2ra-751/18 — încasarea despăgubirilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea despăgubirilor
- Temei legal
- legalitatea şi temeinicia hotărârii, cuprinsul hotărârii
2ra-751/18 — încasarea despăgubirilor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-751/2018
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Buhnaci)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)
D E C I Z I E
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
Dumitru Mardari
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de către Asociația Obștească „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Asociația
Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva
Asociației Obștești „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”, intervenient
accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la încasarea
despăgubirii pentru încălcarea dreptului de autor și conexe,
la cererea de chemare în judecată conexată depusă de către Asociația
Obștească „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” împotriva Asociației Obștești
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, intervenienți accesorii
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Societatea cu Răspundere
Limitată „Siremin” cu privire la încasarea compensației, și
la cererea reconvențională depusă de către Asociația Obștească „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva Asociației Obștești
„Oficiul Republican a Dreptului de Autor”, intervenient accesoriu Agenția de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală și Societatea cu Răspundere Limitată „Siremin” cu
privire la constatarea încălcării, încasarea compensației,
împotriva deciziei din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Asociația Obștească „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale”, a fost admis apelul declarat de Asociația Obștească
„Oficiul Republican a Dreptului de Autor” și a fost casată parțial hotărârea din 02
februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central cu pronunțarea unei noi
hotărâri de admitere parțială a acțiunii Asociației Obștești „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor”
c o n s t a t ă :
La 11 martie 2014 AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” a depus cerere de chemare în judecată împotriva AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală cu privire la încasarea despăgubirii pentru încălcarea
dreptului de autor și conexe.
1
În motivarea acțiunii AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” a indicat că la 21 octombrie 2011 Agenția de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală, în conformitate cu prevederile art. 48 al Legii privind dreptul de autor
și drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010, a avizat AO „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale” cu drept de a activa în calitate de organizație
de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și conexe ale autorilor,
interpreților, producătorilor de fonograme și organizațiilor de difuziune.
A relatat că la data de 12 ianuarie 2012 Agenția de Stat Pentru Proprietatea
Intelectuală a emis decizia cu nr. 1/57 privind avizarea AO „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale” în calitate de organizație de gestiune
colectivă, decizie care a fost publicată la 20 ianuarie 2012 în Monitorul Oficial al
RM 2012 (nr. 16-18).
De asemenea, a menționat reclamanta că Agenția de Stat Pentru Proprietatea
Intelectuală a avizat AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” în calitate de organizație de gestiune colectivă pentru toate categoriile
de drepturi de autor și conexe existente și pentru toate genurile de activitate care
presupun utilizarea lor.
Partea reclamantă a specificat că legalitatea avizării AO „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale” a fost irevocabil confirmată prin decizia din
12 septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție.
Totodată, a relevat că în conformitate cu art. 48 alin. (1) al Legii privind
dreptul de autor și drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010, autorii, interpreții,
producătorii de fonograme, producătorii de video grame, precum și alți titulari ai
dreptului de autor și ai drepturilor conexe pot, din proprie inițiativă, înființa
organizații de gestiune colectivă a drepturilor lor patrimoniale (denumite în
continuare organizații de gestiune colectivă).
A susținut că conform art. 49 al aceleiași legii, organizația de gestiune
colectivă exercită, în numele titularilor de drepturi următoarele atribuții:
„eliberează utilizatorilor licențe pentru valorificarea operelor sau obiectelor
drepturilor conexe”, „negociază cu utilizatorii cuantumul remunerației....”,
„acumulează remunerația stipulată...” etc.
Reclamanta a specificat că fiind unica organizație de gestiune colectivă a
drepturilor patrimoniale de autor și a drepturilor conexe avizată legal cu dreptul de
a elibera beneficiarilor licențe pe teritoriul Republicii Moldova, a propus pârâtului
AO „Oficiul Republican al Dreptului de Autor” încheierea unui acord de
colaborare pentru gestionarea drepturilor titularilor de drepturi pe care ultima îi
reprezintă, propuneri care, însă au fost ignorate.
