judecătorească pe care o dorește

și acapara orice afacere care îi nimerește în vizor; îl are ca mînă dreaptă pe domnul

Chetraru, care participă la îndeplinirea schemelor criminale ale domnului

Plahotniuc; îl are ca om al său pe domnul Zubco; se întîlnește cu mulți funcționari

importanți ai statului în anticamera sa la hotelul „Codru” și la „Nobil Club ",

sugerîndu-se existența unei scheme corupționiste; are o rețea mafiotă din care fac

parte Zubco (Procuratura Generală), Chetraru și Zumbreanu (CCCEC), Colenco,

Namașco, Rotari (judecători), Gorincioi (CCA), Cibotaru (CHPF), Lazăr, Răducanu,

Oleinic (Guvern), Gacichevici (Banca de Economii), Gusev (Moldova Gaz), Iurcu

(Moldtelecom), registratori de la Camera Înregistrării de Stat, mulți alți funcționari ai

statului; face contrabandă masivă la vamele Giurgiulești și Leușeni împreună cu

domnul Viorel Chetraru; elaborează hotărîrile judecătorești, care se scriu în birourile

dumnealui de la „ Nobil Club " și „ Codru "; a preluat, cu ajutorul CCCEC, sute de

afaceri profitabile; punea ochiul pe diferite averi și, ulterior, judecătorii Colenco,

Namașco, Rotari și alții, puneau sechestru pe aceste averi; a subjugat toate instituțiile

care produc sau influențează efectele juridice sau economice; comunică cu

conducătorii instituțiilor de stat prin telefoane secrete pentru ca aceștia din urmă să

poată fi chemați cu maximă discreție și operativitate la raport sau la primirea

sarcinilor; s-a întîlnit prin intermediul lui Ghenadie Sajin cu Zubco și în anticamera

sa l-a numit pe cel din urmă în funcția de Procuror General; a privatizat ilegal hotelul

„ Codru "; este nașul domnului Zumbreanu de la CCCEC, care este executorul celor

mai multe dosare și acaparări de afaceri la ordinul domnului Plahotniuc; a creat o

schemă, conform căreia oamenii de afaceri și politicienii sun ascultați de CCCEC și

doi vici ai SIS-ului (Popescu și Furdui, responsabili pentru logistică operativă în

schemele reclamantului), apoi Zumbreanu se ocupă de deschiderea dosarelor penale

cu protecția șefului său Chetraru, victimele sunt șantajate și terorizate de CCCEC,

apoi dosarele se transmit la judecătorii prestabiliți de către domnul Plahotniuc, se

depun sechestre și se înregistrează la registratorii reclamantului - sugerîndu-se că așa

folosește instituțiile, resursele și banii statului; a efectuat atacuri în privința Gemenii,

Carmez/Câșlaru, CPC/Moraru, Franzeluța/Danilescu, Tantal/Stepuleac,

Alfa/Moscalu, Victoriabank/Țurcanu, televiziunile TVR1 și Prime și alții; a cumpărat

Partidul Democrat și unele persoane de influență ale altor componente din Alianța

pentru integrare europeană; blochează schimbările promise electoratului de către

Alianța de integrare europeană; controlează Alianța de integrare europeană prin

6

instalarea oamenilor săi; primește rapoarte de la clasa politică în „Nobil Club "; a

efectuat toate atacurile asupra businessului în ultimii 8 ani; și-a subjugat instituțiile

fundamentale ale statului”.

Mai menționează reclamantul că la o dată necunoscută, pe blogul său și pe pagina

web a Jurnal Media Trust, pîrîtul a mai publicat un articol intitulat ,,,CCCEC arma lui

Plahotniuc”.

Susține reclamantul că prin intermediul articolelor publicate și în cadrul

emisiunilor la care a participat pârâtul Sergiu Mocanu, de către acesta au fost difuzate

și răspîndite informații pe care le consideră denigratoare la adresa sa, care nu

corespund adevărului, lezîndu-i onoarea, demnitatea și reputația profesională.

