2ra-1428/18 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale, repararea prejudiciului moral

2ra-1428/18 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2ra-1428/2018

Prima instanță: Judecătoria Ciocana, mun.Chișinău (Al.Spoială)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Clima, I.Țurcan, I.Cotruță)

Î N C H E I E R E

25 iulie 2018 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir

Plahotniuc împotriva lui Viorel Țopa, Victor Țopa, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL, intervenient accesoriu Vladimir Filat, privind apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2018 și a hotărîrii

Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 03 decembrie 2015,

c o n s t a t ă :

La 17 august 2010, Plahotniuc Vladimir a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Viorel Țopa, Victor Țopa, Postul de televiziune „Publika

TV”, Jurnal Trust Media (postul de televiziune „Jurnal TV”) privind obligarea

pîrîților Viorel Țopa și Victor Țopa să dezmintă în cel mult 15 zile de la data

intrării în vigoare a hotărîrii judecătorești, la posturile de televiziune „Jurnal TV” și

„Publika TV”, declarațiile mincinoase răspândite, obligarea posturilor de

televiziune „Jurnal TV” și „Publika TV” să difuzeze în cel mult 15 zile de la data

intrării în vigoare a hotărîrii judecătorești, dezmințirile lui Viorel Țopa și respectiv

Victor Țopa, în același spațiu editorial în care au fost răspândite declarațiile

mincinoase și denigratoare, încasarea de la Victor Țopa și Viorel Țopa a

prejudiciului moral în sumă a cîte 45 000 de lei de la fiecare și încasarea în mod

solidar de la Victor Țopa și Viorel Țopa a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 11 august 2010 a avut

loc o conferință de presă la care au participat Victor Țopa și Viorel Țopa. La

conferința respectivă, Victor Țopa și Viorel Țopa au răspîndit informație cu

caracter denigrator și minciunos despre reclamant și anume: precum că ultimul

terorizează timp de 8 ani țara; a monopolizat ilicit comerțul cu carnea, telefoane

mobile, exportul de metale feroase, comerțul cu energia electrică, ramurile

1

economiei naționale, cît și toate fluxurile financiare; are legături corupționiste cu

judecătorul Colenco Aureliu, cu colaboratorii CCCEC și Procuratura Genrală; a

devenit ilegal proprietar al BC „Victoriabank” SA, al postului de televiziune

„Prime”; l-a deposedat pe Viorel Țopa de afaceri și business; este beneficiarul

tuturor acțiunilor colaboratorilor CCCEC, acțiuni care s-au răsfrîns asupra lui

Viorel Țopa, care a fost atacat, torturat, intimidat, percheziționat acasă de către

colaboratorii CCCEC la indicația lui Plahotniuc Vladimir; invită la „Nobil Club”

judecători, unde aceștea își scriu hotărîrile; dă indicații domnilor Zumbreanu și

Galeru, colaboratorilor organelor procuraturii; dă indicații și primește rapoarte

privind îndeplinirea indicațiilor de la diferite autorități publice, sugerîndu-se că a

fost uzurpată puterea de stat de către reclamant; a încercat să deposedeze postul de

televiziune „Pro TV” de licență.

La 11 august 2010, Viorel Țopa a participat la emisiunea „Cabinetul din

umbră”, care a fost difuzat de postul de televiziune „Jurnal TV”. În cadrul

emisiunii respective Viorel Țopa a menționat faptul precum că Plahotniuc

Vladimir a acaparat afacerea lui Danilescu cu SA „Franzeluța”, a dat indicații

colaboratorilor CCCEC să investigheze problemele de la SA „Franzeluța”, a dat

indicații inclusiv judecătorilor, care au examinat dosarele în privința problemelor

de la SA „Franzeluța”; Vlad Plahotniuc este beneficiarul tuturor acțiunilor

colaboratorilor CCCEC, care de pe urma investigațiilor respective, preia afacerile

tuturor businesman-ilor; prin ordinile date de către reclamant, colaboratorii

CCCEC amenință familiile, copiii unor persoane, precum și unele persoane cu

distrugerea lor fizică; dă indicații într-un club privat directorului CCCEC,

Procurorului general Valeriu Zubco, instituțiilor fundamentale ale statului, ca la

rîndul său aceștea raportîndu-i și primind remunerații de la reclamant; a acaparat

ilegal BC „Victoriabank” SA, postul de televiziune „Prime”, „Casa media”. La fel

a menționat că și mafia din Moldova este reprezentată de reclamant, ce ar însemna

că a organizat un grup criminal.