La fel, a indicat că în activitatea sa, AO „Oficiul Republican a Dreptului de
Autor”, încasează remunerația de autor pentru valorificarea operelor și altor
obiecte protejate prin drept de autor și drepturi conexe ale titularilor de drepturi
care sunt membri ai AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” și care au încredințat gestiunea drepturilor sale doar AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, și nu altor organizații de gestiune
colectivă, fapt care aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale acestor
titulari de drepturi.
Totodată, a afirmat că prin pretenția din 24 iunie 2013, AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a atenționat AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor” despre ilegalitatea acțiunilor sale, însă ultima a
2
ignorat cerințele legale și a continuat activitatea sa de gestiune nelegitimă a
drepturilor titularilor, membri ai AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale”.
A notat că a solicitat transferarea la contul său bancar de către AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor” a remunerației de autor colectate pentru
gestiunea drepturilor membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale”.
Însă, prin răspunsul nr. 329 din 17 decembrie 2013, AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor” a negat faptul colectării remunerației de autor pentru membrii
AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.
Reclamanta a menționat că contrar prevederilor Legii privind dreptul de autor
și drepturile conexe, AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” gestionează și
percepe remunerația de autor pentru valorificarea drepturilor membrilor AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, repertoriul cărora a
fost retras din gestiunea primei, ceea ce duce la încălcarea drepturilor de autor și
conexe ale acestora.
Având în vedere că AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a refuzat
să prezinte informații cu privire la repertoriul valorificat al membrilor AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, ultima a considerat
posibilă și necesară dispunerea încasării de la AO „Oficiul Republican a Dreptului
de Autor” a unei compensații în condițiile prevăzute de art. 63 al Legii privind
dreptul de autor și drepturile conexe, deoarece îi lipsește pe membrii AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” de surse de existență și
venituri, care trebuie să le revină în condițiile Legii privind dreptul de autor și
drepturile conexe, ignorând menirea sa, în calitate de organizație de gestiune
colectivă, în apărarea și gestiunea eficientă a drepturilor de autor și conexe în
interesele titularilor de drepturi.
A solicitat AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”
constatarea încălcării de către AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a
drepturilor de autor și conexe ale membrilor AO „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale”, încasarea forțată de la AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor” în beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția
Creației Intelectuale” a sumei de 500 000 de lei cu titlu de compensație pentru
valorificarea ilegală a drepturilor de autor și conexe pentru perioada 01 ianuarie
2013 – 01 martie 2014 și a sumei de 300 000 de lei cu titlu de compensație pentru
valorificarea ilegală a drepturilor de autor și conexe pentru perioada 01 martie
2014 – 31 decembrie 2014, încasarea de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de
Autor” în beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” a sumei de 1 000 000 de lei cu titlu de reparare materială a
prejudiciului moral.
La 16 decembrie 2014, AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a
depus cerere de chemare în judecată împotriva AO „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale”, intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală și SRL „Siremin” cu privire la încasarea compensației.
În motivarea acțiunii AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a indicat
că este o organizație de gestiune colectivă a drepturilor de autor și drepturilor
conexe, fiind înregistrată la 10 mai 2012 la Ministerul Justiției al RM.
3
A notat că a fost avizată prin decizia nr. 2/2146 din 05 decembrie 2012 a
Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, publicată la 11 decembrie 2012 în
Monitorul Oficial nr. 191-193, care a fost valabilă în perioada 11 decembrie 2012 –
03 octombrie 2013.
AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a indicat că, ulterior, la 04
octombrie 2013, asociația a fost avizată conform deciziei nr. 3/1566 din 20
septembrie 2013, Monitorul Oficial nr. 216-220 din 04 octombrie 2013, fiind în
drept să gestioneze drepturile de sine stătător sau în bază de acord, pentru titularii
drepturile cărora le-au fost încredințate în gestiune, atât prin contract direct, cât și
prin contracte de reprezentare, precum și pentru drepturile ce cad sub incidența
licenței extinse și obligatorii în perioada anului 2014.
A subliniat că AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a fost în drept
să elibereze licențe pentru perioada 11 decembrie 2012 – 03 octombrie 2013, în
baza deciziei nr. 2/2146 din 05 decembrie 2012, dreptul la comunicarea publică
prin eter și cablu; dreptul la comunicarea publică prin internet (punerea la
dispoziție în regim interactiv); dreptul la retransmitere prin eter și cablu.
