2ra-1770/18 — declararea nulității contractului de donație ș.a.

dosarul nr.2ra-1770/18

prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (A. Furdui)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sergiu

Sahanovschi, în interesele copilului minorXXXXX,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Sahanovschi, în interesele copilului minor XXXXX împotriva Margaretei Tornea și

Angelei Vlaicu, intervenienți accesorii Camera Înregistrării de Stat și Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului Centru municipiului Chișinău cu privire la declararea

nulității contractului de donație,

împotriva deciziei din 04 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a admis

apelul declarat de Sergiu Sahanovschi, în interesele copilului minorXXXXX, s-a casat

hotărârea din 11 aprilie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și s-a emis o

hotărâre nouă,

c o n s t a t ă:

La 08 aprilie 2014, Sergiu Sahanovschi a depus în interesele copilului minor

XXXXX cerere de chemare în judecată împotriva Margaretei Tornea și Angelei Vlaicu,

intervenienți accesorii Camera Înregistrării de Stat și Direcția pentru protecția drepturilor

copilului Centru mun. Chișinău cu privire la declararea nulității contractului de donație

din 05 martie 2014.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în data de 11 septembrie 2012, în

urma decesului soției Victoria Sahanovschi, mama biologică aXXXXX, născută

laXXXXX, acționând în numele și interesele fiicei minore, a acceptat moștenirea rămasă

după decesul acesteia.

A menționat că, succesori legali ai defunctei sunt: fiica minorăXXXXX, mama

Margareta Tornea și tatăl Alexandru Tornea, care la 04 septembrie 2013, a decedat.

La 18 februarie 2014, în calitate de reprezentant legal, acționând în numele și

interesele fiicei saleXXXXX, a depus la notar declarația de acceptare a succesiunii,

deschisă după decesul bunicului, Alexandru Tornea, iar în data de 27 februarie 2014,

Margareta Tornea și Angela Vlaicu, la fel, au depus declarații de acceptare a succesiunii,

deschise după decesul defunctului.

1

Astfel, cunoscând faptul că, soții Alexandru Tornea și Margareta Tornea dețineau cu

drept de proprietate în devălmășie 68,812% cote-părți din capitalul social al SRL

„Tezaur-94”, în care Victoria Sahanovschi deținea 15,594% cote-părți din capitalul

social, a ridicat din Registrul de stat al persoanelor juridice extrasul nr. 7125 din 13

martie 2014, din care rezultă că, pârâta Margareta Tornea nu mai figurează în calitate de

asociat al SRL „Tezaur-94”, iar cota-parte a Angelei Vlaicu s-a mărit până la 84,41% din

capitalul social al întreprinderii.

Conform informației eliberată de Camera Înregistrării de Stat nr. 220 din 18 martie

2014, în data de 07 martie 2014, au fost înregistrate modificările operate în documentele

de constituire a SRL „Tezaur-94” cu privire la componența asociaților și redistribuirea

părților sociale, în urma cărora pârâta Angela Vlaicu deține 84,41 % din capitalul social,

iar cota Victoriei Sahanovschi a rămas neschimbată.

În opinia reclamantului, pârâta Margareta Tornea, după decesul soțului său,

Alexandru Tornea, a înstrăinat contrar prevederilor legale cota-parte în mărime de 68,812

% din capitalul social al SRL „Tezaur-94” în beneficiul pârâtei Angela Vlaicu, astfel,

diminuând semnificativ patrimoniul succesoral și, respectiv, cota succesorală a

minorei,XXXXX.

Prin urmare, a considerat că, Margareta Tornea și Angela Vlaicu, la încheierea

contractului de donație, intenționat nu au informat notarul despre decesul lui Alexandru

Tornea și nici Camera Înregistrării de Stat, care a operat modificările respective în

documentele de constituire a întreprinderii.

În contextul celor expuse, a solicitat reclamantul declararea nulității contractului de

donație nr. 403 din 05 martie 2014, încheiat între Margareta Tornea și Angela Vlaicu,

prin care a fost înstrăinată 68,812% cotă-parte din capitalul social al SRL „Tezaur-94”,

cu aducerea părților la poziția inițială.

Prin hotărârea din 11 aprilie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău acțiunea

s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 14 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Sergiu Sahanovschi în interesele copilului minor XXXXX și s-a

menținut hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 06 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de către Sergiu Sahanovschi în interesele copilului minorXXXXX, s-a casat

integral decizia din 14 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cauza fiind remisă spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 04 aprilie 2018, a

admis apelul declarat de Sergiu Sahanovschi în interesele copilului minorXXXXX, a

casat hotărârea din 11 aprilie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și a emis o

hotărâre nouă prin care a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Sahanovschi, în interesele copilului minor XXXXX împotriva Margaretei

Tornea și Angelei Vlaicu, intervenienți accesorii Camera Înregistrării de Stat și Direcția

pentru Protecția Drepturilor Copilului Centru mun. Chișinău cu privire la declararea

nulității contractului de donație.