La 11 august 2010, Victor Țopa a participat la emisiunea „Fabrica”, emisă de

către postul de televiziune „Publika TV”. În cadrul acestei emisiuni pîrîtul Victor

Țopa a răspîndit informație mincinoasă despre Vladimir Plahotniuc precum că

dumnealui a preluat acțiunile pîrîților Victor Țopa și Viorel Țopa și ale altor

acționari, reprezentați de Victor Țopa și Viorel Țopa; a acaparat ilegal afacerea lui

Danilescu, SA „Franzeluța”; dă indicații în biroul personal colaboratorilor CCCEC,

lui Zumbreanu, Procurorului general Zubco prin telefon; a uzurpat puterea

executivă și judecătorească; controlează Judecătoria Economică; a acaparat ilegal

hotelul „Codru”, „Național”, postul de televiziune „Prime”, a lipsit de licență

postul de televiziune „TVR1”, inclusiv însușindu-și toate fluxurile financiare.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, obligarea pîrîților Viorel Țopa și

Victor Țopa să dezmintă în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii

judecătorești, la posturile de televiziune „Jurnal TV” și „Publika TV”, declarațiile

mincinoase răspândite, obligarea posturilor de televiziune „Jurnal TV” și „Publika

TV” să difuzeze în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii

judecătorești, dezmințirile lui Viorel Țopa și respectiv Victor Țopa, în același

spațiu editorial în care au fost răspândite declarațiile mincinoase și denigratoare,

încasarea de la Victor Țopa și Viorel Țopa a prejudiciului moral în sumă a cîte

2

45 000 de lei de la fiecare și încasarea în mod solidar de la Victor Țopa și Viorel

Țopa a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 20 august 2010, s-a

restituit cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Plahotniuc împotriva lui

Viorel Țopa, Victor Țopa, Postul de televiziune „Publika TV” și „Jurnal Trust

Media” (postul de televiziune „Jurnal TV”) privind apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale.

S-a remis lui Vladimir Plahotniuc încheierea în cauză și cererea de chemare în

judecată (f.d.21, Vol.I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2010, s-a admis

recursul declarat de Vladimir Plahotniuc, s-a casat integral încheierea Judecătoriei

Buiucani, mun.Chișinău din 20 august 2010 și s-a remis spre examinare în fond la

Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a lui Vladimir Plahotniuc împotriva lui Viorel Țopa, Victor Țopa, Postul

de televiziune „Publika TV” și „Jurnal Trust Media” (postul de televiziune „Jurnal

TV”) privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale (f.d.53-56,

Vol.I).

Prin încheierea din 02 decembrie 2010 a Judecătoriei Buiucani,

mun.Chișinău, a fost admisă cererea de concretizare a denumirii unor părți în

proces adresată de reprezentantul reclamantului, avocatul Vitalie Nagacevschi,

anume substituirea denumirilor greșite a pîrîților, în locul Postului de televiziune

„Publika TV” și „Jurnal Trusta Media” (postul de televiziune „Jurnal TV”) a se citi

corect: ÎM „Știri Media Grup” SRL și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL (f.d.87).

Prin încheierea din 07 iunie 2011 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, s-a

respins ca neîntemeiată cererea reprezentantului reclamaților Năstase Andrei cu

privire la atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a lui Marian Lupu

(f.d.174, Vol.I).

Prin decizia din 13 iulie 2011 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul

declarat de reprezentantul lui Țopa Viorel și Țopa Victor, avocatul Năstase Andrei

și s-a menținut încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 07 iunie 2011

(f.d.199-201, Vol.I).

