3ra-1439/18 — constatarea incalcarii dreptului la informatie obligarea examinarii cererii si repararea prejudiciului moral cauzat prin aceasta incalcare

3ra-1439/18 — constatarea incalcarii dreptului la informatie obligarea examinarii cererii si repararea prejudiciului moral cauzat prin aceasta incalcare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-1439/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: N.Pasecinic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Sîrbu, V.Mihaila)

Î N C H E I E R E

7 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

având în componență sa:

Președintele completului,

judecător: Svetlana Filincova

judecători: Nicolae Craiu și Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Agenția Ecologică

Chișinău al Inspectoratului Ecologic de Stat reprezentată de către Sergiu

Melega,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Gheorghe Străisteanu împotriva Agenției Ecologice Chișinău al Inspectoratului

Ecologic de Stat cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație,

obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral cauzat prin această

încălcare,

împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Ecologic de Stat și menținută

hotărârea din 7 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 20 noiembrie 2017, reclamantul Gheorghe Străisteanu a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Agenției Ecologice Chișinău al Inspectoratului

Ecologic de Stat cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație,

obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral cauzat prin această

încălcare.

În motivarea acestei acțiuni, reclamanul a indicat că la 14 octombrie 2017,

ora 10:16, a expediat prin poșta electronică la adresa de e-mail: xxxx o cerere în

baza Legii privind accesul la informație în care a indicat: ,,La data de 7 august

2017 a expediat un demers către ÎM „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi”

în care a indicat că: „În ultima perioadă de timp, în rezultatul vântului puternic,

s-au întîmplat mai multe cazuri când copacii putrezi cad și din întâmplare,

accidental, duce la vătămarea sănătății, sau chiar și riscul de viață a cetățenilor.

SRL „Inima Codrului” dispune în pacul „La Izvor” de o „Terasă de Vară” unde

1

pe teritoriul ei a mai rămas un copac de salcie, de o dimensiune mare, o parte

din el este în stare de putrefacție, înclinat spre pământ, în orice moment se pot

rupe și cădea peste copii, oameni maturi, care se odihnesc la mesele de la

„Terasa de Vară”. În scopul evitării unei tragedii care ar duce la vătămarea

sănătății, sau chiar și riscul de viață a cetățenilor care se află la odihnă la

„Terasa de Vară” din parcul „La Izvor” care aparține SRL „Inima Codrului”,

solicit să întreprindeți toate măsurile necesare pentru ca persoanele resposabile

să defrișeze acest copac care în orice moment se pot rupe din rădăcini și cădea

peste copii și oamenii maturi aflați la odihnă. Administrația SRL „Inima

Codrului” este disponibilă să contribuie financiar cu o parte din cheltuieli pentru

efectuarea lucrărilor necesare. Totodată, vă informez că pe teritoriul „Terasei de

Vară” din parcul „La Izvor”, sect. Buiucani, mun. Chișinău, administrația SRL

„Inima Codrului”, în anii 2015 - 2016, a sădit 56 de copaci „arțari” și 86 de

copaci care produc fructe. La 14 septembrie 2017 a primit un răspuns de la ÎM

„Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi” prin care a fost informat că toate

documentele au fost înaintate Agenției Ecologice Chișinău pentru a obține

autorizația și după aceasta vor fi efectuate lucrările necesare. Solicit, în termenul

stabilit de lege, să mă informați: dacă într-adevăr ÎM „Asociația de Gospodărie

a Spațiilor Verzi” a înaintat un astfel de demers, care este data și numărul de

înregistrare a demersului, la ce etapă de examinare se află, iar dacă a fost emisă

autorizația necesară, rog să-mi fie expediată, copia, la adresa indicată în

prezenta cerere.”

Reclamantul a pretins că conform mesajului extras în original din poșta sa

electronică: xxxx, angajații Agenției Ecologice Chișinău au recepționat cererea

la poșta lor electronică în aceeași zi, 14 octombrie 2017, ora 10:16:44.

A mai indicat că în demersul poștei electronice, la care a fost anexată

cererea, s-a indicat: „Rog să-mi confirmați recepționarea data și numărul de

înregistrare a prezentei cereri”. Data și numărul de înregistrare a cererii nu i-a

fost confirmat.

În continuare, reclamantul Gheorghe Străisteanu a susținut că, la 16

octombrie 2017, ora 10:22, a solicitat, repetat, să-i fie confirmat data și numărul

de înregistrare a cererii din 14 octombrie 2017, însă fără careva rezultat.

Din considerentul că după cum invocă reclamantul că de la data expedierii

și recepționării cererii din 14 octombrie 2017 au trecut 37 de zile, însă răspuns

și informația solicitată de la Agenția Ecologică Chișinău nu a primit, ceea ce

denotă încălcarea obligațiilor și a competenței prevăzute de lege de către

persoanele responsabile, care prin aceste încălcări i-au cauzat un prejudiciu

moral pe care îl estimează la suma de 3 250 lei, or, constatarea încălcării

dreptului la informație și dreptului de a examina cererea privind solicitarea unei

informații în termenul stabilit de lege, în mod obligatoriu duce la repararea

prejudiciului moral cauzat, fiind o obligație impusă prin lege, motiv pentru care

Gheorghe Străisteanu a depus prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând

constatarea încălcării dreptului acestuia la informație și dreptul la examinarea

cererii din 14 octombrie 2017 în termenul stabilit de lege; obligarea pârâtei

2

Agenția Ecologică Chișinău al Inspectoratului Ecologic de Stat de a examina

cererea din 14 octombrie 2017 conform legislației în vigoare și de a-i prezenta

informația solicitată cu încasarea din contul Agenției Ecologice Chișinău în

beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 3 250 lei cauzat prin încălcarea

dreptului la examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii din 14 octombrie

2017 și prin refuzul de a furniza informația solicitată.

