3ra-1057/18 — obligarea furnizarii informatiei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1057/18 prima instanță: Judecătoria Criuleni , sediul central (A. Cazacliu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Smiciuc, Iu. Cotruță, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 17 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Chirița Eugeniu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Chirița Eugeniu împotriva Agenției Servicii Publice și Primăriei orașului Criuleni cu privire la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Chirița Eugeniu și a fost admis apelul declarat de Primăria orașului Criuleni, a fost casată hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 22 februarie 2016 Chirița Eugeniu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Criuleni și Primăriei or.

Criuleni cu privire la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin scrisorile din 17 ianuarie 2016 și 08 februarie 2016 a solicitat Oficiului Cadastral Teritorial Criuleni eliberarea din arhiva grupului de lucru Criuleni al BIT Dubăsari a copiei documentului de pe care s-a preluat planul terenului din 25 noiembrie 1991. Prin scrisoarea nr. 149 din 03 februarie 2016 i-a fost refuzat în cerința solicitată. Prin scrisorile din 28 ianuarie 2016 și 01 februarie 2016 a solicitat Primăriei or. Criuleni furnizarea informației oficiale privind: suprafața terenului transmis în folosință cet. Chirița M. pentru construcția casei de locuit pe str. 28 Iunie, or.

Criuleni, în temeiul Protocolului Comitetului Executiv al Consiliului local Criuleni nr. 9 din 31 iulie 1975; impozitul funciar achitat pe anul 1999 pentru terenul dat; sectoarele de teren atribuite familiei Chirița, locuitoare a or. Criuleni, str. Miorița 22, în conformitate cu art. 82 din Codul funciar al RSSM. Faptul atribuirii a fost menționat în decizia nr. 18/2 din 13 februarie 2001 a Consiliului local Criuleni; lista menționată în pct. 1 din decizia nr. 18/2 din 13 februarie 2001 a Consiliului local Criuleni, ce vizează familia Chirița, locuitoare a or. Criuleni, str. Miorița nr. 22. A menționat că întru executarea pct. 2 al deciziei nr. 18/2 din 13 februarie 2001 a Consiliului local Criuleni, Primăria or.

Criuleni, în procesul de eliberare a titlurilor, trebuia să suprapună suprafața de facto cu cea din actele privind atribuirea terenului. Prin scrisoarea nr. 63 din 16 februarie 2016 cerințele menționate nu au fost admise din lipsă de informații. Reclamantul a cerut obligarea OCT Criuleni să elibereze copia documentului solicitat, obligarea OCT Criuleni și Primăriei or. Criuleni să furnizeze informația solicitată, sancționarea funcționarilor responsabili ai OCT Criuleni și Primăriei or. Criuleni și încasarea de la fiecare a prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei. Prin hotărârea din 05 septembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 07 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Chirița Eugeniu, a fost casată hotărârea din 05 septembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni și a fost remisă cauza spre rejudecare în prima instanță.

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 314 din 22.05.2017 ÎS „Cadastru” s-a reorganizat prin fuziune (absorbție) cu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”. Prin cererea din 23 octombrie 2017 reclamantul și-a modificat și concretizat pretențiile și a solicitat: - obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni să-i prezinte un răspuns care să conțină informația privind sursa de pe care s-a copiat planul terenului din anul 1991; - obligarea Primăriei or. Criuleni să elibereze informația privind sectoarele de teren atribuite familiei Chirița, locuitoare a or. Criuleni, str. Miorița 22, unul din ele fiind cel din or.

Criuleni, str. Neculce, concomitent să-i elibereze un extras din lista anexată la decizia nr.18/2 din 13 februarie 2001 a Consiliului local Criuleni, să prezinte o informație privind termenul de păstrare a acesteia conform nomenclatorului, cînd și în baza cărui act aceasta a fost transmisă în arhivă; - obligarea Agenției Servicii Publice și Primăriei or. Criuleni să repare prejudiciul moral în mărime de a câte 15 000 de lei fiecare, cauzat prin încălcarea de către aceștia a dreptului său prin neoferirea activă, corectă și la timp a informației. Prin hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul central , a fost respins capătul de cerere împotriva Serviciului Teritorial Cadastral Criuleni cu privire la încălcarea accesului la informație și repararea prejudiciului moral.

S-a admis capătul de cerere împotriva Primăriei or. Criuleni cu privire la încălcarea accesului la informație și repararea prejudiciului moral; s-a încasat de la Primăria or. Criuleni în beneficiul lui Chirița Eugeniu prejudiciu moral cauzat drept urmare a lezării dreptului de acces la informație în sumă de 1 000 de lei. Chirița Eugeniu a declarat apel împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, solicitând casarea acesteia și remiterea pricinii spre rejudecare. Primăria or. Criuleni a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia în partea prin care s-a încasat de la Primăria or. Criuleni 2 prejudiciul moral și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Chirița Eugeniu și a fost admis apelul declarat de Primăria orașului Criuleni, a fost casată integral hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul central și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii. Instanța de apel a considerat incorectă concluzia primei instanțe de admitere a capătului de cerere împotriva Primăriei or. Criuleni cu privire la încălcarea accesului la informație. În acest sens, instanța de apel a menționat că la cererile reclamantului din 28 ianuarie 2016 Primăria or. Criuleni i-a oferit acestuia o parte din informația solicitată. Totodată, Colegiul instanței de apel a reținut că ulterior Primăria or.

Criuleni i-a oferit integral informația solicitată apelantului pe parcursul examinării litigiului, însă, din motiv că înaintând în ședințele de judecată mai multe cereri de extindere și concretizare a pretențiilor, Chirița Eugeniu formula pretenții noi, solicitând informații pe care nu le-a indicat inițial în cererile adresate pârâților. Astfel, instanța de apel a conchis ca fiind neîntemeiat argumentul reclamantului cu privire la încălcarea termenului de oferire a răspunsului de către Primăria or. Criuleni. De asemenea, ținând cont de faptul că Chirița Eugeniu nu a prezentat dovezi despre careva suferințe fizice sau omisiunea cărora drepturi în legătură cu nerecepționarea în termen a informației, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiată pretenția privind repararea prejudiciului moral.

Totodată, instanța de apel a constatat că la cererea adresată Oficiului Cadastral Teritorial Criuleni din 27 ianuarie 2016 apelantului Chirița Eugeniu i-a fost oferită integral informația solicitată prin răspunsurile din data de 03 februarie 2016 și 24 februarie 2016. Faptul că reclamantul nu a fost de acord cu acea informație, nu poate echivala cu refuzul de a oferi informația. Din aceste considerente, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privind respingerea capătului de acțiune cu privire la repararea de către Serviciul Teritorial Cadastral Criuleni a prejudiciului moral. La 20 iunie 2018 Chirița Eugeniu a declarat recurs împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat aprecierea eronată a probelor, nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele pricinii. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele dosarului atestă că recurentul Chirița Eugeniu, a primit copia deciziei instanței de apel la data de 05 iunie 2018. Prin urmare, recursul declarat la data de 20 iunie 2018 este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Chirița Eugeniu în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Chirița Eugeniu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției 4 Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Chirița Eugeniuю În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Chirița Eugeniu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru 5