2ra-780/18 — revocarea contractului de donație

2ra-780/18 — revocarea contractului de donație (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr.2ra-780/18

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești

judecător: E. Lavciuc

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

D E C I Z I E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Grosu Maria, prin intermediul

avocatului Tănase Oleg,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grosu Maria

împotriva lui Focșa Daniela, cu privire la revocarea contractului de donație,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin

care a fost respins apelul declarat de Grosu Maria și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 16 martie 2017, prin care, a fost

respinsă, în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă, cererea de

chemare în judecată depusă de Grosu Maria împotriva lui Focșa Daniela, cu

privire la revocarea contractului de donație,

c o n s t a t ă:

La data de 03 noiembrie 2015, Grosu Maria a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Focșa Daniela, cu privire la revocarea contractului de

donație, din xxxxxx, încheiat între Grosu Maria și Focșa Daniela, înregistrat cu

xxxx, autentificat de notarul public Svetlana Bulgac.

1

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la data de xxxxxx, a încheiat

contractul de donație, înregistrat cu xxxx, autentificat de notarul public Svetlana

Bulgac, prin care a donat necondiționat, lui Focșa Daniela, următoarele bunuri

imobile: teren pentru construcții, aferent casei de locuit, cu suprafața de 0,2267

ha, cu numărul cadastral xxxxxx; casa de locuit, cu anexă și terasă, lit. 1, cu

suprafața de 76,8 metri pătrați, cu numărul cadastral xxxxxx.01; construcția

accesorie, beci, cu suprafața de 19,4 metri pătrați, cu numărul cadastral

xxxxxx.02; construcția accesorie, magazie, cu suprafața de 10,8 metri pătrați, cu

numărul cadastral xxxxxx.03; construcția accesorie, baie, cu o suprafață de 12

metri pătrați, cu numărul cadastral xxxxxx.04; construcția accesorie, magazie, cu

suprafața de 10 metri pătrați, cu numărul cadastral xxxxxx.05; construcția

accesorie, bucătărie de vară, cu suprafața de 33,6 metri pătrați, cu numărul

cadastral xxxxxx.06, amplasate în xxxxxx.

Reclamanta, Grosu Maria a indicat că, pînă la semnarea contractului de

donație din xxxxxx, înregistrat cu xxxx, Focșa Daniela a manifestat un

comportament respectuos față de reclamantă. Însă, după semnarea contractului,

sus menționat, pîrîta, împreună cu soțul ei, au început să o umilească și să o

amenințe cu violența fizică. Grosu Maria a motivat că, Focșa Daniela refuză să o

ajute, deși reclamanta, din cauza vârstei înaintate, necesită ajutor.

Astfel, reclamanta a calificat comportamentul pârâtei ca fiind o

ingratitudine gravă, care nu a fost posibil să o prevadă, la momentul încheieri

contractului de donație respectiv. Reclamanta a adresat numeroase plângeri, către

primărie și inspectorul de sector, cu referire la comportamentul manifestat de

către pîrîta Focșa Daniela, față de reclamanta Grosu Maria.

În drept, reclamanta Grosu Maria și-a întemeiat pretențiile în baza art.

834-835 Cod civil.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 16 martie 2017, a

fost respinsă, în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă, cererea de

chemare în judecată depusă de Grosu Maria împotriva lui Focșa Daniela, cu

privire la revocarea contractului de donație.

Iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, a fost

respins apelul declarat de Grosu Maria și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Orhei, sediul Șoldănești din 16 martie 2017.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate a Curții de

Apel Chișinău, din 14 decembrie 2017, a fost expediată, de către instanța de apel,

2

prin poșta electronică, reprezentantului lui Grosu Maria, avocatului Vîrlan

Sergiu, la data de 03 martie 2018.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost

depus de către Grosu Maria, prin intermediul avocatului Tănase Oleg, la data de

31 ianuarie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 Cod de procedură

civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta Grosu Maria a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău, din data de 14 decembrie

2017 și a hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, din data de 16 martie

2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care, să fie admisă cererea de chemare

în judecată depusă de Grosu Maria împotriva lui Focșa Daniela, cu privire la

revocarea contractului de donație.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Grosu Maria a invocat că, la data

de xxxxxx, a încheiat cu intimata Focșa Daniela, contractul de donație, înregistrat

cu xxxx, autentificat de notarul public Svetlana Bulgac. Recurenta a indicat că, a

încheiat contractul de donație menționat, din cauza vârstei înaintate, bazând-se pe

gratitudinea intimatei Focșa Daniela.