Prin încheierea din 24 aprilie 2012 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea reprezentantului ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL, Dumitru Pavel, cu privire la atragerea în proces în calitate de

intervenient accesoriu a Agenției de presă „INFOTAG” (f.d.34-35, Vol.III).

Prin decizia din 19 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul

declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și a fost menținută încheierea

Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 24 aprilie 2012 privind respingerea cererii

de atragere în proces a Agenției de presă „INFOTAG” în calitate de intervenient

accesoriu (f.d.44-45, Vol.III).

Prin încheierea din 25 septembrie 2012 a Judecătoriei Buiucani,

mun.Chișinău, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, Vladimir

Filat (f.d.149, Vol.III).

Prin încheierea din 14 martie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău,

cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Plahotniuc împotriva lui Viorel

Țopa, Victor Țopa, ÎM „Știri Media Grup” SRL, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

3

SRL, intervenient accesoriu Vladimir Filat privind apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale, încasarea prejudiciului moral, a fost scoasă de pe rol

(f.d.161, Vol.III).

Prin încheierea din 02 august 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, s-

respins ca neîntemeiată cererea avocatului Vitalie Nagacevschi, în interesele

reclamantului Vladimir Plahotniuc, privind anularea încheierii Judecătoriei

Buiucani, mun.Chișinău din 14 martie 2013, emisă în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Vladimir Plahotniuc împotriva lui Viorel Țopa,

Victor Țopa, ÎM „Știri Media Grup” SRL, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL,

intervenient accesoriu Vladimir Filat privind apărarea onoarei, demnității,

reputației profesionale și încasarea prejudiciului moral – prin care cererea de

chemare în judecată a fost scoasă de pe rol (f.d.259-261, Vol.III).

Prin decizia din 10 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

recursul declarat de către reprezentantul lui Vladimir Plahotniuc, Vitalie

Nagacevschi, s-au casat integral încheierile Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău

din 14 martie 2013 și 02 august 2013, iar pricina civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Vladimir Plahotniuc împotriva lui Viorel Țopa, Victor Țopa,

ÎM „Știri Media Grup” SRL, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, intervenient

accesoriu Vladimir Filat privind apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale, încasarea prejudiciului moral, a fost restituită pricina în aceeași

instanță judecătorească pentru examinarea fondului cauzei (f.d.17-20, Vol.IV).

Prin încheierea din 25 octombrie 2013 a Judecătoriei Buiucani,

mun.Chișinău, s-a admis cererea reprezentantului ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL privind înlocuirea succesorului în drepturi și s-a dispus înlocuirea ÎM „Știri

Media Grup” SRL cu succesorul în drepturi „Știri Media TV” SRL, MD 2008,

str.Ghioceilor, nr.1, mun.Chișinău (f.d.62-63, Vol.IV).

Prin încheierea din 16 ianuarie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea avocatului Năstase Andrei privind strămutarea judecării pricinii civile la

acțiunea înaintată de Vladimir Plahotniuc împotriva lui Viorel Țopa, Victor Țopa,

SRL „Știri Media TV”, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, intervenient accesoriu

Vladimir Filat privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,

încasarea prejudiciului moral la Judecătoria Centru, mun.Chișinău și s-a remis

cauza pentru soluționare în fond Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău (f.d.101-103,

Vol.IV).

Prin încheierea din 27 ianuarie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău,

s-a primit spre examinare în procedură contencioasă cererea de chemare în

judecată înaintată de Vladimir Plahotniuc împotriva lui Viorel Țopa, Victor Țopa,

SRL „Știri Media TV”, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, intervenient accesoriu

Vladimir Filat privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și

încasarea prejudiciului moral (f.d.112-113, Vol.IV).