Astfel, pentru perioada 11 decembrie 2012 – 03 octombrie 2013, toți
radiodifuzorii (posturile de radio/TV) și distribuitorii serviciilor prin cablu
(operatorii prin cablu) trebuiau să dispună de acorduri de licență încheiate cu AO
„Oficiul Republican a Dreptului de Autor” și să-i achite remunerația de autor
corespunzătoare.
Mai mult, licențele asociației obștești se referă la valorificarea tuturor
operelor, cu excepția celor din repertoriul AO „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale”, pentru care ultima urmează de sine stătător să
colecteze, conform deciziei nr. 1/57 din 12 ianuarie 2012.
De asemenea, a remarcat că în data de 12 ianuarie 2012 prin decizia nr. 1/57
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a avizat AO „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale” în calitate de organizație de gestiune pentru
drepturile de autor și conexe, decizie publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 16-
18 din 20 ianuarie 2012.
A specificat că prin decizia precitată, Agenția de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală a menționat expres că Gestiunea drepturilor de către AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” se va realiza pentru titularii de
drepturi (autori, interpreți) membri ai acestei organizații, ceea ce în practică
presupune că Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a avizat AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” cu drepturi limitate, iar
ultima are dreptul să elibereze licențe și să colecteze remunerația de autor cuvenită,
doar pentru titularii de drepturi (autori și interpreți) care sunt membri ai respectivei
asociații, neavând dreptul să elibereze licențe și să colecteze remunerație de autor
pentru titularii de drepturi (autori/ interpreți) membri ai altor organizații de
gestiune colectivă, inclusiv AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”.
De asemenea, a subliniat faptul că prin decizia definitivă și irevocabilă din 12
septembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, Curtea a reconfirmat și constatat
faptul că decizia Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 1/57 privind
avizarea AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” se referă
strict la membrii acesteia.
La fel, AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a menționat că, AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a contestat în instanța
4
de judecată decizia Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 1/57
solicitând excluderea sintagmei care o limitează în drepturi („Gestiunea drepturilor
de către AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” se va
realiza pentru titularii de drepturi autori, interpreți) membri ai acestei organizații”),
însă instanța a menținut, irevocabil, în vigoare decizia nr. 1/57 fără careva
modificări.
Totodată, a menționat că în rezultatul controlului efectuat de către Agenția de
Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în anul 2013, s-a constatat că AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” pe parcursul anului 2012 a
acumulat sume cu titlu de remunerație în mărime totală de 131 701,85 lei, iar banii
acumulați pe parcursul anului 2012 nu au fost distribuiți, ceea ce demonstrează că
remunerația de autor încasată n-a fost distribuită conform unei scheme de
repartizare a remunerației de autor din motive absolute neclare, dar a fost utilizată
în alte destinații.
A solicitat AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” încasarea de la AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” compensație în valoare
de 500 000 de lei.
La data de 16 martie 2016, AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” a depus cerere reconvențională împotriva AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală și SRL „Siremin” și a solicitat constatarea încălcării de către AO
„Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a drepturilor de autor și conexe ale
membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” prin
eliberarea SRL „Siremin” a licenței, încasarea de la AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor” în beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția
Creației Intelectuale” a sumelor încasate de la SRL „Siremin” și încasarea
compensației în sumă de 500 000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea
ilegală a drepturilor de autor și conexe a membrilor AO „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale” în perioada încasărilor de la SRL „Siremin”
și încasarea de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” în beneficiul AO
„Asociației Naționale pentru Protecția Creației Intelectuale” a sumei de 1 000 000
de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral.
Prin încheierea din 05 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău
au fost conexate într-o singură procedură, cererea AO „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul Republican a Dreptului de
Autor” cu cauza civilă intentată la cererea AO „Oficiul Republican a Dreptului de
Autor” împotriva AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.