Recurenta Grosu Maria a menționat că, prima plângere, cu referire la

acțiunile violente a intimatei Focșa Daniela, îndreptate spre recurentă, a fost

depusă la 29 octombrie 2015, când aceasta a considerat că acțiunile intimatei

constituie o ingratitudine gravă la adresa ei și că Grosu Maria este expusă unui

pericol real pentru viața și sănătate ei.

Totodată, recurenta a indicat că, prin încheierea din 13 mai 2016, privind

controlul efectuat de Inspectoratul de poliție Șoldănești, intimata Focșa Daniela

și soțul ei, au fost atenționați cu privire la acțiunile violente, pe care ei le

manifestă față de recurenta Grosu Maria.

A mai invocat recurenta că, ea a înaintat prezenta cerere de chemare în

judecată, în momentul în care, a constatat că în acțiunile intimatei Focșa Daniela

și a soțului ei, se atestă o ingratitudine gravă față de ea. Recurenta a indicat că,

aceasta se confirmă prin plângerea depusă la data de 29 octombrie 2015, la

primăria Dobrușa, raionul Șoldănești, prin care a solicitat revocarea contractului

de donației din xxxxxx.

Recurenta Grosu Maria, a indicat că, pînă la înaintarea prezentei cereri de

chemare în judecată, nu a avut motive de a solicita revocarea contractului de

donație din xxxxxx, încheiat între Grosu Maria și Focșa Daniela. Or, motivele de

revocare a contractului de donație, pe motivul ingratitudinii grave, au apărut în

anul 2015.

3

La fel, recurenta a indicat că a prezentat instanței de fond probe, care

confirmă cele invocate în cererea de chemare în judecată. Ori, acțiunile violente

ale intimatei Focșa Daniela au fost confirmate, în ședința de judecată, prin

declarațiile martorilor.

În acest sens, recurenta a menționat că, din sensul normei art.835 alin. l

Cod civil, contractul de donație, nu generează obligații în sarcina donatarului, ci

numai o îndatorire legală, numită „de recunoștință".

Astfel, recurenta Grosu Maria a indicat că, mărind patrimoniul donatarului,

Focșa Daniela, din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, ea este în drept să

aștepte din partea intimatei Focșa Daniela, dacă nu recunoștință, atunci cel puțin

loialitate, manifestată prin abținerea de la săvârșirea unor fapte

necorespunzătoare față de recurentă.

Respectiv, recurenta indică că, articolul citat supra, instituie dreptul său de

a revoca donația, pentru ingratitudine gravă, în cazul lipsei de recunoștință

manifestată de donatar, pentru gratificarea înfăptuită de către donatoarea Grosu

Maria, prin intermediul contractului de donație.

A mai indicat recurenta că, dacă donatarul se face vinovat de o altă faptă

ilicită, față de donator sau față de o rudă apropiată a acestuia, situația respectivă

atestă o ingratitudine gravă. Lista faptelor de ingratitudine, nu este exhaustivă,

instanțele de judecată urmând să le stabilească, în raport cu măsura în care,

acestea demonstrează o ingratitudine gravă. De exemplu, pot fi considerate ca

fiind astfel de fapte agresiunile verbale sau fizice, exercitate în mod frecvent sau,

după caz, chiar și o singură dată.

De asemenea, recurenta Grosu Maria a menționat că, temei de revocare a

donației pentru ingratitudine gravă, reprezintă oricare faptă ilicită, manifestată în

formă de agresiuni, la sănătatea sau integritatea corporală, injurii, insulte, jigniri

făcute în adresa donatorului sau a rudelor sale și care dă dovadă de o ingratitudine

gravă.

La fel, conform art. 272 alin.(l) Cod Civil, termenul de prescripție

extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la

acțiune se naște la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea

dreptului.

Din acest motiv, recurenta a indicat că, este eronat argumentul instanței de

apel precum că, din momentul încheierii contractului de donație din data de

xxxxxx și până la data adresării în instanța de judecată cu cerere de revocare a

acestui contract de donație, a trecut deja 1 an și astfel, a expirat termenul de

prescripție extinctivă. Or, revocarea contractului de donație poate fi făcută doar

4

în decursul unui an, din momentul în care, cel îndreptățit să revoce contractul de

donație, a luat cunoștință de motivul de revocare.

A mai invocat recurenta că, la materialele cauzei nu au fost prezentate

probe, care ar demonstra că, termenul de adresare cu cerere de chemare în

judecată, cu privire la revocarea contractului de donație din xxxxxx, curge din

momentul încheierii acestui contract. Contrar, celor reținute de instanța de apel,

din probele prezentate în instanță, se deduce că motivele reale pentru a solicita

revocarea contractului în instanță, au apărut și au continuat pe parcursul anului

2015, când a fost sesizată instanța de judecată.