Prin încheierea din 11 februarie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău,

s-a corectat greșeala evidentă strecurată în dispozitivul încheierii Judecătoriei

Buiucani, mun.Chișinău nr.2-2132/14 din 27 ianuarie 2014 la cererea de chemare

în judecată înaintată de Vladimir Plahotniuc împotriva lui Viorel Țopa, Victor

Țopa, SRL „Știri Media TV”, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, intervenient

accesoriu Vladimir Filat privind apărarea onoarei, demnității și reputației

4

profesionale și încasarea prejudiciului moral, în loc de anul „2013” s-a indicat anul

„2014” (f.d.126, Vol.IV).

Prin decizia din 29 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea

de recurs declarată de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL împotriva

încheierii din 27 ianuarie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău prin care s-a

primit spre examinare cererea de chemare în judecată și s-a respins recursul

declarat de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL cu menținerea încheierii din

11 februarie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, prin care s-a dispus

corectarea erorii (f.d.197-201, Vol.IV).

Prin încheierea din 29 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

cererea depusă de reprezentantul ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL privind

strămutarea în altă instanță de judecată de același grad a cauzei civile la cererea de

chemare în judecată depusă de către Vladimir Plahotniuc împotriva lui Viorel

Țopa, Victor Țopa, SRL „Știri Media TV”, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL,

intervenient accesoriu Vladimir Filat privind apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale și s-a dispus strămutarea pricinii civile pentru examinare în

fond la Judecătoria Ciocana, mun.Chișinău (f.d.136-137, Vol.V).

La data de 16 aprilie 2015 reclamantul Vladimir Plahotniuc, reprezentat de

avocatul Vitalie Nagacevschi, a depus cerere prin care a renunțat la orice pretenție

față de ÎM „Știri Media Grup” SRL (f.d.185, Vol.V).

Prin încheierea din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău,

s-au respins cererile reprezentantului, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, Dumitru

Pavel, privind atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii a lui Marian

Lupu și „General Media Grup” SRL (f.d.132, 142, 146-147, Vol.VI).

Prin hotărârea din 03 decembrie 2015 a Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a obligat pîrîtul Viorel Țopa să

dezmintă informațiile în privința reclamantului Vladimir Plahotniuc, răspîndite în

cadrul conferinței de presă din 11 august 2010, pe motiv că sunt mincinoase și

lezează onoarea, demnitatea și reputația persoanei și anume următoarele informații:

- Plahotniuc Vladimir a devenit ilegal proprietar al BC „Victoriabank” SA, a

devenit ilegal proprietar al postului de televiziune „Prime”, l-a deposedat de afaceri

și business pe Viorel Țopa, este „beneficiarul” tuturor acțiunilor colaboratorilor

CCCEC, că Viorel Țopa a fost atacat, torturat, intimidat, percheziționat acasă de

către colaboratorii CCCEC la indicația reclamantului, invită la „Nobil Club”

judecătorii, unde aceștea își scriu hotărîrile, dă indicații domnilor Zumbreanu,

Galeru, colaboratorilor organelor procuraturii, dă indicații și primește rapoarte

privind îndeplinirea indicațiilor de la diferite autorități publice, a încercat să

deposedeze postul de televiziune „Pro TV” de licență.

S-a obligat pîrîtul Viorel Țopa să dezmintă informațiile în privința

reclamantului Vladimir Plahotniuc, răspândite în cadrul emisiunii „Cabinetul din

Umbră” din 11 august 2010, transmisă de postul de televiziune „Jurnal TV”, pe

motiv că sunt mincinoase și lezează onoarea, demnitatea și reputația persoanei și

anume următoarele informații:

- Vladimir Plahotniuc a acaparat afacerea lui Danilescu cu „Franzeluța”, a dat

indicații colaboratorilor CCCEC să investigheze problemele de la „Franzeluța”, a

dat indicații judecătorilor care au examinat dosarele în privința problemelor de la

5

„Franzeluța”, este beneficiar al tuturor acțiunilor colaboratorilor CCCEC – de pe

urma investigațiilor cărora preia afacerile, amenință familiile, copiii unor persoane

precum și unele persoane cu distrugere fizică, într-un club privat dă indicații

procurorilor, directorului CCCEC, instituțiilor statului, aceștea îi raportează și

primesc de la dumnealui remunerații, dădea indicații Procurorului General, Zubco

Valeriu și acesta îi raporta, a acaparat ilegal „Victoriabank”, televiziunea „Prime”

și „Casa Media”, beneficiar la toate deposedările este Plahotniuc.