Prin hotărârea din 02 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a
fost respinsă cererea de chemare în judecată declarată de AO „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor” cu privire la constatarea încălcării drepturilor de autor și
conexe ale membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale”, încasarea forțată de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”
în beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a
sumei de 500 000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea ilegală a
drepturilor de autor și conexe pentru perioada 01 ianuarie 2013 – 01 martie 2014 și
a sumei de 300 000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea ilegală a
drepturilor de autor și conexe pentru perioada 01 martie 2014 – 31 decembrie
5
2014, încasarea forțată de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” în
beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale a sumei
de 1 000 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. A fost respinsă
cererea de chemare în judecată depusă de AO „Oficiul Republican a Dreptului de
Autor” împotriva AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”,
intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și SRL
„Siremin” cu privire la încasarea compensației în valoare de 500 000 lei, precum și
cererea reconvențională depusă de AO „Asociația Națională pentru Protecția
Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”,
intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și SRL
„Siremin” cu privire la constatarea încălcării de către AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor” a drepturilor de autor și conexe ale membrilor AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” prin eliberarea SRL „Siremin” a
licenței, încasarea de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” în
beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a
sumelor încasate de la SRL „Siremin” și încasarea compensației în sumă de 500
000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea ilegală a drepturilor de autor
și conexe a membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” în perioada încasărilor de la SRL „Siremin” și încasarea forțată de la
AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” în beneficiul AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a sumei de 1 000 000 de lei cu
titlu de reparare a prejudiciului moral.
La 20 februarie 2017 AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” a declarat apel împotriva hotărârii din 02 februarie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
Ulterior, la 28 februarie 2017 AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”
a declarat apel împotriva hotărârii din 02 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Central.
Prin decizia din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.
A fost admis apelul declarat de AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”, a
fost casată hotărârea din 02 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
în partea în care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de AO
„Oficiul Republican a Dreptului de Autor” împotriva AO „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale”, intervenienți accesorii Agenția de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală și SRL „Siremin” cu privire la încasarea
compensației, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală cu privire la încasarea despăgubirii pentru încălcarea
dreptului de autor și conexe, cererea de chemare în judecată a AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor” împotriva AO „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale”, intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală și SRL „Siremin” cu privire la încasarea compensației, și
cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală și SRL Siremin cu privire la constatarea încălcării,
6
încasarea compensației, și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care: a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor” împotriva AO „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale”, intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală și SRL „Siremin” cu privire la încasarea compensației. A
fost încasată în beneficiul AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” din
contul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” suma de
200 000 de lei, cu titlu de compensație pentru încălcarea dreptului de autor și
conexe prin valorificarea operelor care nu au fost încredințate de titulari pentru a fi
gestionate. În rest hotărârea din 02 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central a fost menținută.
La 27 februarie 2018, AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” a declarat recurs, completat prin mai multe recursuri suplimentare,
împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare, în alt complet de
judecată.
În susținerea recursului AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” a indicat că consideră neîntemeiată decizia instanței de apel, deoarece
instanța a aplicat și interpretat eronat normele de drept material, nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.
Totodată a indicat că instanța de apel nu a constatat și nu au elucidat
circumstanțele importante cauzei pe deplin, precum și-a bazat soluțiile pe fapte
neprobate.
Mai mult ca atât, recurenta a relevat că instanța de apel a examinat superficial
cauza și nu a dat răspuns argumentelor invocate în susținerea cererii de apel.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 octombrie 2017,
dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.
Astfel, recursul declarat la 27 februarie 2018, este în termen.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul
recursului.
Prin încheierea din 04 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din 3
judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de
un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii
atacate, fără a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma
argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept
material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va
admite recursul declarat de AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
7
Intelectuale” și va casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia
instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură
dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a), c) Cod de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a
interpretat în mod eronat legea.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului
doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța
judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți
la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi
aplicate.