În drept, recurenta și-a întemeiat recursul în baza prevederilor art. 272, 835

Cod civil.

La data de 29 martie 2018, în adresa lui Focșa Daniela a fost expediată

copia recursului depus de către Grosu Maria, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței, iar pînă la examinarea recursului, intimata nu

și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, la cererea de

recurs declarată de Grosu Maria.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 mai 2018, recursul

declarat de Grosu Maria, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de

14 decembrie 2017, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat

de Grosu Maria, prin intermediul avocatului Tănase Oleg, urmează a fi admis, a

casa decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, a trimite spre

rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Grosu Maria împotriva lui Focșa

Daniela, cu privire la revocarea contractului de donație, din motivele relevate

infra.

Potrivit art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate,

fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța

5

de apel, în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Din materialele cauzei, Colegiul constată că, reclamanta Grosu Maria, a

indicat că, la data de xxxxxx, a fost încheiat contractul de donație, între Grosu

Maria și Focșa Daniela, înregistrat cu xxxx, autentificat de notarul public

Svetlana Bulgac, prin care a donat, necondiționat lui Focșa Daniela, următoarele

bunuri imobile: teren pentru construcții, aferent casei de locuit, cu suprafața de

0,2267 ha, cu numărul cadastral xxxxxx; casa de locuit, cu anexă și terasă, lit. 1,

cu suprafața de 76,8 metri pătrați, cu numărul cadastral xxxxxx.01; construcția

accesorie, beci, cu suprafața de 19,4 metri pătrați, cu numărul cadastral

xxxxxx.02; construcția accesorie, magazie, cu suprafața de 10,8 metri pătrați, cu

numărul cadastral xxxxxx.03; construcția accesorie, baie, cu o suprafață de 12

metri pătrați, cu numărul cadastral xxxxxx.04; construcția accesorie, magazie, cu

suprafața de 10 metri pătrați, cu numărul cadastral xxxxxx.05; construcția

accesorie, bucătărie de vară, cu suprafața de 33,6 metri pătrați, cu numărul

cadastral xxxxxx.06, amplasate în xxxxxx.

Colegiul reține că, reclamanta în cererea de chemare în judecată a

menționat că, pînă la semnarea contractului de donație, din xxxxxx, înregistrat cu

xxxx, Focșa Daniela a manifestat un comportament respectuos față de Grosu

Maria. Însă, după semnarea contractului, sus menționat, Focșa Daniela, împreună

cu soțul ei, au început să o umilească și să o amenințe cu violența fizică, a refuzat

să ajute reclamanta, deși Grosu Maria, din cauza vârstei înaintate, necesită ajutor.

Astfel, reclamanta a calificat comportamentul pârâtei ca fiind o ingratitudine

gravă.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, din 16 martie 2017, a

fost respinsă, în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă, cererea de

chemare în judecată depusă de Grosu Maria împotriva lui Focșa Daniela, cu

privire la revocarea contractului de donație.

Iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău, din 14 decembrie 2017, a fost

respins apelul declarat de Grosu Maria și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Orhei, sediul Șoldănești, din 16 martie 2017.

Instanța de recurs constată că, instanța de apel, în consolidarea soluției

adoptate, a reiterat concluzia primei instanței, și anume că, acțiunea reclamantei

Grosu Maria, privind revocarea contractului de donație încheiat la xxxxxx, între

Grosu Maria și Focșa Daniela, a fost depusă cu mai mult de 1 an de zile, de la

încheierea contractului de donație și evenimentelor, care au succedat încheierea

contractului de donație, ceia ce denotă faptul expirării termenului de prescripție

6

extinctivă, prevăzut la art. 835 alin.(3) Cod civil. Ori, apelanta, Grosu Maria, a

invocat lipsa de respect a părții intimate, Focșa Daniela, chiar după încheierea

contractului de donație xxxx din xxxxxx,

Revocarea contractului de donație pentru ingratitudine constituie o

retractare a contractului pentru cauzele stabilite la art. 835 alin.(1) Cod civil:

donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia;

donatarul se face vinovat de o altă faptă ilicită față de donator sau față de o rudă

apropiată a acestuia, situație care atestă o ingratitudine gravă. Lista faptelor de

ingratitudine gravă nu este exhaustivă, instanțele de judecată urmând să le

stabilească în raport cu măsura în care acestea demonstrează o ingratitudine

gravă. De exemplu, pot fi considerate ca fiind astfel de fapte agresiunile verbale

sau fizice, exercitate în mod frecvent sau, după caz, chiar și o singură dată.