S-a obligat pîrîtul Victor Țopa să dezmintă informațiile în privința

reclamantului Plahotniuc Vladimir, răspândite în cadrul conferinței de presă din 11

august 2010, pe motiv că sunt mincinoase și lezează onoarea, demnitatea și

reputația persoanei și anume următoarele informații:

- Plahotniuc Vladimir terorizează de 8 ani țara, a monopolizat ilicit comerțul

cu carnea, importul de telefoane mobile, exportul de metale feroase, comerțul cu

energia electrică, alte ramuri ale economiei naționale și toate fluxurile financiare,

are legături corupționale cu Colenco Aureliu, cu colaboratorii CCCEC și

Procuratura Generală.

S-a obligat pîrîtul Țopa Victor să dezmintă informațiile în privința

reclamantului Plahotniuc Vladimir, răspândite în cadrul emisiunii „Fabrica” din 11

august 2010, transmisă de postul de televiziune „Publika TV”, pe motiv că sunt

mincinoase și lezează onoarea, demnitatea și reputația persoanei, și anume

următoarele informații:

- Vladimir Plahotniuc a furat acțiunile lui Țopa Victor, Țopa Viorel și ale altor

acționari, a acaparat ilegal afacerea dlui Danilescu cu pîine și făină, dă indicații

dlui Zumbreanu și ultimul vine în biroul lui Plahotniuc Vladimir să primească

indicații; dădea indicații Procurorului General prin telefon, a creat un sistem dublu

de putere al puterii oficiale, tenebru și administrează toate procesele; a acaparat

ilegal hotelul „Codru”, „Național”, postul de televiziune „Prime”, a lipsit de licență

postul de televiziune „TVR 1”, a luat fluxul de finanțe, a furat aproape toate

activele care le deține.

S-a dispus ca informațiile sus meționate să fie dezmințite în termen de 15 zile

din momentul cînd hotărîrea va deveni executorie, în cadrul acelorași emisiuni și la

aceeași oră. Informațiile urmând a fi difuzate pe cheltuiala dlui Țopa Victor și

Țopa Viorel, respectiv.

S-a încasat, în mod solidar, de la Țopa Victor și Țopa Viorel în beneficiul lui

Plahotniuc Vladimir suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-a respins cererea de chemare în judecată în partea în care se referă la

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică (f.d.207, 224-

229, Vol.VI).

Prin încheierea din 31 ianuarie 2018 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, s-a respins cererea cu

privire la strămutarea pricinii la o altă instanță de judecată de același grad inaintată

de Țopa Viorel și s-a restituit cauza civilă pentru examinare la Curtea de Apel

Chișinău (f.d.63-66, Vol.VIII).

Prin decizia din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chșinău s-au respins

cererile de apel declarate de SRL „Jurnal de Chișinău Plus”, Victor Țopa, Viorel

Țopa și Plahotniuc Vladimir.

6

S-a menținut hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău emisă la 03

decembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladimir Plahotniuc împotriva lui Viorel Țopa, Victor Țopa, ÎCS „Jurnal de

Chișinău Plus” SRL, intervenient accesoriu Vladimir Filat, privind apărarea

onoarei, demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral (f.d.84-

103, Vol.VIII).

Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a

reținut că prima instanță just a examinat circumstanțele cauzei și întemeiat a

conchis că pîrîrții Țopa Viorel și Țopa Victor nu au prezentat probe ce ar

confirma informațiile adresate împotriva reclamantului.