Din materialele cauzei rezultă că AO „Asociația Națională pentru Protecția
Creației Intelectuale” depunând la 11 martie 2014 cerere de chemare în judecată
împotriva AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”, intervenient accesoriu
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a solicitat constatarea încălcării de
către AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a drepturilor de autor și
conexe ale membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale”, încasarea forțată de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”
în beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a
sumei de 500 000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea ilegală a
drepturilor de autor și conexe pentru perioada 01 ianuarie 2013 – 01 martie 2014 și
a sumei de 300 000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea ilegală a
drepturilor de autor și conexe pentru perioada 01 martie 2014 – 31 decembrie
2014, încasarea de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” în beneficiul
AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a sumei de 1 000
000 de lei cu titlu de reparare materială a prejudiciului moral.
La 16 decembrie 2014 AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a depus
cerere de chemare în judecată împotriva AO „Asociația Națională pentru Protecția
Creației Intelectuale”, intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală și SRL „Siremin” și a solicitat încasarea de la AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” compensație în valoare de 500
000 de lei.
La data de 16 martie 2016 AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” a depus cerere reconvențională împotriva AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală și SRL „Siremin” și a solicitat constatarea încălcării de către AO
8
„Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a drepturilor de autor și conexe ale
membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” prin
eliberarea SRL „Siremin” a licenței, încasarea de la AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor” în beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția
Creației Intelectuale” a sumelor încasate de la SRL „Siremin” și încasarea
compensației în sumă de 500 000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea
ilegală a drepturilor de autor și conexe a membrilor AO „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale” în perioada încasărilor de la SRL „Siremin”
și încasarea de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” în beneficiul AO
„Asociației Naționale pentru Protecția Creației Intelectuale” a sumei de 1 000 000
de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral.
Prin încheierea din 05 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău
au fost conexate într-o singură procedură cererea AO „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul Republican a Dreptului de
Autor” cu cauza civilă intentată la cererea AO „Oficiul Republican a Dreptului de
Autor” împotriva AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.
Prima instanță fiind investită cu examinarea cauzei prin hotărârea din 02
februarie 2017 a respins cererea de chemare în judecată declarată de AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor” cu privire la constatarea încălcării drepturilor de
autor și conexe ale membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale”, încasarea forțată de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”
în beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a
sumei de 500 000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea ilegală a
drepturilor de autor și conexe pentru perioada 01 ianuarie 2013 – 01 martie 2014 și
a sumei de 300 000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea ilegală a
drepturilor de autor și conexe pentru perioada 01 martie 2014 – 31 decembrie
2014, încasarea forțată de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” în
beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale a sumei
de 1 000 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. A respins cererea de
chemare în judecată depusă de AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”
împotriva AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”,
intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și SRL
„Siremin” cu privire la încasarea compensației în valoare de 500 000 lei, precum și
cererea reconvențională depusă de AO „Asociația Națională pentru Protecția
Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”,
intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și SRL
„Siremin” cu privire la constatarea încălcării de către AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor” a drepturilor de autor și conexe ale membrilor AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” prin eliberarea SRL „Siremin” a
licenței, încasarea de la AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” în
beneficiul AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a
sumelor încasate de la SRL „Siremin” și încasarea compensației în sumă de 500
000 de lei cu titlu de compensație pentru valorificarea ilegală a drepturilor de autor
și conexe a membrilor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale” în perioada încasărilor de la SRL „Siremin” și încasarea forțată de la
AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” în beneficiul AO „Asociația
9
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” a sumei de 1 000 000 de lei cu
titlu de reparare a prejudiciului moral.
Pe când, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 24 octombrie 2017 a
respins apelul declarat de AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale”. A admis apelul declarat de AO „Oficiul Republican a Dreptului de
Autor”, a casat hotărârea din 02 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, în partea în care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de
AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” împotriva AO „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale”, intervenienți accesorii Agenția de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală și SRL „Siremin” cu privire la încasarea
compensației, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală cu privire la încasarea despăgubirii pentru încălcarea
dreptului de autor și conexe, cererea de chemare în judecată a AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor” împotriva AO „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale”, intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală și SRL „Siremin” cu privire la încasarea compensației, și
cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală și SRL Siremin cu privire la constatarea încălcării,
încasarea compensației, și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care: a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de AO „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor” împotriva AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației
Intelectuale”, intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală și SRL „Siremin” cu privire la încasarea compensației. A încasat în
beneficiul AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” din contul AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” suma de 200 000 de
lei, cu titlu de compensație pentru încălcarea dreptului de autor și conexe prin
valorificarea operelor care nu au fost încredințate de titulari pentru a fi gestionate.
