3ra-1057/18 — obligarea furnizarii informatiei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1057/18

prima instanță: Judecătoria Criuleni , sediul central (A. Cazacliu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Smiciuc, Iu. Cotruță, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Chirița Eugeniu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Chirița Eugeniu

împotriva Agenției Servicii Publice și Primăriei orașului Criuleni cu privire la

obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Chirița Eugeniu și a fost admis apelul declarat de

Primăria orașului Criuleni, a fost casată hotărârea din 24 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Criuleni, sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 22 februarie 2016 Chirița Eugeniu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Criuleni și Primăriei or. Criuleni cu privire

la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin scrisorile din 17 ianuarie

2016 și 08 februarie 2016 a solicitat Oficiului Cadastral Teritorial Criuleni

eliberarea din arhiva grupului de lucru Criuleni al BIT Dubăsari a copiei

documentului de pe care s-a preluat planul terenului din 25 noiembrie 1991.

Prin scrisoarea nr. 149 din 03 februarie 2016 i-a fost refuzat în cerința

solicitată.

Prin scrisorile din 28 ianuarie 2016 și 01 februarie 2016 a solicitat Primăriei

or. Criuleni furnizarea informației oficiale privind: suprafața terenului transmis în

folosință cet. Chirița M. pentru construcția casei de locuit pe str. 28 Iunie, or.

Criuleni, în temeiul Protocolului Comitetului Executiv al Consiliului local Criuleni

nr. 9 din 31 iulie 1975; impozitul funciar achitat pe anul 1999 pentru terenul dat;

sectoarele de teren atribuite familiei Chirița, locuitoare a or. Criuleni, str. Miorița

22, în conformitate cu art. 82 din Codul funciar al RSSM. Faptul atribuirii a fost

menționat în decizia nr. 18/2 din 13 februarie 2001 a Consiliului local Criuleni;

lista menționată în pct. 1 din decizia nr. 18/2 din 13 februarie 2001 a Consiliului

local Criuleni, ce vizează familia Chirița, locuitoare a or. Criuleni, str. Miorița nr.

22.

A menționat că întru executarea pct. 2 al deciziei nr. 18/2 din 13 februarie

2001 a Consiliului local Criuleni, Primăria or. Criuleni, în procesul de eliberare a

titlurilor, trebuia să suprapună suprafața de facto cu cea din actele privind atribuirea

terenului.

Prin scrisoarea nr. 63 din 16 februarie 2016 cerințele menționate nu au fost

admise din lipsă de informații.

Reclamantul a cerut obligarea OCT Criuleni să elibereze copia documentului

solicitat, obligarea OCT Criuleni și Primăriei or. Criuleni să furnizeze informația

solicitată, sancționarea funcționarilor responsabili ai OCT Criuleni și Primăriei or.

Criuleni și încasarea de la fiecare a prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 05 septembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni acțiunea a fost

respinsă.

Prin decizia din 07 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Chirița Eugeniu, a fost casată hotărârea din 05 septembrie 2016 a

Judecătoriei Criuleni și a fost remisă cauza spre rejudecare în prima instanță.

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 314 din 22.05.2017 ÎS „Cadastru” s-a

reorganizat prin fuziune (absorbție) cu Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”.

Prin cererea din 23 octombrie 2017 reclamantul și-a modificat și concretizat

pretențiile și a solicitat: - obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni să-i

prezinte un răspuns care să conțină informația privind sursa de pe care s-a copiat

planul terenului din anul 1991; - obligarea Primăriei or. Criuleni să elibereze

informația privind sectoarele de teren atribuite familiei Chirița, locuitoare a or.

Criuleni, str. Miorița 22, unul din ele fiind cel din or. Criuleni, str. Neculce,

concomitent să-i elibereze un extras din lista anexată la decizia nr.18/2 din 13

februarie 2001 a Consiliului local Criuleni, să prezinte o informație privind

termenul de păstrare a acesteia conform nomenclatorului, cînd și în baza cărui act

aceasta a fost transmisă în arhivă; - obligarea Agenției Servicii Publice și Primăriei

or. Criuleni să repare prejudiciul moral în mărime de a câte 15 000 de lei fiecare,

cauzat prin încălcarea de către aceștia a dreptului său prin neoferirea activă, corectă

și la timp a informației.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul central ,

a fost respins capătul de cerere împotriva Serviciului Teritorial Cadastral Criuleni

cu privire la încălcarea accesului la informație și repararea prejudiciului moral. S-a

admis capătul de cerere împotriva Primăriei or. Criuleni cu privire la încălcarea

accesului la informație și repararea prejudiciului moral; s-a încasat de la Primăria

or. Criuleni în beneficiul lui Chirița Eugeniu prejudiciu moral cauzat drept urmare a

lezării dreptului de acces la informație în sumă de 1 000 de lei.

Chirița Eugeniu a declarat apel împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Criuleni, sediul central, solicitând casarea acesteia și remiterea pricinii

spre rejudecare.

Primăria or. Criuleni a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea acesteia în partea prin care s-a încasat de la Primăria or. Criuleni

2

prejudiciul moral și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Chirița Eugeniu și a fost admis apelul declarat de Primăria orașului

Criuleni, a fost casată integral hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Criuleni, sediul central și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

Instanța de apel a considerat incorectă concluzia primei instanțe de admitere a

capătului de cerere împotriva Primăriei or. Criuleni cu privire la încălcarea

accesului la informație. În acest sens, instanța de apel a menționat că la cererile

reclamantului din 28 ianuarie 2016 Primăria or. Criuleni i-a oferit acestuia o parte

din informația solicitată. Totodată, Colegiul instanței de apel a reținut că ulterior

Primăria or. Criuleni i-a oferit integral informația solicitată apelantului pe parcursul

examinării litigiului, însă, din motiv că înaintând în ședințele de judecată mai multe

cereri de extindere și concretizare a pretențiilor, Chirița Eugeniu formula pretenții

noi, solicitând informații pe care nu le-a indicat inițial în cererile adresate pârâților.

Astfel, instanța de apel a conchis ca fiind neîntemeiat argumentul reclamantului cu

privire la încălcarea termenului de oferire a răspunsului de către Primăria or.

Criuleni.

De asemenea, ținând cont de faptul că Chirița Eugeniu nu a prezentat dovezi

despre careva suferințe fizice sau omisiunea cărora drepturi în legătură cu

nerecepționarea în termen a informației, instanța de apel a considerat ca fiind

neîntemeiată pretenția privind repararea prejudiciului moral.

Totodată, instanța de apel a constatat că la cererea adresată Oficiului Cadastral

Teritorial Criuleni din 27 ianuarie 2016 apelantului Chirița Eugeniu i-a fost oferită

integral informația solicitată prin răspunsurile din data de 03 februarie 2016 și 24

februarie 2016. Faptul că reclamantul nu a fost de acord cu acea informație, nu

poate echivala cu refuzul de a oferi informația. Din aceste considerente, instanța de

apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privind respingerea

capătului de acțiune cu privire la repararea de către Serviciul Teritorial Cadastral

Criuleni a prejudiciului moral.

La 20 iunie 2018 Chirița Eugeniu a declarat recurs împotriva deciziei din 14

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat aprecierea eronată a probelor, nu

au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele pricinii.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele dosarului atestă că recurentul Chirița Eugeniu, a primit copia

deciziei instanței de apel la data de 05 iunie 2018. Prin urmare, recursul declarat la

data de 20 iunie 2018 este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Chirița Eugeniu în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Chirița Eugeniu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

4

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Chirița Eugeniuю

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Chirița Eugeniu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii

Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

5