Răspîndind informațiile false și denigratoare, pîrîtul Sergiu Mocanu, 1-a învinuit

de comiterea unor infracțiuni grave, de banditism, trafic de persoane, corupție etc. O

parte din declarațiile pîrîtului au fost obiectul verificărilor efectuate de Procuratura

Generală, care a constatat că aceste declarații nu reflectă realitatea.

Menționează că pîrîtul Sergiu Mocanu a continuat și continuă să răspândească

informațiile denigratoare, fapt ce-i provoacă suferințe psihice. Din cauza acestor

informații are emoții de fiecare dată când are întrevederi oficiale, dar și neoficiale, cu

persoane străine, deoarece permanent are senzația că interlocutorii îl privesc cu

suspiciune. Această situație a avut un impact și asupra relațiilor cu prietenii,

cunoștințele dar și în familie, fiind obligat să explice tuturor, mai ales copiilor, că

declarațiile pîrîtului Sergiu Mocanu sunt niște neadevăruri.

Solicită reclamantul, inclusiv prin cererile de concretizare, obligarea pîrîtului

Sergiu Mocanu să publice în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii

judecătorești, la posturile de televiziune Jurnal TV, Publika TV, postul de radio

,,Vocea Basarabiei”, declarațiile mincinoase răspîndite; obligarea pîrîtului Sergiu

Mocanu și Jurnal ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL să publice în cel mult 15 zile de

la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătorești, dezmințirea declarațiilor mincinoase

pe blogul pîrîtului și respectiv pe pagina web a Jurnal Media Trust. Respectiva

dezmințire să fie menținută pe SIT-urile enunțate ca prima pagină/noutate timp de 30

de zile; obligarea pîrîtului Sergiu Mocanu să difuzeze în cel mult 15 zile de la data

intrării în vigoare a hotărîrii judecătorești, printr-un comunicat de presă dezmințirea

declarațiilor mincinoase răspîndite; încasarea din contul lui Sergiu Mocanu prejudiciul

moral în sumă de 1000 000 lei și prejudiciul material în sumă de 120 000 dolari SUA.

La fel, solicită încasarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat-25 000 lei

și onorariul avocatului 70 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10 august 2011 s-a admis

parțial acțiunea lui Vladimir Plahotniuc către Sergiu Mocanu și ÎCS „Jurnal de

Chișinău Plus" SRL privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,

recunoscîndu-se ca lezînd onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Vladimir

7

Plahotniuc declarațiile făcute la adresa acestuia de către pîrîtul Mocanu Sergiu. S-a

dispus încasarea de la Sergiu Mocanu în folosul lui Vladimir Plahotniuc a sumei de 50

000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 120.000 dolari SUA cu titlu de prejudiciu

material, 70.000 lei onorariul avocatului și 25.000 lei taxa de stat cu titlu de cheltuieli

de judecată. Sergiu Mocanu a fost obligat în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare

a hotărîrii, să facă un șir de dezmințiri, iar în cazul refuzului de a face dezmințirile, de

la Sergiu Mocanu urmează a se încasa în folosul lui Vladimir Plahotniuc compensația

în sumă de 5000 unități convenționale pentru fiecare dezmințire. S-a obligat ÎCS

„Jurnal de Chișinău Plus" SRL în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a

hotărîrii, să publice pe pagina sa WEB dezmințirile lui Sergiu Mocanu menționate la

punctele 1), 4), 6), 11) și 12) din hotărîre. S-a obligat ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus"

SRL, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii, să difuzeze

dezmințirile lui Sergiu Mocanu menționate la punctul 2) din prezenta hotărîre, la ora și

în ziua săptămînii, cînd a fost transmisă emisiunea „Cabinetul din umbră" din 29 iulie

Chișinău Plus" SRL urmînd a fi încasată în folosul lui Vladimir Plahotniuc

compensația în sumă de 5000 unități convenționale pentru fiecare dezmințire. În rest

acțiunea s-a respins.

