3ra-1000/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1000/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Sîrbu, A. Mihaila) ÎNCHEIERE 5 septembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Milkco”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Milkco” împotriva Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău cu privire la constatarea nesoluționării în termen a cererii și obligarea eliberării certificatului de urbanism, împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Primarul com.

Stăuceni, mun. Chișinău, a fost casată hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a fost emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La data de 20 septembrie 2016 reclamanta SRL „Milkco” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău cu privire la constatarea nesoluționării în termen a cererii și obligarea eliberării certificatului de urbanism. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 25 iulie 2016 s-a adresat Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău cu cererea nr. 02/1-25/796, prin care a solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea pe terenul cu nr. cadastral xxxxx, sectorul nr. 17, cu suprafața de 0,8383 ha, sectorul nr. 18, cu suprafața 0,8559 ha, sectorul nr. 19, cu suprafața 0,8044 ha și sectorul nr. 20, cu suprafața de 0,8779 ha, amplasat în mun.

Chișinău, com. Stăuceni, extravilan, a unui depozit agricol și de procesare a laptelui, pe care îl deține în baza contractului de cesiune a dreptului de arendă din 22 februarie 2016, înregistrat la 25 martie 2016 la Oficiul Cadastral 1 Teritorial Chișinău sub nr. 0101/16/9360, încheiat cu SRL „Samiralagro” și contractului de arendă a terenului agricol nr. 32/15B din 12 iunie 2015 încheiat între ÎS „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău” și SRL „Samiralagro”, însă nu a primit nici un răspuns. A specificat că, prin nesoluționarea în termenul legal a cererii nr. 02/1-25/796 din 25 iulie 2016, autoritatea publică locală de fapt i-a refuzat în eliberarea certificatului de urbanism solicitat.

A susținut că, reieșind din prevederile Legii privind autorizarea lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, certificatul de urbanism pentru proiectare reprezintă un document cu caracter informativ, care se eliberează oricărei persoanei fizice sau juridice la cerere, prin care se aduce la cunoștință despre regimul juridic, tehnic și economic asupra terenului. Mai mult ca atât, prin respectivul act doar se certifică elaborarea documentației de proiect și nu oferă posibilități de a efectua manipulări pe lotul de pământ sau de a schimba regimul juridic al acestuia. A invocat că, legislația în vigoare nu stabilește careva restricții privind eliberarea certificatului de urbanism. A solicitat constatarea faptului nesoluționării de Primarul com.

Stăuceni, mun. Chișinău în termenul legal a cererii nr. 02/1-25/796 din 25 iulie 2016 cu privire la eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, obligarea Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău să-i elibereze certificat de urbanism pentru proiectarea pe terenul cu nr. cadastral xxxxx, sectorul nr. 17, cu suprafața de 0,8383 ha, sectorul nr. 18, cu suprafața 0,8559 ha, sectorul nr. 19, cu suprafața 0,8044 ha și sectorul nr. 20, cu suprafața de 0,8779 ha, amplasat în mun. Chișinău, com. Stăuceni, extravilan, a unui depozit agricol și de procesare a laptelui și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost admisă acțiunea depusă de SRL „Milkco”, a fost constatat ilegalitatea nesoluționării de Primarul com.

Stăuceni, mun. Chișinău în termenul stabilit de lege a cererii cu privire la eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare din 25 iulie 2016 și a fost obligat Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău să elibereze SRL „Milkco” certificatul de urbanism pentru proiectare, solicitat în baza cererii din 25 iulie 2016 cu numărul de intrare a Primăriei 02/1-25/796. Prin decizia din 01 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău, a fost casată hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Milkco” împotriva Primarului com.

Stăuceni, mun. Chișinău cu privire la constatarea nesoluționării în termen a cererii și obligarea eliberării certificatului de urbanism. Prin decizia din 13 septembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de SRL „Milkco” și a fost casată integral decizia din 01 martie a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei civile spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău, a fost casată hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a fost pronunțată o nouă hotărâre 2 prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Milkco” împotriva Primarului com.

Stăuceni, mun. Chișinău cu privire la constatarea nesoluționării în termen a cererii și obligarea eliberării certificatului de urbanism. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prevederile art. art. 3 alin. (1), (2), (3), 4 alin. (1), 21 alin. (1) și 22 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr.163 din 09 iulie 2010, reglementează condițiile de eliberare a certificatul de urbanism pentru proiectare, conținutul acestuia, actele care urmează a fi anexate, precum și termenul de elaborare, eliberare și valabilitate a acestuia. De asemenea, instanța de apel a reținut că potrivit răspunsului Primarului com. Stăuceni, mun. Chișinău nr. 02/1- 24/529 din 18 mai 2016, drept refuz în eliberarea certificatului de urbanism, s-a comunicat SRL „Milkco” că conform planului de amenajare a teritoriului comunei Stăuceni, mun.