În consolidarea soluției sale, instanța de apel a reținut că deși prima instanță

întemeiat a ajuns la concluzia privind respingerea acțiunii ca neîntemeiată, la examinarea

cauzei a aplicat eronat normele de drept material.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a constatat că prima instanță neîntemeiat a

concluzionat că Sergiu Sahanovschi, acționând în interesul copilului minorXXXXX, nu a

2

probat calitatea sa sau a fiicei de coproprietar devălmaș, ce i-ar conferi dreptul de a

solicita declararea nulității actului juridic, în temeiul art. 369 al.(3) din Codul civil. Or,

prin prisma art. 1558 din Codul civil, Sergiu Sahanovschi, acționând în interesul

copilului minorXXXXX, dispunând de certificat ce confirmă calitatea de moștenitor

eliberat Sofiei Sahanovschi, este în drept să sesizeze instanța de judecată cu acțiune

privind declararea nulității actului juridic.

Însă, în speța dată instanța de apel a conchis că Sergiu Sahanovschi, acționând în

interesul copilului minorXXXXX, n-a prezentat probe, ce ar confirma că contractul de

donație din 05 martie 2014 încheiat între Margareta Tornea și Angela Vlaicu este lovit de

nulitate.

Totodată, instanța de apel invocând prevederile art. 152 alin. (1) din Codul civil, a

reținut că Tornea Margareta era în drept să-și înstrăineze liber partea socială a soțului,

rudelor și afinilor în linie dreaptă fără limită și în linie colaterală până la gradul doi

inclusiv, celorlalți asociați și societății, considerent din care apelantului nu i s-a cerut

acordul la înstrăinare (donarea) părții sociale, or prin actul de constituire a întreprinderii

SRL „ Tezaur-94” nu se impune o astfel de condiție.

La 05 iulie 2018, Sergiu Sahanovschi, în interesele copilului minor XXXXXa

declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu

pronunțarea unei hotărâri noi prin care acțiunea înaintată să fie admisă.

În motivarea recursului, recurentul a menționat că instanța de apel eronat a aplicat

normele de drept material, iar în consecință a adoptat o decizie ilegală.

A menționat recurentul că a probat calitatea sa și a fiicei de coproprietar devălmaș,

ce îi conferă dreptul de a solicita declararea nulității actului juridic încheiat de unul dintre

coproprietarii devălmași, în temeiul art. 369 alin. (3) din Codul civil.

În opinia recurentului, contractul de donație din 05 martie 2014, este afectat de

nulitate, deoarece este încheiat fără cauză și contravine normelor imperative și bunelor

moravuri, este afectat de o eroare considerabilă printr-o falsă reprezentare referitor la

părțile actului juridic.

La caz, a notat că Tornea Margareta cunoscând de faptul că la momentul donării

cotei-părți sociale în mărime de 68 812% din SRL „Tazaur-94”, nu era eliberat

certificatul de moștenitor legal după succesiunea rămasă de la defunctul Tornea

Alexadru, a depus declarații false în fața notarului, cu scopul de a diminua averea

succesorală.

A mai menționat recurentul că instanțele de judecată urmau a ține cont că capitalul

social al SRL „Tazaur 94” a fost acumulat de către Tornea Margareta în timpul căsătoriei

cu Tornea Alexandru, iar prin donarea întregului capitalul social, îi îngrădește succesorul

în drepturiXXXXX, dreptul de proprietate consfințit în Constituția Republicii Moldova.

Prin referința depusă la 14 septembrie 2018, Tornea Margareta a menționat că

recursul înaintat de Sergiu Sahanovschi, în interesele copilului minorXXXXX, conține

obiecțiile de fapt și de drept care deja au constituit obiect de studiere și verificare de către

instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare, temei din care a

solicitat a fi considerat inadmisibil.

Instanța de recurs constată că, decizia din data de 04 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată participanților la proces în data de 05 iunie 2018 (f.d. 105).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 din Codul de procedură civilă , consideră

recursul depus la data de 05 iulie 2018, în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

3

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil, din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Argumentele recurentului precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost determinate

de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect de instanța de apel cu

argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în

litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurentul nu a invocat nici un argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența

instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (Doorson

împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol Completul reține că, recursul

declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural,

iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și

nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

4

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă după

ce recurentul a avut posibilitatea de a fi auzit de prima instanță și de instanța de apel,

fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages

Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996,

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurentului i-a fost asigurat dreptul

de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv. De

fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii din

perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în

fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în

vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea

nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate,a

aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, Completul de admisibilitate al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Sahanovschi, în interesele

copilului minorXXXXX,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Sahanovschi, în interesele copilului minor XXXXXîmpotriva Margaretei Tornea și

Angelei Vlaicu, intervenienți accesorii Camera Înregistrării de Stat și Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului Centru mun. Chișinău cu privire la declararea nulității

contractului de donație, împotriva deciziei din 04 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

5