Împotriva hotărîrii menționate, Sergiu Mocanu a depus apel, solicitînd admiterea

cererii de apel, casarea hotărîrii instanței de fond și emiterea unei noi hotărîri de

respingere a acțiunii.

La fel, cerere de apel a depus și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL , solicitînd

admiterea cererii, casarea hotărîrii instanței de fond și emiterea unei noi hotărîri de

respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2012 s-au admis apelurile

declarate de către Sergiu Mocanu și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL după cum

urmează:

I. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 10 august 2011, în

partea admiterii capătului de cerere prin care au fost recunoscute ca lezînd onoarea,

demnitatea și reputația profesională a lui Vladimir Plahotniuc, următoarele informații:

1.De ce Procuratura Generală nu investighează cum a fost privatizat hotelul

„Codru"? Cum s-au schimbat proprietarii la „ VictoriaBank"? Cine este adevăratul

proprietar al întreprinderii „ Franzeluța " și al magazinului „Gemenii"? etc.

De ce Gurbulea și Zubic nu fac obiectul unor cercetări penale? De ce mai multe

zeci de polițiști și procurori implicați în evenimentele din 7 aprilie și într-un număr

enorm de scandaluri de corupție activează în continuare în organele de drept?

De ce schemele de import fraudulos al mărfurilor de larg consum în Republica

Moldova au rămas intacte?

8

(informație publicată de Sergiu Mocanu pe blogul personal

www.sergiumocanu.md articolul „Republica Plahotniuc Moldova", care ulterior a fost

preluat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL www.antimafie.jurnal.md).

zi ...

(informație difuzată la 29 iulie 2010, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră" la

ora 21.30 de la postul de televiziune al ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL, care a fost

repetată de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL pe 31 iulie 2010 ora 21.10) în această

parte fiind emisă o nouă hotărîre prin care capetele date ale acțiunii s-au respins ca

nefondate.

II. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 10 august 2011, în

partea obligării lui Sergiu Mocanu să dezmintă următoarea informație, precum că :

1... Vladimir Plahotniuc dă comenzi politice ...

(informație răspândită în cadrul conferinței din data de 11 august 2010).

2….îl are în „rețeaua" sa pe judecătorul Gorun de la Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău...

(informație răspîndită în cadrul emisiunii „Fabrika" de la postul de televiziune

Publika TV (ÎM „Știri Media Grup" SRL) din data de 11 august 2010) și în această

parte fiind emisă o nouă hotărîre prin care capetele date ale acțiunii s-au respins ca

nefondate.

III. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 10 august 2011 în

partea încasării de la Sergiu Mocanu în folosul lui Vladimir Plahotniuc a sumei de 120

000 dolari SUA cu titlu de prejudiciu material, și în această parte s-a emis o hotătîre

nouă prin care cerința dată a fost respinsă.

IV. S-a modificat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 10 august 2011

în partea încasării cheltuielilor de judecată, micșorînd sumele încasate de la Sergiu

Mocanu în folosul lui Vladimir Plahotniuc, și anume onorariului avocatului, de la

70.000 lei la 10 000 lei, iar taxa de stat de la 25.000 lei la 100 lei.

V. S-a modificat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 10 august 2011

în partea stabilirii compensației în cazul în care Sergiu Mocanu nu va face dezmințirile

enumerate, stabilind o sumă unică de 5000 unități convenționale, excluzînd sintagma

,,pentru fiecare dezmințire”.

VI. S-a modificat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 10 august 2011

în partea stabilirii compensației în cazul în care ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL nu

va face dezmințirile enumerate, stabilind o sumă unică de 5000 unități convenționale,

excluzînd sintagma ,,pentru fiecare dezmințire”.