Chișinău, cumulat cu planul Urbanistic General de Dezvoltare, aprobat prin decizia Consiliului com. Stăuceni, mun. Chișinău nr. 9/27 din 18 decembrie 2012, pe terenul solicitat, cât și pe cele adiacente, nu sunt prevăzute careva construcții capitale, din care considerente eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare nu este posibilă. Totodată, a fost indicat că la elaborarea documentației de urbanism menționate, s-a ținut cont de prevederile art. 13 din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Totodată, instanța de apel a menționat că în circumstanțele în care conform planului de amenajare a teritoriului com. Stăuceni, mun. Chișinău, cumulat cu planul Urbanistic General de Dezvoltare, aprobat prin decizia Consiliului com.

Stăuceni, mun. Chișinău nr. 9/27 din 18 decembrie 2012, pe terenul solicitat, cât și pe cele adiacente, nu sunt prevăzute careva construcții capitale, deoarece pe loturile cesionate de SRL ,,Samiralagro” către SRL „Milkco” în prezent se află o livadă, refuzul Primarului com. Stăuceni de a elibera certificatul de urbanism pentru edificarea depozitului agricol și procesare a laptelui, este întemeiat. De altfel, instanța de apel a conchis că SRL „Milkco” nu are dreptul să construiască obiective agricole, care fac obiectul art. 36 alin. (2) lit. b) Cod funciar, fără o decizie prealabilă a Consiliului local, care ar permite schimbarea modului de folosință a terenurilor agricole. În concluzie, instanța de apel a menționat că potrivit încheierii Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-2530/16 din 30 noiembrie 2016, scrisorii SRL ,,Idromec” către Primăria com.

Stăuceni din februarie 2018 și extrasului din Registrul bunurilor imobile referitor la bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx, SRL „Milkco” nu mai are careva drepturi asupra plantației perene livadă, adică asupra terenul pe care aceasta se află, deoarece acest drept aparține SRL ,,Idromec”, drepturile căruia sunt lezate direct în cazul inițierii unei construcții pe terenul cu nr. cadastral xxxxx. La data de 08 mai 2018 SRL „Milkco” a declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile art. 13 din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, or norma dată prevede delimitarea intravilanului localității și dezvoltarea urbanismului în intravilan, pe când teritoriul pe care se solicită certificatul 3 de urbanism se află în extravilan. A menționat că, obiectul cauzei este nesoluționarea în termen a cererii cu privire la eliberarea certificatului de urbanism, pe când instanța de apel a reținut că SRL „Milkco” intenționează să construiască o fabrica de procesare a laptelui ce nu se încadrează în prevederile art. 36 Cod funciar.

La caz, nu se solicită eliberarea autorizației de construcție a unei fabrici, însă instanța de apel s-a expus asupra unei situații viitoare și incerte indicând că „SRL Milkco” nu are dreptul să construiască obiective agricole, care fac obiectul art. 36 alin. (2) lit. b) Cod funciar, fără o decizie prealabilă a Consiliului local. A accentuat că, instanța de apel nu a luat în considerație că pe terenul cu statut similar, în imediată apropiere deja au fost executate construcții ușor demontabile, similar celei ce intenționează a fi construită de „SRL Milkco”, în special fiind prezentate probe că deja funcționează stațiunea agrotehnică Caseli, ce aparține SRL „Agro Profi”, fapt care denotă că în cazul dat se comite o discriminare.

A invocat că, atât la cererea privind eliberarea certificatului de urbanism cât și la materialele cauzei au fost anexate toate documentele prevăzute de Legea nr. 163 din 09 iulie 2010. A specificat că, motivul invocat în răspunsul de refuz în eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea depozitului agricol de prelucrare a laptelui, precum că în planul General Urbanistic nu sunt prevăzute construcții capitale pe teren agricol, este neîntemeiat, or conform pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 5 din 05 ianuarie 1998 cu privire la aprobarea Regulamentului general de urbanism, autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor pe terenurile cu destinație agricolă din extravilanul localităților este permisă cu respectarea cerințelor și condițiilor stabilite de legislație.

A relatat că, este pripită concluzia instanței de apel precum că expertul Achimov nu este expert în urbanism ori în categoria „cercetarea obiectelor imobiliare, materialelor de constricție, construcțiilor și a documentelor” se include și urbanismul, or cum ar fi posibil de cercetat legalitatea construcțiilor, documentelor și corespunderea demarării lucrărilor de construcții în lipsa cunoștințelor în domeniul urbanismului. La data de 07 august 2018 Primarul com. Stăuceni, mun. Chișinău, reprezentat de avocatul Octavian Pașcan a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 martie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 08 mai 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea 4 esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de SRL „Milkco” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de SRL „Milkco”, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul SRL „Milkco” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Milkco” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic 6