În rest a menținut hotărârea din 02 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central.
Judecând cauza în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a
examinat cauza cu aplicarea eronată a normelor de drept material și eronat a
apreciat circumstanțele cauzei, prin examinarea arbitrară a probelor.
Conform art. 48, alin. (1), (3), (4), (5) al Legii privind dreptul de autor și
drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010, autorii, interpreții, producătorii de
fonograme, producătorii de video grame, precum și alți titulari ai dreptului de autor
și ai drepturilor conexe pot, din proprie inițiativă, înființa organizații de gestiune
colectivă a drepturilor lor patrimoniale (denumite în continuare organizații de
gestiune colectivă).
Se admite înființarea organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor câtorva
categorii de titulari de drepturi privind un anumit drept sau a organizațiilor de
gestiune colectivă a mai multor drepturi în interesul unei categorii de titulari ai
drepturilor de autor, precum și înființarea organizațiilor de gestiune colectivă a
diferitelor drepturi și în interesul diferitelor categorii de titulari de drepturi.
10
Organizațiile de gestiune colectivă își desfășoară activitatea în conformitate
cu prezenta lege, cu alte acte normative relevante ale Republicii Moldova, în baza
statutelor proprii și, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(13), în limitele
împuternicirilor care le-au fost delegate de titularii dreptului de autor și/sau ai
drepturilor conexe, funcționând potrivit reglementărilor privind asociațiile fără
scop lucrativ.
Organizația de gestiune colectivă își desfășoară activitatea dacă: a) este
înregistrată ca organizație în conformitate cu prevederile legislației în vigoare; b)
este avizată în calitate de organizație de gestiune colectivă de către AGEPI.
Conform art. 48, alin. (11) al aceleiași legi, gestiunea colectivă extinsă
(licență extinsă) reprezintă efectele unei licențe eliberate utilizatorilor de către
organizația de gestiune colectivă în numele titularilor de drepturi, membri ai
acesteia sau care, în alt mod, i-au încredințat în gestiune drepturile, se extind, de
asemenea, asupra titularilor de drepturi care nu au calitatea de membru al acestei
organizații și nici nu i-au încredințat, în vreun alt mod, drepturile în gestiune, cu
condiția că aceștia nu și-au retras drepturile din repertoriul organizației de gestiune
colectivă, cu referire la următoarele drepturi: a) dreptul de interpretare publică, de
comunicare publică prin eter sau prin cablu (cu excepția comunicării publice prin
satelit, atunci când aceasta nu este simultană cu tele-radiodifuzarea terestră
efectuată de aceeași organizație de difuziune), precum și dreptul de retransmisie
prin eter și dreptul de a pune la dispoziția publicului în regim interactiv operele
muzicale și fragmentele din operele muzical-dramatice; b) dreptul de reproducere a
operelor sub formă de fonograme, în cazul în care titularii de drepturi vizați au
transmis anterior unui producător de fonograme dreptul la o asemenea reproducere;
c) dreptul interpreților de a pune la dispoziția publicului în regim interactiv
interpretările lor imprimate pe fonograme.
Din actele cauzei rezultă că, conform deciziei nr. 2/2146 din 05 decembrie
2012 a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, publicată în Monitorul
Oficial al RM nr. 191-193 la data de 11 decembrie 2012, AO „Oficiul Republican
a Dreptului de Autor” a fost avizată în conformitate cu Legea nr. 139/2010 privind
dreptul de autor și drepturile conexe, în calitate de organizație de gestiune colectivă
a autorilor, interpreților și producătorilor de fonograme și video grame, cu dreptul
de a elibera beneficiarilor licențe pentru următoarele categorii de drepturi: a)
Dreptul la comunicare publică prin eter și cablu; b) Dreptul la comunicare publică
prin internet; c) Dreptul la retransmisie prin eter și cablu.
