3r-46/20 — contestarea actului administrativ, obligarea eliberarii certificatului de urbanism

Dosarul nr. 3r-46/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: O. Ionașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

D E C I Z I E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

examinând recursul depus de Primăria municipiului Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Turculeț Valeria

împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea eliberării certificatului de

urbanism,

împotriva încheierii din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului depusă de către

Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău a fost respinsă, iar

apelul declarat împotriva hotărârii din 8 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani a fost considerat inadmisibil, ca fiind depus după expirarea

termenului legal de declarare,

c o n s t a t ă:

La 28 decembrie 2018, Turculeț Valeria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea eliberării certificatului de urbanism.

Prin hotărârea din 8 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată depusă de către Turculeț Valeria a fost admisă, a

fost anulată decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 6/14 din 18 iulie 2017 cu privire

la stabilirea unor restricții la executarea lucrărilor de construcții și a fost obligată

Primăria mun. Chișinău să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectarea

unui ansamblu rezidențial pe terenul cu nr. cadastral xxxxx din mun. Chișinău, str.

Calea Ieșilor, conform schiței de proiect avizate de Direcția Generală Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare.

La 6 iunie 2019, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău au

declarat apel împotriva hotărârii din 8 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

1

Buiucani, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului depusă de

către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, iar apelul declarat

împotriva hotărârii din 8 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost considerat inadmisibil, ca fiind depus după expirarea termenului legal de

declarare.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 23 decembrie 2019, Primăria mun.

Chișinău și Consiliul mun. Chișinău au depus recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea încheierii din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu

emiterea unei noi încheieri de repunere în termen.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată pe motiv că este în contradicție cu circumstanțele

stabilite, iar instanța de apel nu a cercetat pe deplin argumentele și probele anexate

la cererea de repunere în termen.

Au susținut recurenții că apelul a fost declarat în termen, pe motiv că nu au

asistat la pronunțarea dispozitivului hotărârii instanței de fond, iar copia

dispozitivului hotărârii a fost primită de Primăria mun. Chișinău la data de

7 mai 2019, însă Direcția asistență juridică a recepționat-o abia la data de

13 mai 2019.

Prin urmare, în opinia lor termenul de declarare a apelului a fost omis din

motive justificate și probate, iar instanța urma să repună cererea în termen.

La 3 februarie 2020, Turculeț Valeria, reprezentată de avocatul

Voleanschi Valerii a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului

declarat de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de

20 noiembrie 2019, care a fost expediată prin intermediul poștei electronice la data

de 17 decembrie 2019 (f. d. 109).

Astfel, recursul declarat la data de 23 decembrie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Primăria

mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău urmează a fi respins cu menținerea

încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

2

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău, rezultă că recurenții nu sunt de acord cu încheierea din

20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea

privind repunerea în termenul de declarare a apelului depusă de către Primăria

mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, iar apelul declarat împotriva hotărârii

din 8 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost considerat

inadmisibil, ca fiind depus după expirarea termenului legal de declarare.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1).

În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Potrivit art. 237 alin. (1) și alin. (2) Cod administrativ, prevederile art. 65 alin.

(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în

termenul de prezentare a motivării apelului. Încheierea instanței de apel prin care

este respinsă cererea de repunere în termenul de apel sau în termenul de prezentare

a motivării apelului poate fi contestată cu recurs. Încheierea instanței de apel prin

care s-a făcut repunerea în termenul de apel sau în termenul de prezentare a

motivării apelului poate fi contestată doar odată cu fondul.

Conform art. 65 alin. (1) și alin. (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de

15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Prin prisma normei enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de

fond a fost pronunțat public la data de 8 aprilie 2019 (f. d. 81).

Concomitent, din materialele dosarului instanța de recurs reține că cererea de

apel depusă de Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău împotriva

hotărârii primei instanțe a fost înregistrată în cancelaria Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani la data de 6 iunie 2019 (f. d. 86).

Conform prevederilor art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

3

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

În acest context, instanța de recurs relevă că conform art. 110 Cod de

procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de

judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la

proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească

anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Totodată, conform art. 111 alin. (3) din același cod, termenul de procedură

stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Prin urmare, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la

9 aprilie 2019, astfel ultima zi de depunere a apelului a fost data de 8 mai 2019. Cu

toate acestea, apelul a fost depus la 6 iunie 2019, fapt ce denotă depunerea apelului

după expirarea termenului legal, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea

întârzieri prin careva probe.

Ca urmare, se constată a fi lipsite de suport mențiunile recurenților în

susținerea cererii de repunere în termenul de apel, precum că nu au asistat la

pronunțarea dispozitivului hotărârii instanței de fond, or după cum denotă actele

cauzei reprezentantul Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău a fost

prezent în ședința de judecată din 14 martie 2019 și 29 martie 2019, ultima fiind

amânată pentru deliberare și adoptarea hotărârii până la data de 8 aprilie 2018.

Respectiv, motivul invocat de reprezentantul Primăriei mun. Chișinău și

Consiliului mun. Chișinău privind imposibilitatea depunerii apelului în termen din

motiv că nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii, nu constituie

temei de repunere în termen. Or, recurenții au cunoscut despre modul de derulare a

procesului în instanța de fond și deci au fost obligați la intervale rezonabile de timp

să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea

cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea sa și să respecte termenele

prevăzute de lege, adică urmau să întreprindă toate măsurile necesare de protejare a

drepturilor sale, inclusiv, prin acțiuni concludente, de informare în privința

modului de derulare a procesului prin care să demonstreze păstrarea interesului față

de caz și imposibilitatea de a se familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea

mod, pentru a dispune de posibilitatea contestării hotărârii în termen.

Distinct de aceste precizări, nu poate fi reținut ca temei de a considera că

apelul a fost depus în termen nici argumentul că copia dispozitivului hotărârii a

fost primită de Primăria mun. Chișinău la data de 7 mai 2019, însă Direcția

asistență juridică a recepționat-o abia la data de 13 mai 2019.

Și acesta deoarece, copia dispozitivului hotărârii din 8 aprilie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost recepționată de către Primăria

mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău la data de 3 mai 2019, fapt confirmat

prin avize de recepție (f. d. 84-85), iar în atare circumstanțe, se reiterează că

recurenții au cunoscut cu certitudine despre litigiul în cauză, și urmau să se

4

informeze despre mersul examinării cauzei, inclusiv despre soluția adoptată, și

respectiv să depună apelul în termen.

De altfel, instanța de recurs remarcă că folosirea cu buna-credință a

drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de

timp să manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că recurenții au demonstrat o neglijență a

drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu au depus diligența

necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Deci, recurenții Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău au fost în

cunoștință despre existența prezentului litigiu și examinarea lui, prin urmare,

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de

a se interesa despre desfășurarea litigiului și de a proteja drepturile sale de acces la

instanță fapt, însă, ignorat de aceștia, ce a generat omiterea termenului de declarare

a apelului.

Astfel, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău prin lege erau

obligați să respecte termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii, condiție ce nu se atestă în prezenta speță.

De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că în cazul acceptării unui apel tardiv se va încălca principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea

ce este inadmisibil.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a

Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu

orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este

absolut. În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra

Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa

contra Spaniei), în carte înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este

o restricție ce guvernează accesul la justiție.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ respinge argumentele formulate în recurs, deoarece

acestea sunt doar declarative și sunt lipsite de suport legal.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial se de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține încheierea contestată.

5

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se respinge recursul depus de Primăria municipiului Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău.

Se menține încheierea din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Turculeț Valeria împotriva

Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea eliberării certificatului de urbanism.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

6