VII. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 10 august 2011 în

partea menținerii măsurii de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei

9

Rîșcani mun. Chișinău din 06 august 2010, fiind dispusă anularea măsurilor de

asigurare pe cazul dat.

În rest acțiunea a fost respinsă cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani

mun.Chișinău din 10 august 2011.

La 27 aprilie 2012 Sergiu Mocanu a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia,

casarea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 10 august 2011 și deciziei

Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2012, cu emiterea unei hotărîri noi prin care

cerințele lui Vladimir Plahotniuc să fie respinse ca nefondate.

În susținerea recursului s-a invocat că instanțele judecătorești neîntemeiat au

recunoscut afirmațiile sale drept necorespunzătoare realității și care lezează onoarea,

demnitatea și reputația profesională a intimatului și neîntemeiat l-au obligat să le

dezmintă în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătorești.

Consideră că nu există temei legal pentru încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, deoarece este vădit exagerată și pur declarativă, iar intimatul nu a

dovedit prin careva probe ce ar confirma suportarea unor consecințe grave în urma

răspîndirii informației ponegritoare. La fel, invocă că de către instanță au fost încălcate

și normele de drept procedural.

Prin urmare, susține că nu a avut parte nici în instanța de fond, nici în cea de apel

de un proces achitabil în sensul art. 6 CEDO.

La 16 mai 2012 Vladimir Plahotniuc la fel a declarat cerere de recurs, solicitînd

admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei

instanțe.

În susținerea recursului s-a invocat că instanța de apel pronunțînd soluția pe

marginea cauzei date, a pus la bază unele argumente care nu au fost invocate de către

participanții la proces și care nu au fost discutate în ședința de judecată, astfel comițînd

o violare a principiului contradictorialității procesului civil. Instanța a omis să

specifice care circumstanță este aplicabilă speței, care sunt acele dubii verosimile că

venitul pretins nu putea fi obținut. Susține că, dacă intimatul nu ar fi răspîndit

intenționat, cu rea-credință, ilicit, informații mincinoase, care-i afectează onoarea,

demnitatea și reputația profesională, atunci nici contractul de management nu ar fi fost

reziliat și ar fi fost executat pînă la sfîrșit, iar onorariul ar fi fost achitat în întregime.

Împotriva deciziei menționate, cerere de recurs a declarat și ÎCS,,Jurnal de

Chișinău Plus” SRL, solicitînd admiterea acesteia, casarea dispozițiilor judecătorești și

emiterea unei hotărîri noi prin care pretențiile înaintate în privința ÎCS,,Jurnal de

Chișinău Plus” SRL să fie respinse, invocînd că, informațiile difuzate pe postul de

televiziune cît și cele plasate pe situl www.jurnaltv.md nu denaturează adevărul, ci îl

definesc și aduc la cunoștința opiniei publice starea latentă din societate, conform

căreia există niște interese personale și de clan care prevalează în raport cu interesul

general. De asemenea se indică că, instanța de judecată a ignorat faptul că declarațiile

10

făcute de Sergiu Mocanu prin intermediul Jurnal TV au purtat nu un caracter de

defăimare a reclamantului, ci ele întrunesc condițiile prescrise de lege plîngerii și

denunțului în sensul art. 262, 263 CPP. Prin urmare, susține că instanțele de judecată

au aplicat o lege care nu trebuia aplicată, deoarece art. 16 Cod civil nu se referă la

prezenta cauză, declarațiile făcute constituind niște demersuri verbale către organele de

urmărire penală.

Verificînd decizia contestată prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursurile declarate de Sergiu Mocanu, Vladimir Plahotniuc și

ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 400

alin.(2) și alin.(3) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de

apel.

Potrivit prevederilor art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sînt în drept

să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.400

alin.(2) și (3) CPC.

