3ra-1000/18 — contestarea actului administrativ

3ra-1000/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1000/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Sîrbu, A. Mihaila)

ÎNCHEIERE

5 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Societatea

cu Răspundere Limitată „Milkco”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Milkco” împotriva Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău cu

privire la constatarea nesoluționării în termen a cererii și obligarea eliberării certificatului

de urbanism,

împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău, a fost casată hotărârea

din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a fost emisă o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 20 septembrie 2016 reclamanta SRL „Milkco” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău cu privire la

constatarea nesoluționării în termen a cererii și obligarea eliberării certificatului de

urbanism.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 25 iulie 2016 s-a adresat

Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău cu cererea nr. 02/1-25/796, prin care a

solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea pe terenul cu nr.

cadastral xxxxx, sectorul nr. 17, cu suprafața de 0,8383 ha, sectorul nr. 18, cu suprafața

0,8559 ha, sectorul nr. 19, cu suprafața 0,8044 ha și sectorul nr. 20, cu suprafața de

0,8779 ha, amplasat în mun. Chișinău, com. Stăuceni, extravilan, a unui depozit agricol

și de procesare a laptelui, pe care îl deține în baza contractului de cesiune a dreptului

de arendă din 22 februarie 2016, înregistrat la 25 martie 2016 la Oficiul Cadastral

1

Teritorial Chișinău sub nr. 0101/16/9360, încheiat cu SRL „Samiralagro” și

contractului de arendă a terenului agricol nr. 32/15B din 12 iunie 2015 încheiat între

ÎS „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău” și SRL „Samiralagro”,

însă nu a primit nici un răspuns.

A specificat că, prin nesoluționarea în termenul legal a cererii nr. 02/1-25/796

din 25 iulie 2016, autoritatea publică locală de fapt i-a refuzat în eliberarea

certificatului de urbanism solicitat.

A susținut că, reieșind din prevederile Legii privind autorizarea lucrărilor de

construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, certificatul de urbanism pentru proiectare

reprezintă un document cu caracter informativ, care se eliberează oricărei persoanei

fizice sau juridice la cerere, prin care se aduce la cunoștință despre regimul juridic,

tehnic și economic asupra terenului. Mai mult ca atât, prin respectivul act doar se

certifică elaborarea documentației de proiect și nu oferă posibilități de a efectua

manipulări pe lotul de pământ sau de a schimba regimul juridic al acestuia.

A invocat că, legislația în vigoare nu stabilește careva restricții privind eliberarea

certificatului de urbanism.

A solicitat constatarea faptului nesoluționării de Primarul com. Stăuceni, mun.

Chișinău în termenul legal a cererii nr. 02/1-25/796 din 25 iulie 2016 cu privire la

eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, obligarea Primarului com.

Stăuceni, mun. Chișinău să-i elibereze certificat de urbanism pentru proiectarea pe

terenul cu nr. cadastral xxxxx, sectorul nr. 17, cu suprafața de 0,8383 ha, sectorul nr.

18, cu suprafața 0,8559 ha, sectorul nr. 19, cu suprafața 0,8044 ha și sectorul nr. 20, cu

suprafața de 0,8779 ha, amplasat în mun. Chișinău, com. Stăuceni, extravilan, a unui

depozit agricol și de procesare a laptelui și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost

admisă acțiunea depusă de SRL „Milkco”, a fost constatat ilegalitatea nesoluționării de

Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău în termenul stabilit de lege a cererii cu privire la

eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare din 25 iulie 2016 și a fost obligat

Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău să elibereze SRL „Milkco” certificatul de

urbanism pentru proiectare, solicitat în baza cererii din 25 iulie 2016 cu numărul de intrare

a Primăriei 02/1-25/796.

Prin decizia din 01 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău, a fost casată hotărârea din 11

noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a fost emisă o nouă hotărâre prin

care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL

„Milkco” împotriva Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău cu privire la constatarea

nesoluționării în termen a cererii și obligarea eliberării certificatului de urbanism.

Prin decizia din 13 septembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de SRL „Milkco” și a fost casată integral decizia din 01 martie a Curții

de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei civile spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Prin decizia din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău, a fost casată hotărârea din 11

noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a fost pronunțată o nouă hotărâre

2

prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL

„Milkco” împotriva Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău cu privire la constatarea

nesoluționării în termen a cererii și obligarea eliberării certificatului de urbanism.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prevederile art. art. 3 alin. (1),

(2), (3), 4 alin. (1), 21 alin. (1) și 22 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr.163 din 09 iulie 2010, reglementează condițiile de eliberare a

certificatul de urbanism pentru proiectare, conținutul acestuia, actele care urmează a fi

anexate, precum și termenul de elaborare, eliberare și valabilitate a acestuia.

De asemenea, instanța de apel a reținut că potrivit răspunsului Primarului com.

