3ra-1209/18 — obligarea executarii actului administrativ

3ra-1209/18 — obligarea executarii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1209/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

03 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de ÎM Regia Exploatare a

Drumurilor și Podurilor „Exdrupo”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Medico-

Sanitară Publică „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească”

împotriva Primarului General al mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău,

intervenient accesoriu ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor „Exdrupo” cu

privire la anularea punctului din decizie, obligarea executării deciziei, obligarea

semnării și eliberării titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 martie 2017, IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General

al municipiului Chișinău solicitând obligarea pârâtului de a executa decizia nr. 6/25-2

din 19 decembrie 2016 a Consiliului mun. Chișinău „Cu privire la atribuirea în

folosință a unor loturi de pământ pentru proiectarea și construirea unor obiective de

infrastructură a medicinei de urgență de către IMSP „Centrul Național de Asistență

Medicală Urgentă Prespitalicească”; obligarea pârâtului de a semna și elibera

reclamantului titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru lotul de

pământ cu suprafața de 0,7832 ha din str. xxxxx și a lotului de pământ cu suprafața de

0,6673 ha din xxxxx.

La 20 iunie 2017 IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească” a depus cerere suplimentară privind majorarea cuantumului

pretențiilor, indicând ca pârâți Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău, prin care a solicitat suplimentar la cerințele inițiale și anularea

punctului 7 din decizia nr. 6/25-2 din 19 decembrie 2016 a Consiliului mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că prin decizia nr. 6/25-2 din 19

decembrie 2016, Consiliul mun. Chișinău a decis atribuirea în folosință a unor loturi

de pământ, cu suprafața de 0,7832 ha din xxxxx și a lotului cu suprafața de 0,6673 ha

din xxxxx, pentru proiectarea și construirea unor obiective de infrastructură a medicinei

de urgență de către IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

1

\ П

Prespitalicească”. Conform pct.2.1. din decizie, beneficiarul se obligă să obțină de la

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare titlurile de autentificare a

dreptului deținătorului de teren.

Reclamantul a menționat că la data de 07 februarie 2017, IMSP „Centrul Național

de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” a înaintat cerere către Primarul

General al mun. Chișinău prin care a solicitat eliberarea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren. Prin răspunsul nr. 02-115/876 din 28 februarie 2017,

Primarul General al mun. Chișinău a informat despre intenția eliberării titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, doar după finalizarea etapelor stipulate

în pct. 4.2. și pct. 7 din decizia nr. 6/25-2 din 19 decembrie 2016.

Partea reclamantă a susținut că autoritatea executivă a administrației publice

locale refuză executarea deciziei nr.6/25-2 din 19 decembrie 2016 și neîntemeiat

tergiversează eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, Or,

conform prevederilor punctului 1.1 din decizia nr. 6/25-2 din 19 decembrie 2016,

Consiliul mun. Chișinău a decis atribuirea în folosință a lotului de pământ cu suprafața

de 0,7832 ha din xxxxx din contul retragerii din folosința IM Regia Exploatare a

Drumurilor și Podurilor „Exdrupo”.

Drept urmare, executarea pct. 4.2. din decizie, care stabilește că Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare, va înainta în termen de trei luni spre examinare

Consiliului mun. Chișinău proiectul deciziei privind atribuirea unui alt teren în

schimbul celui din xxxxx ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor „Exdrupo”,

este o obligație exclusivă a autorității administrației publice locale. Această obligație

nu poate fi invocată drept temei la eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească”.

Reclamantul a declarat că pretinsele propuneri compensatorii de către autoritatea

publică locală, stabilite în punctul 7 din decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 6/25-2

din 19 decembrie 2016, prin care se solicită Guvernului Republicii Moldova să

compenseze faptul atribuirii terenurilor menționate la pct. 1 din contul terenurilor

municipale, sunt lipsite de sens și suport juridic. Or, decizia Consiliului mun. Chișinău

nr.6/25-2 din 19 decembrie 2016 a fost adoptată în temeiul art. 9 și art. 15 din Codul

Funciar al Republicii Moldova. Conform prevederilor art. 9 din Cod Funciar, de

competența consiliilor municipale ține repartizarea terenurilor, în modul stabilit de

lege. Iar, art. 15 stabilește că, întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor de stat și

municipale li se atribuie în folosință terenuri proprietate publică a statului, respectiv a

unităților administrativ-teritoriale, pentru desfășurarea activității lor. Deci, loturile de

pământ cu suprafața de 0,7832 ha din xxxxx cu suprafața de 0,6673 ha din xxxxx, au

fost atribuite în folosință IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească”. Aceste loturi de pământ nu au fost transmise în proprietatea publică

statului - Guvernului Republicii Moldova.

Reclamantul a relevat că conform art.6, alin. (2) din Legea nr. 91 din 05 aprilie

2007, privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, trecerea terenurilor din

proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale în proprietatea statului se face,

la propunerea Guvernului, prin decizie, după caz, a consiliului orășenesc (municipal).

Legea nr. 523 din 16 iulie 1999, cu privire la proprietatea publică a unităților

administrativ-teritoriale, stabilește că, transmiterea unui bun din proprietatea publică a

unității administrativ-teritoriale în proprietatea publică a statului se face la propunerea

2

Guvernului, prin hotărâre a consiliului local, or, Consiliul mun. Chișinău prin decizia

nr.6/25-2 din 19 decembrie 2016 nu a transmis un bun din proprietatea publică a unității

administrativ-teritoriale în proprietatea publică a statulu, iar Guvernul Republicii

Moldova nu a înaintat o asemenea propunere Consiliului mun. Chișinău.

IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” a

afirmat că decizia Consiliului mun. Chișinău privind atribuirea în folosință a unor loturi

de pământ, pentru proiectarea și construirea unor obiective de infrastructură a

medicinei de urgență de către IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească”, nu atrage după sine obligațiuni compensatorii din partea Guvernului

Republicii Moldova. De altfel, conținutul pct. 7 din decizie „Se solicită Guvernului

Republicii Moldova să compenseze faptul atribuirii terenurilor menționate la pct. 1 din

contul terenurilor municipale”, este lipsit de apreciere juridică. În baza art. 9 din Legea

nr. 121 din 04 mai 2007, privind administrarea și deetatizarea proprietății publice,

împuternicirile de proprietar al patrimoniului unității administrativ-teritoriale sunt

exercitate de către Consiliul local în numele unității administrativ-teritoriale.

Reclamantul a comunicat că Consiliul local administrează bunurile domeniului

public și ale celui privat ale satului, orașului (municipiului), în temeiul art. 14 alin.(2)

lit. b), din Legea nr. 436 din 28.12.2006, privind administrația publică locală. Iar

Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul organelor centrale de specialitate

administrează în privința proprietății de stat. În acest sens, Guvernul Republiciii

Moldova nu are competență legală ”să compenseze din contul terenurilor municipale”.

Conform prevederilor art. 29, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 436 din 26 decembrie

2006, privind administrația publică locală, primarul în teritoriul administrat, asigură

executarea deciziilor consiliului local. Punctul 26 din Regulamentul privind

gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013, stabilește că perfectarea titlurilor de autentificare

a dreptului deținătorului de teren, se efectuează de către subdiviziunile și persoanele

împuternicite potrivit fișelor de post, iar semnarea (încheierea) acestora de către

autoritatea executivă a administrației publice locale.

Prin încheierea protocolară din 12 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost atras în proces ca intervenient accesoriu ÎM Regia Exploatare a

Drumurilor și Podurilor “Exdrupo”. (f.d. 33)

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea depusă de IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală

Urgentă Prespitalicească”; a fost obligat Primarul General al mun. Chișinău să execute

decizia Consiliului mun. Chișinău nr.6/25-2 din 19 decembrie 2016; a fost obligat

Primarul General al mun. Chișinău să elibereze IMSP „Centrul Național de Asistență

Medicală Urgentă Prespitalicească” titlurile de autentificare a dreptului deținătorului

de teren pentru lotul de pământ cu suprafața de 0,7832 ha, din xxxxx și a lotului de

pământ cu suprafața de 0,6673 ha din xxxxx, atribuite, în concordanță cu decizia

Consiliului mun. Chișinău nr.6/25-2 din 19 decembrie 2016; în partea pretenției IMSP

„Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” împotriva

Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu ÎM Regia Exploatare a

Drumurilor și Podurilor “Exdrupo” privind anularea punctului 7 din decizia Consiliului

mun. Chișinău nr.6/25-2 din 19 decembrie 2016, cererea de chemare în judecată a fost

respinsă, ca neîntemeiată.

3

La 04 decembrie 2017 Primarul General al mun. Chișinău a declarat apel,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi

hotărîri privind respingerea acțiunii.

La 08 decembrie 2017 și la 28 februarie 2018, ÎM Regia Exploatare a Drumurilor

și Podurilor “Exdrupo” a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 24 noiembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

Primarului General al mun. Chișinău cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 24

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deoarece apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate

cu art. 368 alin.(l) CPC.

Prin decizia din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor “Exdrupo” și a fost menținută

hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată ipoteza

instanței de fond asupra admiterii parțiale a acțiunii prin constatarea faptului că la

emiterea deciziei nr. 6/25-2 din 19.12.2016, Consiliul mun. Chișinău se afla în

deplinătatea atribuțiilor prevăzute de lege pentru a decide transmiterea în folosință a

unor loturi de pământ cu suprafața de 0,7832 ha din xxxxx și a lotului de pământ cu

suprafața de 0,6673 ha din xxxxx, pentru proiectarea și construirea unor obiective de

infrastructură a medicinei de urgență de către IMSP „Centrul Național de Asistență

Medicală Urgentă Prespitalicească”, iar Primarul General al mun. Chișinău, în calitate

de autoritate executivă a administrației publice locale, refuză executarea deciziei nr.

6/25-2 din 19.12.2016 și neîntemeiat tergiversează eliberarea titlurilor de autentificare

a dreptului deținătorului de teren, contrar prevederilor legale.

De asemenea, instanța de apel a precizat că prima instanță corect a respins

pretenția reclamantului privind anularea punctului 7 din decizia nr. 6/25-2 din

19.12.2016, or aceasta nu contravine normelor legislației în vigoare, iar anumite

temeiuri de anulare nu s-au constatat.

La 19 iunie 2018 ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor “Exdrupo” a

declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de IMSP Centrul Național de Asistență

Medicală Urgentă Prespitalicească.

În motivarea recursului s-a indicat că decizia contestată este ilegală, neîntemeiată

și pasibilă de a fi casată, deoarece nu corespunde exigențelor legale și anume nu

corespunde tuturor normelor de drept și nu răspunde în mod sigur și expres la obiecțiile

formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel. Astfel, în opinia

recurentului, instanța de apel la examinarea cauzei a încălcat normele de drept material

și de drept procedural, ceea ce în conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă

servește temei de declarare a recursului.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

4

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 martie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 24 aprilie 2018, conform

ștampilei recurentului aplicată pe copia decizie contestate. (f.d. 151).

Astfel, recursul declarat la data de 19 iunie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎM Regia Exploatare a Drumurilor

și Podurilor “Exdrupo”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM Regia Exploatare a

Drumurilor și Podurilor “Exdrupo”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

5

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile

declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de ÎM Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor

“Exdrupo”, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de ÎM Regia Exploatare a Drumurilor

și Podurilor “Exdrupo” împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6