Art. 433 lit.a) CPC, prevede expres, că cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 400 alin.(2) și

(3) sau este vădit neîntemeiat.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Sergiu Mocanu, Vladimir

Plahotniuc și ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 400 alin.(2) și (3) CPC și sunt vădit neîntemeiate.

Colegiul reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 400

alin. (2) și (3) CPC, fără a se examina temeinicia lor, iar prin noțiunea vădit

neîntemeiat se subînțelege că decizia contestată a fost adoptată cu respectarea

legislației procedurale și aplicarea corectă a legii materiale.

Astfel, analizînd argumentele invocate în recursurile declarate, Colegiul constată

că, argumentele recurenților se limitează doar la situația de apreciere de către

instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei, în special a

admisibilității probelor prezentate de părțile și participanții la proces.

Colegiul reține că, judecînd pricina, instanța de apel corect a constatat

circumstanțele cauzei și în baza probelor pertinente administrate raportate la legea

materială a adoptat o hotărîre legală și temeinică. Astfel, argumentele recurenților

precum că au fost apreciate și aplicate eronat prevederile legale, nu pot fi reținute ca

întemeiate, deoarece sunt declarative, fiind invocate doar pentru a se încadra în

temeiurile declarării recursului.

11

Colegiul conchide că instanța de apel corect a constatat legalitatea hotărîrii primei

instanțe precum că afirmațiile pîrîtului Sergiu Mocanu lezează onoarea, demnitatea și

reputația profesională a reclamantului Vladimir Plahotniuc, dispunînd dezmințirea

acestora, totodată, corect constatînd că o parte din informația difuzată nu poate fi

catalogată ca informație ce lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a

reclamantului, iar alt fragment nu se referă nemijlocit la persoana acestuia.

Instanța de recurs respinge argumentele invocate de recurentul Sergiu Mocanu

precum că limitele criticii acceptabile în adresa personalităților publice sau a

organismelor guvernamentale sunt mai largi decît ale celei în adresa persoanelor

particulare, și în general sunt mai largi atunci cînd nu sunt criticate persoane

nominalizate, deoarece în situația în speță acesta nu a făcut probațiunea afirmațiilor

sale, nu a confirmat afirmațiile răspîndite, or, acesta era obligat și dispunea de

posibilități reale de a controla veridicitatea afirmațiilor sale.

La acest capitol, instanța de recurs reține că, Sergiu Mocanu a depășit limitele

admise pentru exprimarea unei opinii critice, deoarece nu avea probe suficiente și

pertinente. Există limite la dreptul de a răspândi informații publicului și trebuie să fie

instituită o balanță între acest drept și drepturile celor afectați. Chiar și atunci când o

declarație constitui-e o judecată de valoare, proporționalitatea unei imixtiuni poate

depinde de faptul dacă există o bază faptică suficientă pentru declarația respectivă, iar

in acest context, pîrîtul n-a prezentat careva probe.

Argumentul recurentului Sergiu Mocanu precum că instanțele de judecată nu au

motivat încasarea prejudiciului moral, la fel, nu poate fi reținut ca întemeiat, deoarece

conform art. 16 alin. (8) Cod civil, orice persoană în a cărei privință a fost răspândită o

informație ce îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională este în drept, pe

lângă dezmințire, să ceară repararea prejudiciului material și moral cauzat astfel.Astfel,

prejudiciul moral cauzat prin răspândirea informației care lezează onoarea, demnitatea

sau reputația profesională urmează să fie reparat conform normelor care se conțin la

Capitolul XXXIV al Codului civil, conform cărora repararea prejudiciul moral se

compensează indiferent de vinovăția autorului (art. 1422).

Raportînd cadrul normativ enunțat, instanța de recurs constată drept corectă

determinarea cuantumului compensării prejudiciului moral stabilit de instanțele

judecătorești în sumă de 50 000 lei.

Nu pot constitui temei de admitere a recursului nici criticile invocate de Sergiu

Mocanu în vederea faptului încălcării de către instanțele de judecată a normelor de

drept procedural, deoarece acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 400

alin. (3) CPC, care expres stipulează cazurile în care normele de drept procedural se

consideră că au fost încălcate.