Stăuceni, mun. Chișinău nr. 02/1- 24/529 din 18 mai 2016, drept refuz în eliberarea

certificatului de urbanism, s-a comunicat SRL „Milkco” că conform planului de amenajare

a teritoriului comunei Stăuceni, mun. Chișinău, cumulat cu planul Urbanistic General de

Dezvoltare, aprobat prin decizia Consiliului com. Stăuceni, mun. Chișinău nr. 9/27 din 18

decembrie 2012, pe terenul solicitat, cât și pe cele adiacente, nu sunt prevăzute careva

construcții capitale, din care considerente eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectare nu este posibilă. Totodată, a fost indicat că la elaborarea documentației de

urbanism menționate, s-a ținut cont de prevederile art. 13 din Legea privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului.

Totodată, instanța de apel a menționat că în circumstanțele în care conform planului

de amenajare a teritoriului com. Stăuceni, mun. Chișinău, cumulat cu planul Urbanistic

General de Dezvoltare, aprobat prin decizia Consiliului com. Stăuceni, mun. Chișinău nr.

9/27 din 18 decembrie 2012, pe terenul solicitat, cât și pe cele adiacente, nu sunt prevăzute

careva construcții capitale, deoarece pe loturile cesionate de SRL ,,Samiralagro” către

SRL „Milkco” în prezent se află o livadă, refuzul Primarului com. Stăuceni de a elibera

certificatul de urbanism pentru edificarea depozitului agricol și procesare a laptelui, este

întemeiat.

De altfel, instanța de apel a conchis că SRL „Milkco” nu are dreptul să construiască

obiective agricole, care fac obiectul art. 36 alin. (2) lit. b) Cod funciar, fără o decizie

prealabilă a Consiliului local, care ar permite schimbarea modului de folosință a

terenurilor agricole.

În concluzie, instanța de apel a menționat că potrivit încheierii Curții Supreme de

Justiție nr. 2ra-2530/16 din 30 noiembrie 2016, scrisorii SRL ,,Idromec” către Primăria

com. Stăuceni din februarie 2018 și extrasului din Registrul bunurilor imobile referitor la

bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx, SRL „Milkco” nu mai are careva drepturi asupra

plantației perene livadă, adică asupra terenul pe care aceasta se află, deoarece acest drept

aparține SRL ,,Idromec”, drepturile căruia sunt lezate direct în cazul inițierii unei

construcții pe terenul cu nr. cadastral xxxxx.

La data de 08 mai 2018 SRL „Milkco” a declarat recurs împotriva deciziei din 28

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a interpretat în mod eronat

prevederile art. 13 din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului

nr. 835 din 17 mai 1996, or norma dată prevede delimitarea intravilanului localității și

dezvoltarea urbanismului în intravilan, pe când teritoriul pe care se solicită certificatul

3

de urbanism se află în extravilan.

A menționat că, obiectul cauzei este nesoluționarea în termen a cererii cu privire

la eliberarea certificatului de urbanism, pe când instanța de apel a reținut că SRL

„Milkco” intenționează să construiască o fabrica de procesare a laptelui ce nu se

încadrează în prevederile art. 36 Cod funciar. La caz, nu se solicită eliberarea

autorizației de construcție a unei fabrici, însă instanța de apel s-a expus asupra unei

situații viitoare și incerte indicând că „SRL Milkco” nu are dreptul să construiască

obiective agricole, care fac obiectul art. 36 alin. (2) lit. b) Cod funciar, fără o decizie

prealabilă a Consiliului local.

A accentuat că, instanța de apel nu a luat în considerație că pe terenul cu statut

similar, în imediată apropiere deja au fost executate construcții ușor demontabile,

similar celei ce intenționează a fi construită de „SRL Milkco”, în special fiind

prezentate probe că deja funcționează stațiunea agrotehnică Caseli, ce aparține SRL

„Agro Profi”, fapt care denotă că în cazul dat se comite o discriminare.

A invocat că, atât la cererea privind eliberarea certificatului de urbanism cât și

la materialele cauzei au fost anexate toate documentele prevăzute de Legea nr. 163 din

09 iulie 2010.

A specificat că, motivul invocat în răspunsul de refuz în eliberarea certificatului

de urbanism pentru proiectarea depozitului agricol de prelucrare a laptelui, precum că

în planul General Urbanistic nu sunt prevăzute construcții capitale pe teren agricol, este

neîntemeiat, or conform pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 5 din 05 ianuarie 1998 cu

privire la aprobarea Regulamentului general de urbanism, autorizarea executării

construcțiilor și amenajărilor pe terenurile cu destinație agricolă din extravilanul

localităților este permisă cu respectarea cerințelor și condițiilor stabilite de legislație.

A relatat că, este pripită concluzia instanței de apel precum că expertul Achimov

nu este expert în urbanism ori în categoria „cercetarea obiectelor imobiliare,

materialelor de constricție, construcțiilor și a documentelor” se include și urbanismul,

or cum ar fi posibil de cercetat legalitatea construcțiilor, documentelor și corespunderea

demarării lucrărilor de construcții în lipsa cunoștințelor în domeniul urbanismului.

La data de 07 august 2018 Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău, reprezentat

de avocatul Octavian Pașcan a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 martie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 08 mai 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

4

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de SRL „Milkco” nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

SRL „Milkco”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul SRL „Milkco” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Milkco” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6