În conformitate cu pct. 3 din aceiași decizie este stipulat că, acesta intră în
vigoare la momentul publicării în Monitorul Oficial și este valabilă pe un termen
de 3 ani.
Astfel, la acest capitol Colegiul menționează că instanța de apel nu a dat o
argumentare certă susținerilor apelantului-recurent prin care a indicat că, prin
decizia supra indicată AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” nu a fost in
drept sa elibereze licențe extinse în conformitate cu art. 48, alin. (11) din Legea nr.
139 din 02 iulie 2010, or, asemenea înscrisuri nu se regăsesc în textul deciziei nr.
2/2146 din 05 decembrie 2012.
Conform deciziei Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 3/1566
din 20 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 216-220 din 04
octombrie 2013, au fost avizate toate organizațiile de gestiune colectivă să
gestioneze, de sine stătător sau în comun, în bază de acord, toate drepturile care le-
11
au fost încredințate în gestiune. Tot, prin decizia nr. 3/1566 din 20 septembrie
2013, AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a fost investită cu dreptul de
a elibera licențe extinse beneficiarilor pentru anul 2014.
De asemenea, prin punctul 2 al Deciziei nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013,
AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor” a fost avizata, conform listei,
pentru un an, pentru drepturile ce cad sub incidența licenței extinse. Conform
punctului 9 al Deciziei nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013, publicată în Monitorul
Oficial al RM la data de 04 octombrie 2013, decizia întrând în vigoare la data
publicării.
La acest capitol, instanța de apel nu a argumentat dacă AO „Oficiul
Republican a Dreptului de Autor”, fiind în lista cu numărul doi, adică după AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, putea dispune de
dreptul de eliberare a licenței extinse doar începând cu data de 04 octombrie 2014
sau cu data de 01 ianuarie 2014.
Mai mult, conform scrisorii Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
nr. 500 din 05 aprilie 2013 adresată AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”
a fost indicat că, asociația are dreptul de a elibera licențe cu excepția drepturilor
pentru membrii AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.
Reieșind din cele relatate, Colegiul reține ca întemeiate argumentele
recurentei prin care a indicat că în cadrul ședințelor de judecată în instanța de apel
a fost prezentată Lista Licențelor eliberate de AO „Oficiul Republican a Dreptului
de Autor”, prin care a fost confirmat faptul că ultima a eliberat licențele respective,
cu depășirea limitelor stabilite de deciziile de avizare a Agenției de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală și scrisoarea nr. 500 din 05 aprilie 2013.
Totodată, se reține că atât prima instanță cât și instanța de apel nu s-au expus
asupra cerințelor AO „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”,
modificate prin cererea din 23 noiembrie 2015, fiind modificat cuantumul
prejudiciului.
Colegiul în speță reține ca întemeiat argumentul recurentei prin care a indicat
că instanța de apel nu și-a motivat soluția de admitere și încasare a sumei de 200
000 de lei, care a fost metodologia de calcul.
Mai mult, ca atât instanța de apel nu și-a motivat soluția de respingere a
cererii de chemare în judecată înaintată de AO „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale”, limitându-se doar la indicarea în motivarea soluției
a faptului că argumentele indicate în cere sunt combătute de circumstanțele care au
stat la baza admiterii acțiunii AO „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”, și
fără a se expune asupra cererii reconvenționale înaintate de AO „Asociația
Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.
Distinct de cele supra relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de
apel a fost adoptată arbitrar, fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate de
apelanți coroborate la normele materiale aplicabile speței, iar faptul dat indică
incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept procedural,
precum și la examinarea superficială și evazivă atât a apelurilor, cât și a cauzei
deduse judecării, fără a fi verificată în condițiile legii temeinicia pretențiilor
înaintate.
În acest sens, Colegiul remarcă că instanța de apel verificând legalitatea și
temeinicia hotărârii primei instanțe a constatat că cauza a fost soluționată greșit de
12
prima instanță, cu aplicarea eronată a normelor materiale și procedurale, emițând o
hotărâre nouă, în lipsa unei argumentări ample.
Or, instanța de apel avea obligația rezultând din prevederile art. 373, alin. (2)
Cod de procedură civilă, de a da un răspuns cert referitor la pertinența unui înscris
sau altuia. Instanța de judecată fiind obligată să reflecte în hotărâre motivele
concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și
argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din prevederile art.