Colegiul va respinge și argumentele invocate în recursul declarat de Vladimir

Plahotniuc, deoarece acestea se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate

și elucidate pe deplin de către instanța de apel, și sînt expuse asupra circumstanțelor de

12

fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă, cu respectarea

normelor de drept material și procedural, și nu constituie temei de casare a deciziei

contestate conform art. 400 alin.(2) și (3) CPC.

Cît privește soluția instanței de apel privind diminuarea cuntumului onorariului

avocatului de la 70 000 lei la 10 000 lei, Colegiul la fel o consideră întemeiată. Or,

prin prisma art. 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, pentru ca cheltuielile de asistență juridică să fie incluse în

suma acordată trebuie să fie reale și necesare și să aibă un cuantum rezonabil, cu

anexarea orelor lucrătoare de reprezentant conform contractului încheiat.

La fel, instanța de recurs nu poate pune la baza casării hotărîrii judecătorești nici

argumentul invocat de ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL precum că reclamantul

urma să respecte procedura prealabilă de soluționare a pricinii, stabilită de art. 15 și

art. 17 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23.04.2010.

În acest context, instanța de recurs reține că, potrivit art. 3 alin. (1) CPC,

instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării

cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței

judecătorești (hotărîri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte

autorități în cazurile prevăzute de lege.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău corect a constatat că cererea de chemare în

judecată a fost depusă la data de 04 august 2010, iar Legea cu privire la libertatea de

exprimare nr. 64 din 23.04.2010 a intrat în vigoare ulterior, la data de 09.10.2010.

În asemenea circumstanțe, la data primirii cererii de chemare în judecată în

procedură, Legea cu privire la libertatea de exprimare încă nu era în vigoare, astfel,

decădea și necesitatea respectării condițiilor impuse de aceasta.

Contrar argumentelor invocate de ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus”, Colegiul notează

că, deși jurisprudența CEDO susține că libertatea de exprimare constituie unul din

fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, iar protecția care trebuie

acordată presei este de o importanță deosebită, totuși art. 10 al Convenției nu

garantează o libertate de exprimare totalmente nelimitată.

Aici, se vor reține prevederile paragrafului 2 al articolului nominalizat, prin care

este de înțeles că exercitarea libertății de exprimare presupune „obligații și

responsabilități”, care de asemenea, se aplică presei, potrivit căror CEDO a statuat că

datorită acestor „obligații și responsabilități” inerente exercitării libertății de

exprimare, protecția acordată de articolul 10 jurnaliștilor în ceea ce privește relatarea

cu privire la chestiunile de interes general, este supusă condiției ca ei să acționeze cu

bună-credință pentru a oferi informații corecte și credibile în conformitate cu etica

jurnalistică (a se vedea cauza Bladet Tromso and Stensaas versus Norway).

Alte argumente invocate în recursurile declarate nu pot constitui temei de

admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

13

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia ei în fapt.

Distinct de cele expuse, completul reține că instanța de apel motivat și amplu

argumentat, s-a expus asupra tuturor aspectelor juridice în hotărîrea sa, astfel că toate

criticile formulate în recursurile declarate sunt nejustificate, urmînd a fi declarate

inadmisibile.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

deasemenea recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991).

Astfel, reieșind din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că,

instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și apreciat corect

probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material și procesual, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursurile declarate de Sergiu Mocanu, Vladimir Plahotniuc

și ÎCS,,Jurnal de Chișinău Plus” SRL, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Recursurile declarate de Sergiu Mocanu, Vladimir Plahotniuc și ÎCS,,Jurnal de

Chișinău Plus” SRL se consideră inadmisibile.

Decizia este irevocabilă de la pronunțare.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Tatiana Vieru

Valentina Clevadî

14