3ra-1047/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1047/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: D. Dolghieru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Panov, M. Anton V. Cotorobai

ÎNCHEIERE

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Alexandru Tonu, în

interesele Alionei Malcoci,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Alionei Malcoci

către Primăria or. Durlești cu privire la constatarea încălcării dreptului la

soluționarea în termen legal a cererii privind elaborarea și emiterea certificatului de

urbanism, la obligarea eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea

construirii casei de locuit,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost casată hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

de admitere a acțiunii,

constată:

La 20 decembrie 2016, avocatul Alexandru Tonu, în interesele Alionei

Malcoci, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.

Durlești, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la soluționarea în

termenul legal a cererii privind elaborarea și emiterea certificatului de urbanism;

obligarea eliberării certificatului de urbanism pentru proiectarea construirii casei de

locuit conform proiectului schiță pe terenul amplasat în or. Durlești, mun.

Chișinău; încasarea prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei.

În motivarea acțiunii, a indicat, că în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr. 8661 din 08 iulie 2013 și a contractului de schimb și combinare nr.

6168 din 19 aprilie 2016, autentificate notarial, Aliona Malcoci a devenit

proprietarul unui teren pentru construcții.

La 01 noiembrie 2016, Aliona Malcoci s-a adresat Primăriei or. Durlești cu

cerere privind elaborarea și emiterea certificatului de urbanism, fiind anexate la

cerere setul de acte necesare. Cu toate acestea, în pofida faptului prezentării

autorității publice locale a tuturor actelor necesare, prevăzute de lege, Primăria or.

Durlești a omis să examineze cererea respectivă, fapt ce a dus la încălcarea

dreptului reclamantei de a obține informația solicitată.

Potrivit dispozițiilor Legii cu privire la petiționare și ale Legii contenciosului

administrativ, în condițiile în care pârâtul în calitatea acestuia de autoritate publică,

nu a informat în termen reclamanta cu privire la examinarea cererii în speță,

acesteia i-a fost îngrădit dreptul la soluționarea în termen legal a cererii, iar drept

urmare, i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care reclamanta îl apreciază a fi

pasibil compensării în echivalent bănesc evaluat la suma de 100000 de lei.

Totodată, reprezentantul reclamantei a mai menționat că, Aliona Malcoci a

respectat condițiile necesare pentru eliberarea certificatului de urbanism, iar în

situația în care pârâtul nu a dat nici un răspuns, prin care să fie soluționată cererea

indicată, autoritatea poate fi obligată să elibereze respectivul certificat de urbanism,

deoarece fără acest act solicitantul nu poate obține autorizația de construire.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. art. 33, 277, 278 Cod de

procedură civilă, art. 1, 16 și 17 ale Legii contenciosului administrativ, pe

prevederile Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcții nr. 163 din

09 iulie 2010 și ale Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului

nr. 835 din 17 mai 1996.

Prin hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatat faptul încălcării dreptului reclamantei

Aliona Malcoci la soluționarea în termenul legal a cererii privind elaborarea și

emiterea certificatului de urbanism, cu obligarea Primăriei or. Durlești de a elabora

și elibera certificatul de urbanism pentru proiectarea construirii casei de locuit

conform proiectului-schiță. În rest acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 21 iulie 2017, Primarul or.

Durlești, Șaran Eleonora, a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând

casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă

integral ca neîntemeiată.

Prin decizia din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul Primarului or. Durlești, casată hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii.

La 25.05.2018, avocatul Alexandru Tonu, în interesele Alionei Malcoci, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la judecarea cauzei nu a

ținut cont de circumstanțele de fapt și de drept, aprecierea probelor a fost arbitrară

și soluția pronunțată este în contradictoriu cu circumstanțele cauzei.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

La 06.09.2018, Primăria or. Durlești a depus referință la cererea de recurs,

prin care a solicitat respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 02

noiembrie 2017, fiind expediată participanților la proces pentru cunoștință la

06.04.2018 (f. d. 148), iar recursul a fost depus la 25.05.2018.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în

termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Alexandru

Tonu, în interesele Alionei Malcoci, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri, pe când în recursul declarat de către avocatul Alexandru Tonu, în

interesele Alionei Malcoci, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către avocatul Alexandru Tonu, în interesele Alionei Malcoci, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către avocatul Alexandru Tonu, în interesele Alionei

Malcoci, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton