Cosmobil S.R.L. împotriva Republicii Moldova

Publicat la 17 octombrie 2022 SECȚIUNE Cererea nr. 64760/14 COSMOBIL S.R.L. împotriva Republicii Moldova depusă la 11 septembrie 2014 a comunicat la 29 septembrie 2022 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la privarea proprietății societății reclamante și, de fapt, la compensarea inadecvată pentru daunele cauzate. Proprietatea companiei solicitante (2.390 de telefoane mobile stocate în magazinele sale pentru a fi vândute) a fost confiscată de către poliție. În aprilie 2009 a fost transferată la Inspectoarea Fiscală de Stat (SFI). Societatea reclamantă a cerut SFI de mai multe ori să nu vândă telefoanele în așteptarea rezultatului procedurii de judecată privind această criză. La 16 iunie 2009, o instanță a anulat decizia de criză și a ordonat returnarea telefoanelor către societatea reclamantă (o decizie care nu a fost apelată și a devenit astfel finală).

În ciuda numeroase cereri de aplicare a deciziei și de a nu vinde telefoanele, în perioada iulie-septembrie 2009 toate telefoanele au fost vândute la licitații. În mai 2010, SFI a transferat aproape 1,5 milioane de lei moldoveni (MDL) către societatea reclamantă. Acțiunea de judecată a societății reclamante care a solicitat daune pentru confiscarea și vânzarea ilegale la un preț mult mai mic decât valoarea de piață a telefoanelor a fost respinsă în cele din urmă deoarece, în constatarea instanțelor, SFI a vândut telefoanele în conformitate cu legea; dacă societatea consideră că drepturile sale au fost încălcate, ar putea depune o acțiune de judecată „în alt mod prevăzut de lege”. Societatea reclamantă se plâng de încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din moment ce proprietatea sa a fost confiscată ilegal și vândută și a primit doar o mică parte din valoarea sa de piață.

Se plânge, de asemenea, de o încălcare a articolului 13 din Convenție, deoarece nu a fost în măsură să împiedice vânzarea proprietății sale și să obțină returnarea sa în ciuda unei decizii finale ale instanței care ordonă returnarea sa. Dacă este cazul, a existat o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție ca urmare a confiscarii proprietății societății reclamante și a nereturnării acesteia în ciuda unei ordonanțe judiciare finale în acest sens? În special, a fost ingerința în drepturile de proprietate ale societății reclamante legitimate în sensul acestei dispoziții (compară Iatridis c. Grecia [GC], nr. 31107/96, §§ 58 și 61, CEDH 1999 II, și Yel și alții c. Turcia , nr. 28241/18, §§§ et seq.

, 13 iulie 2021? Societatea reclamantă a fost supusă „o sarcină individuală și excesivă”, în sensul acestei dispoziții, ca urmare a refuzului de a-l compensa pe deplin pentru daunele cauzate (compară Lekić c. Slovenia [GC], nr. 36480/07, § 110, 11 decembrie 2018)? A existat o încălcare a articolului 13 din Convenție? În special, societatea reclamantă a avut la dispoziție un remediu eficace pentru prevenirea vânzării proprietăților sale confiscate și obținerea returnării sale (comparatul Iatridis, citat mai sus, §§ 65-66)?

Published on 17 October 2022

SECOND SECTION

Application no. 64760/14

COSMOBIL S.R.L.

against the Republic of Moldova lodged on 11 September 2014 communicated on 29 September 2022

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns deprivation of the applicant company’s property and allegedly inadequate compensation for the damage caused. The applicant company’s property (2,390 mobile phones stored in its shops in order to be sold) was seized by the police. In April 2009 it was transferred to the State Fiscal Inspectorate (SFI). The applicant company asked the SFI several times not to sell the phones pending the outcome of the court proceedings concerning that seizure. On 16 June 2009 a court annulled the seizure decision and ordered the return of the phones to the applicant company (a decision which was not appealed and thus became final). Despite numerous requests to enforce that decision and not to sell the phones, during July-September 2009 all the phones were sold at auctions.

In May 2010 the SFI transferred almost 1.5 million Moldovan lei (MDL) to the applicant company. The applicant company’s court action claiming damages for the unlawful seizure and sale at a price much lower than the market value of the phones was ultimately rejected since in the courts’ finding the SFI had sold the phones in accordance with the law; if the company considered that its rights had been breached it could lodge a court action “in another manner provided by law”. The applicant company complains of a breach of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention since its property had been unlawfully seized and sold and it had only received a small part of its market value. It also complains of a violation of Article 13 of the Convention as it had been unable to prevent the sale of its property and to obtain its return despite a final court decision ordering its return.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Did the applicant company exhaust available domestic remedies? If so, has there been a violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention as a result of the seizure of the applicant company’s property and the failure to return it despite a final court order to that effect? In particular, was the interference with the applicant company’s property rights lawful within the meaning of that provision (compare Iatridis v. Greece [GC], no. 31107/96, §§ 58 and 61, ECHR 1999 ‑ II, and Yel and Others v. Turkey , no. 28241/18, §§ 88 et seq. , 13 July 2021)? Was the applicant company subjected to “an individual and excessive burden”, within the meaning of that provision, as a result of the refusal to fully compensate it for the damage caused (compare Lekić v. Slovenia [GC], no. 36480/07, § 110, 11 December 2018)? 2. Has there been a breach of Article 13 of the Convention?

In particular, did the applicant company have at its disposal an effective remedy in preventing the sale of its property seized and obtaining its return (compare Iatridis , cited above, §§ 65-66)?