Conform art. 835 alin. (3) Cod civil, revocarea donației poate fi făcută doar

în decursul unui an din momentul în care cel îndreptățit să revoce, a luat

cunoștință de motivul de revocare.

Colegiul menționează că, prescripția extinctivă este termenul, la expirarea

căruia în cazul în care acțiunea n-a fost înaintată, se stinge dreptul civil la

admiterea acțiunii, dreptul la apărare, pe calea acțiunii civile, dreptul la acțiune.

Expirarea prescripției extinctive nu duce la încetarea dreptului subiectiv civil

încălcat, ci stinge dreptul subiectiv civil la apărarea pe calea acțiunii civile.

Instanța de recurs reține că, termenul de prescripție pentru revocarea

donației pentru ingratitudine, este stabilit de un an, din momentul când donatorul

a aflat despre comiterea faptei ilicite, care reprezintă temei de revocare. Scurgerea

termenului de prescripție îl privează pe donator sau altă persoană îndreptățită să

ceară revocarea donației. Dacă înăuntrul termenului de un an revocarea donației

pentru ingratitudine nu a fost cerută, se prezumă că donatarul a fost iertat. În

cazurile când donatarul a comis în mod succesiv mai multe fapte ilicite, pentru

care se poate cere revocarea donației, calcularea termenului se va face din

momentul când donatorul a aflat despre ultima.

Colegiul constată că, instanța de apel eronat a interpretat normele legale

citate supra. Or, instanța de recurs, din materialele cauzei reține că, la data de

29 octombrie 2015, Grosu Maria s-a adresat către primăria Dobrușa, raionul

Șoldănești, cu plângere prin care, a solicitat ajutorul primăriei, pentru a fi anulat

contractul de donație xxxx din xxxxxx, încheiat între Grosu Maria și Focșa

Daniela. Ca temei de nulitate, recurenta a indicat acțiunile de nerecunoștință,

manifestate de Focșa Daniela și soțul ei, în privința lui Grosu Maria.(f.d.10-11

vol. I)

7

În același context, instanța de recurs remarcă că, o continuare a plângerii

din data de 29 octombrie 2015, adresată către primăria Dobrușa, raionul

Șoldănești, Grosu Maria a depus la data de 30 octombrie 2015. În plângerea din

30 octombrie 2015, recurenta a menționat alte acțiuni manifestate de Focșa

Daniela și soțul ei, în privința lui Grosu Maria. (f.d.12 vol. I)

Colegiul observă că, problema comportamentului agresiv al lui Focșa

Daniela și soțul ei, manifestat față de Grosu Maria, a fost discutată, la data de

11 noiembrie 2015, în cadrul echipei multidisciplinare în domeniul prevenirii și

combaterii violenței în familie din satul Dobrușa, raionul Șoldănești. (f.d.34-35

vol. I)

La fel, instanța de recurs reține că, la materialele cauzei sunt anexate mai

multe plângeri, adresate Inspectoratului de poliție Șoldănești, de către Grosu

Maria, cu referire la acțiunile lui Focșa Daniela. Spre exemplu, prin răspunsul

Inspectoratului de poliție Șoldănești, nr. 6364 din 23 noiembrie 2015, Grosu

Maria a fost informată despre faptul că, fiind examinată sesizarea lui Grosu Maria

din data de 12 noiembrie 2015, în acțiunile soților Focșa nu au fost întrunite

elementele unei contravenții sau a unei infracțiuni. (f.d.37 vol. I)

Totodată, Grosu Maria a mai depus plângere, adresată Inspectoratului de

poliție Șoldănești, cu referire la acțiunile lui Focșa Daniela îndreptate spre

recurentă, la data de 08 aprilie 2016 (f.d.96 vol. I). Iar, conform raportului șefului

de post Paierele B., Grosu Maria a mai depus plângere, cu referire la acțiunile lui

Focșa Daniela și la data de 22 august 2016 (f.d.108 vol. I).

Instanța de recurs, ținând cont de cele menționate supra, conchide că,

instanța de apel, eronat a aplicat termenul de un an, prevăzut la art. 835 alin. (3)

Cod civil. Or, acesta urma a fi calculat din momentul când donatorul, Grosu Maria

a aflat despre ultima faptă ilicită a lui Focșa Daniela, pentru care se poate cere

revocarea donației, pentru ingratitudine, săvârșită pînă la momentul sesizării

instanței, de către Grosu Maria, cu prezenta cerere de chemare în judecată.