Totodată, instanța de apel a conchis că în lipsa unor probe referitor la starea

materială a pîrîților, orice cuantum al prejudiciului moral, ipotetic, ar putea fi

disproporționat. Astfel, pentru a exclude oricare posibilități de a dispune de o

măsură disproporțională, prima instanță întemeiat a respins cerința de reparare a

prejudiciului moral or, informația defăimătoare a fost utilizată cînd reclamantul

avea o activitate politică, iar ținînd cont de specificul activității politice,

constatarea falsității informației și obligarea la dezmințire prin sine însăși

presupune o satisfacție morală echitabilă pentru un politician. Totodată, instanța

de apel a reținut și faptul că cererea de chemare în judecată a fost înaintată în

a.2010. Respectiv, ținînd cont că finalizarea examinării pricinii în ordine de apel

care are loc în a.2018, a considerat că acest fapt influențează importanța reparării

prejudiciului cauzat reclamantului și anume în sensul diminuării acesteia.

Încasarea compensației în mărime de 50 la 5000 de unități convenționale este

condiționată de refuzul persoanei obligate să publice dezmințirea. Astfel, instanța

de judecată nu poate a se expune apriori asupra solicitării de încasare a

compensației or, temeinicia pretenției și cuantumul acesteia, urmează a fi stabilite

ulterior, în cazul survenirii refuzului.

La caz, s-a constatat și un abuz de drepturi procedurale din partea pîrîților-

apelanților or, ultimii au înaintat mai multe cereri de recuzare pe parcursul

examinării cauzei, care în final conform actelor judecătorești, s-au atestat a fi

neîntemeiate, declarative.

Prima instanță a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural, în

consecință adoptând o hotărâre în corespundere cu cerințele legii.

La 04 iunie 2018, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 03

decembrie 2015 a Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău, cu dispunerea încetării

procesului civil în temeiul art.265 lit.a) Cod de procedură civilă, sau după caz

dispunerea rejudecării cauzei de prima instanță, în alt complet de judecată.

Drept temei de depunere a recursului, recurentul a invocat prevederile art.432

Cod de procedură civilă al Republicii Moldova.

În motivarea recursului s-a indicat că, judecarea cauzei în prima instanță a avut

loc fără participarea reprezentantului ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și fără

citarea acestuia în instanța de apel, precum și faptul că instanța a menținut pe rol

7

acțiunea fără ca reclamantul să solicite acest fapt, admițînd în proces o persoană

fără împuterniciri.

Judecarea cauzei a avut loc fără a se lua în considerare argumentele invocate

de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și probele administrate, precum și nu au fost

aplicate legi care erau obligatorii pentru a fi aplicate.

Judecarea cauzei s-a efectuat fără atragerea în proces a părților

corespunzătoare (Publika TV și Marian Lupu), precum și fără citarea

corespunzătoare a lui Vladimir Filat. Atît în prima instanță, cît și în instanța de

apel, judecarea cauzei s-a efectuat de magistrați care nu erau în drept să judece

acest litigiu, fiind necesară recuzarea lor.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 28 februarie 2018 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 21

martie 2018 (f.d.104, Vol.VIII) lipsind însă date privind recepționarea acesteia. În

circumstanțele menționate, recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL

la 04 iunie 2018, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 18 iunie 2018, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs

intimaților, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă pînă la data

examinării cauzei, referințe prin care intimații să-și exprime poziția cu privire la

recursul declarat, nu au fost depuse.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

8

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă, la caz încălcările invocate de către recurent, nu

conțin exclusiv chestiuni de drept și nu permit încadrarea lor în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În mod evident

lipsește o formulare suficientă și adecvată în ce privește chestiunea de drept pusă în

discuție pentru a identifica esența cererii de recurs și ilegalitatea deciziei

contestate, impuse de art.437 alin.1, lit.f) Cod de procedură civilă (a se vedea,

Petrovic v.Luxembrug, 17 februarie 2011, parag.31 – 33, Sturm v.Luxemburg,

ibidem, parag.32).

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

9

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene a

Drepturilor Omului, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul că,

instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎCS

„Jurnal de Chișinău Plus” SRL ca inadmisibil.

În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

10