Prin hotărârea din 7 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu

a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului lui Gheorghe

Străisteanu la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii

din 14 octombrie 2017. S-a obligat Agenția Ecologică Chișinău de a examina

cererea lui Gheorghe Străisteanu din 14 octombrie 2017. S-a încasat din contul

Agenției Ecologice Chișinău în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de

300 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretențiile lui Gheorghe Străisteanu

au fost respinse ca fiind nefondate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a conchis că prin neexaminarea în

termenii stabiliți de lege a cererii lui Gheorghe Străisteanu, s-a reliefat

încălcarea de către Agenția Ecologică Chișinău a dreptului pretins, motiv pentru

care pretențiile lui Gheorghe Străisteanu ce țin de constatarea încălcării

dreptului pretins, cum este dreptul la soluționarea în termenul prevăzut de lege a

cererii și a dreptului la informație, precum și obligarea organului enunțat de a

examina cererea lui Gheorghe Străisteanu din 14 octombrie 2017 sunt

întemeiate și care au fost admise.

La fel, instanța de fond a mai reținut că, având în vedere faptul că a fost

constatată încălcarea dreptului lui Gheorghe Străisteanu la informație, rezultă și

legalitatea capătului de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral, or,

conform art. 25 alin. (3) și alin. (4) din Legea contenciosului administrativ, în

cazul admiterii acțiunii, instanța de contencios administrativ se pronunță, la

cerere, și asupra reparării prejudiciului material și moral cauzat prin actul

administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile.

Mărimea prejudiciului moral însă se stabilește de instanța de contencios

administrativ independent de prejudiciul material, în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăție a

pârâtului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, luându-se în considerație

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al

persoanei vătămate.

În consecința celor relatate și având în vedere principiile compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea

de stres și frustrare cauzată reclamantului, instanța de fond a ajuns la concluzia

de a încasa din contul Agenției Ecologice Chișinău în beneficiul lui Gheorghe

Străisteanu a prejudiciului moral în sumă de 300 lei, sumă care, în opinia

instanței, a fost considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă

cazului respectiv (f.d.37-42).

3

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Inspectoratul Ecologic de Stat și menținută hotărârea din

7 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a concluzionat că prima

instanță a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios,

legea materială ce guvernează raportul juridic. De asemenea, în cadrul judecării

cauzei, instanța de judecată a creat participanților la proces, condiții obiective și

echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și

asigurat prin art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea a Drepturilor

Omului.

La fel, instanța de apel a constatat că concluzia primei instanțe despre

necesitatea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată este justă, ea

având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare,

cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130

Cod de procedură civilă.

În concluzie, instanța de apel a conchis că la caz nu există careva temeiuri

de admitere a apelului, motiv pentru care acesta a fost respins (f.d.85-96).

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei și hotărârii sus-enunțate, la

10 septembrie 2018, Agenția Ecologică Chișinău al Inspectoratului Ecologic de

Stat reprezentată de către Sergiu Melega le-a contestat cu recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești contestate ce constituie obiectul

prezentului recurs, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în

judecată înaintată de către Gheorghe Străisteanu să fie respinsă ca fiind

neîntemeiată.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel motivată

anexate la dosar, suplimentar invocându-se că, la examinarea cauzei atât

instanța de apel cât și prima instanță au interpretat eronat normele de drept

material, nefiind constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate

de admitere parțială acțiunii (f.d.99-101).

La 1 octombrie 2018 în adresa intimatului Gheorghe Străisteanu a fost

expediată copia recursului declarat de Agenția Ecologică Chișinău al

Inspectoratului Ecologic de Stat reprezentată de către Sergiu Melega, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.125), însă, primul nu și-a

exercitat dreptul procedural și nu a depus referință în termenul stabilit de lege,

motiv pentru care admisibilitatea recursului s-a dispus în lipsa acesteia.

4

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul înaintat de către Agenția

Ecologică Chișinău al Inspectoratului Ecologic de Stat reprezentată de către

Sergiu Melega la 10 septembrie 2018 (f.d.99) este declarat în termen, având în

vedere faptul că la dosar nu sunt date confirmative despre comunicarea

recurentei a deciziei integrale motivate din 20 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.84).

Examinând temeiurile recursului declarat de Agenția Ecologică Chișinău al

Inspectoratului Ecologic de Stat reprezentată de către Sergiu Melega, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul vizat urmează a fi declarat inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Agenția Ecologică

Chișinău al Inspectoratului Ecologic de Stat reprezentată de către Sergiu Melega

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Agenția Ecologică

Chișinău al Inspectoratului Ecologic de Stat reprezentată de către Sergiu Melega

se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de

apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

5

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă

se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de

procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Instanța de recurs mai reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că,

dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit

admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare, depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective. Trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

6

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers

împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat Agenția Ecologică Chișinău al

Inspectoratului Ecologic de Stat reprezentată de către Sergiu Melega.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Agenția Ecologică Chișinău al Inspectoratului

Ecologic de Stat reprezentată de către Sergiu Melega, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător: Svetlana Filincova

judecători: Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

7