Instanța de recurs constată, că aceste circumstanțe, au rămas fără o

apreciere adecvată de către instanțele de judecată, deși urmau a fi verificate și

analizate minuțios, întru soluționarea obiectivă și corectă a litigiului dedus

judecății.

Astfel, Colegiul reține că, instanța de apel, fără a intra în esența acestui

litigiu și fără a supune verificării raționamentul indicat supra, în raport cu

prevederile legale, sub imperiul căror urmează a fi judecat prezentul litigiu, a

constatat că, cererea de chemare în judecată depusă de Grosu Maria împotriva lui

8

Focșa Daniela, cu privire la revocarea contractului de donație pentru

ingratitudine, urmează a fi respinsă, ca fiind tardivă.

Reieșind din specificul acțiunii deduse judecății, precum și în scopul

stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, era

indispensabil de a examina cauza în fond și de a verifica cerințele formulate, prin

prisma particularităților instituite de Codul civil.

Astfel, Colegiul constată că, instanța de apel urmează să stabilească când

recurenta, Grosu Maria a aflat despre ultima acțiune a intimatei Focșa Daniela,

care poate fi calificată ca ingratitudine, săvârșită pînă la momentul sesizării

instanței, de către reclamantă, cu prezenta cerere de chemare în judecată. Or, acest

moment este important pentru a fi calculat termenul de prescripție, prevăzut la

art. 835 alin. (3) Cod civil.

În afară de aceasta, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, instanța de apel a emis o hotărâre

contradictorie.

În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate

în ședință de judecată.

Articolul 241 alin. (3-6) Cod de procedură civilă prevede că, în partea

introductivă a hotărârii, se indică locul și data adoptării, denumirea instanței care

o pronunță, numele membrilor completului de judecată, al grefierului, al părților

și al celorlalți participanți la proces, al reprezentanților, obiectul litigiului și

pretenția înaintată judecății, mențiunea despre caracterul public sau închis al

ședinței. În partea descriptivă, se indică succint pretențiile reclamantului,

obiecțiile pîrîtului și explicațiile celorlalți participanți la proces. În motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se

întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate

de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau

respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată,

calea și termenul de atac al hotărârii.

Din sensul normelor de drept citate rezultă că, între dispozitiv și

motivare trebuie să existe concordanță. În cazul în care nu există

concordanță, dispozitivul cuprinzând o altă concluzie, decât ceea pe care o

impuneau motivele, această hotărâre este nemotivată și drept consecință apare

temeiul de casare a hotărârii.

9

Instanța de recurs constată că, în partea de motivare a deciziei Curții de

Apel Chișinău din data de 14 decembrie 2017, instanța de apel a concluzionat că,

apelul declarat de Grosu Maria este neîntemeiat și urmează a fi respins (f.d.248

vol. I).

Ulterior, în partea de motivare a deciziei nominalizate, instanța de apel

menționează că ajunge la concluzia, că hotărârea primei instanțe, privind

respingerea acțiunii ca neîntemeiată este nefondată, motiv pentru care apelul

declarat urmează a fi admis, cu casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca fiind depusă cu omiterea

termenului de prescripție extinctivă. (f.d.252 vol. I)

Contrar celor expuse, prin dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din

14 decembrie 2017, instanța de apel a respins apelul declarat de Grosu Maria și a

menținut hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 16 martie 2017.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a ignorat prevederile art. 239 și art.

241 Cod de procedură civilă și a emis o hotărâre contradictorie, contrar

principiului clarității hotărârii judecătorești.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând cu

certitudine faptul că argumentele recurentei Grosu Maria, sunt fondate și

constatând că instanța de apel a soluționat eronat litigiul în cauză, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

concluzionează de a admite recursul declarat de Grosu Maria, prin intermediul

avocatului Tănase Oleg, a casa decizia Curții de Apel Chișinău, din data de

14 decembrie 2017, a trimite spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată, cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Grosu Maria împotriva lui Focșa Daniela, cu privire la revocarea contractului de

donație.

La judecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate de instanța de recurs, creând condiții obiective și reale participanților

10

la proces și judecând pricina, să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind

din circumstanțele esențiale ale pricinii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

A admite recursul declarat de către Grosu Maria, prin intermediul

avocatului Tănase Oleg.

A casa decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Grosu Maria împotriva lui

Focșa Daniela, cu privire la revocarea contractului de donație, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

11