130 alin. (4) Cod de procedură civilă.
În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și
explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o
posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest
fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania,
1994). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar
măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii
și, prin urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor cauzei.
Tot aici, este de menționat că în cadrul soluționării cauzei probele din dosar se
cercetează doar în ansamblul și în interconexiunea acestora, or, instanța de judecată
este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea
unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor
probe față de altele.
Mai mult, în conformitate art. 390 alin. (1) lit. e), f) Cod de procedură civilă,
decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și
referirea la legea guvernantă și concluziile instanței de apel în urma examinării
apelului.
În sensul art. 6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu suficientă
claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul
determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse
examinării. CtEDO, în cauza Suominen vs. Finlanda, a reținut că „... o funcție a
unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult ca
atât, o hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și
posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea
unei decizii motivate poate avea loc un control public a administrării justiției”.
Totodată, în cauza Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994,
Curtea a statuat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv
decât dacă cererile și observațiile părților sunt într-adevăr „auzite”, adică
examinate conform normelor de procedură de către tribunalul sesizat.
Altfel spus, art. 6 impune „tribunalului” obligația de a proceda la o examinare
efectivă a mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel
puțin pentru a le aprecia pertinența”. CtEDO nu își propune să garanteze drepturi
teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (cauza Artico v. Italiei,
Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33).
Prin urmare, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația
legală de a motiva hotărârea luată și de a argumenta menținerea hotărârii primei
instanțe.
Așadar, dreptul de a fi auzit a fost încălcat, or dreptul în cauză include nu doar
posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație
corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care
13
anumite argumente au fost acceptate sau respinse, ceea ce nu a fost îndeplinit de
instanța de apel.
În consecință, Colegiul verificând conținutul deciziei contestate, în raport cu
materialele dosarului, argumentele invocate în recurs, conchide că instanța de apel
s-a referit în mod declarativ la normele dreptului material pe care le-a considerat
aplicabile speței, fără să se expună asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și
probelor administrate în cadrul judecării cauzei pe care se întemeiază concluziile
privitoare la aceste circumstanțe, și fără a indica motivele pentru care argumentele
invocate de intimat nu au fost reținute, nefiind supuse aprecierii.
Este de menționat că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor
normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în
mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.
Mai mult, hotărârea trebuie să se fondeze pe lege, trebuie să rezolve, într-o
maniera certă, explicit sau implicit, toate cererile invocate de părți, ceea ce în speță
lipsește.
Or, în sensul principiului procesului echitabil, garantat de art. 6 CEDO,
motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu
atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar.
Interpretarea pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de
drept care i-au format convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie
clară și simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă putere de convingere.
Nemotivarea hotărârii sau o motivare necorespunzătoare vor atrage casarea ei.
Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă
la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța
de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de AO
„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” și a casa integral
decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul
temeiniciei/ netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma
argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din
prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform căruia instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar
în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția
adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de
judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei, probele
administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.
În conformitate cu prevederile art. 445, alin. (1), lit. c) și alin. (3) Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de către Asociația Obștească „Asociația Națională
pentru Protecția Creației Intelectuale”.
Se casează integral decizia din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Asociația
14
Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva
Asociației Obștești „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”, intervenient
accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la încasarea
despăgubirii pentru încălcarea dreptului de autor și conexe, la cererea de chemare
în judecată conexată depusă de către Asociația Obștească „Oficiul Republican a
Dreptului de Autor” împotriva Asociației Obștești „Asociația Națională pentru
Protecția Creației Intelectuale”, intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală și Societatea cu Răspundere Limitată „Siremin” cu
privire la încasarea compensației, și la cererea reconvențională depusă de către
Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”
împotriva Asociației Obștești „Oficiul Republican a Dreptului de Autor”,
intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Societatea
cu Răspundere Limitată „Siremin” cu privire la constatarea încălcării, încasarea
compensației și se trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
Dumitru Mardari
Galina Stratulat
15