3r-220/20 — anularea actului administrativ, obligarea eliberării actelor

Dosarul nr. 3r-220/2020

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O.Cojocaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan)

D E C I Z I E

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul depus de Anatolie Bacalâm,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Anatolie Bacalâm împotriva Primăriei municipiului Chișinău și

Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea eliberării actelor,

împotriva încheierii din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Anatolie

Bacalâm în interes propriu cât și în interesele minorei XXXX împotriva deciziei din

29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 martie 2018 Anatolie Bacalâm a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, prin care a solicitat

obligarea Primăriei mun. Chișinău să elibereze certificat de urbanism pentru

proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate în XXXX

conform schiței de proiect „Reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol

(S+P+4E+M)” avizată la 13 februarie 2017 și autorizație de construire pentru

reconstruirea imobilelor amplasate în XXXX, declararea nulității Deciziei nr. 6/14

din 18 iulie 2017 a Consiliului mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bacalâm.

S-a obligat Primăria mun. Chișinău să elibereze certificat de urbanism pentru

proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate în XXXX

conform schiței de proiect „Reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol

(S+P+4E+M)” avizată la 13 februarie 2017.

S-a obligat Primăria mun. Chișinău să elibereze autorizație de construire pentru

reconstruirea imobilelor amplasate în XXXX.

1

În rest, pretenția lui Anatolie Bacalâm cu privire la anularea deciziei nr. 6/14

din 18 iulie 2017 a Consiliului mun. Chișinău s-a respins (f.d. 45, 47-50, vol. I).

Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău.

S-a casat parțial hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, și anume, în partea obligării Primăriei mun. Chișinău să elibereze

autorizație de construire, cu adoptarea în această parte a unei noi hotărâri, sub formă

de încheiere, prin care s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată

depusă de către Anatolie Bacalâm cu privire la obligarea eliberării autorizației de

construire din motivul nerespectării procedurii revăzute prin lege de soluționare

prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară.

În rest, în partea în care pretențiile lui Anatolie Bacalâm au fost admise, și

anume, în partea obligării Primăriei mun. Chișinău să elibereze certificat de

urbanism pentru proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate

în XXXX, hotărârea s-a menținut fără modificări (f.d. 79, 80-85, vol. I).

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 26 iunie 2019 a casat decizia din 11

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a remis cauza spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău în alt complet de judecată (f.d. 115-122, vol. I).

Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău.

S-a casat hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată

depusă de către Anatolie Bacalâm împotriva Primăriei municipiului Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău, cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea eliberării actelor ca fiind neîntemeiată. (f.d. 151, 152-168, vol. I)

Prin încheierea din 04 februarie 2020 Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Anatolie Bacalîm în interes

propriu cât și în interesele minorei XXXX împotriva deciziei din 29 octombrie 2019

a Curții de Apel Chișinău (f.d.191-195, vol. I).

La 10 martie 2020 Anatolie Bacalâm a depus recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

203-205, 206-207, vol. I).

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată, transmite neîntârziat

recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței

competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 04 februarie 2020, iar

dovada recepționării de către recurent nu este anexată la materialele dosarului.

Astfel, Anatolie Bacalâm s-a conformat prevederilor legale, depunând în termen, la

10 martie 2020, recursul împotriva încheierii din 04 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

2

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Examinând recursul depus, prin prisma materialelor din dosar, coroborat cu

normele de drept, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, din următoarele

considerente.

Conform art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului depus de Anatolie Bacalâm, rezultă doar dezacordul

cu încheierea din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Anatolie Bacalâm în

interes propriu cât și în interesele minorei XXXX împotriva deciziei din 29

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

De asemenea, din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de

revizuire depusă de Anatolie Bacalâm rezultă că, revizuentul – recurent a invocat

drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă.

În acest sens, revizuientul a indicat că a fost dus în eroare de către grefierul

instanței cu privire la amânarea ședinței din 29 octombrie 2019, totodată SRL

„Vasigur-Construct” nu a fost înștiințată despre ziua și ora ședinței de judecată.

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța privind netemeinicia revizuirii,

instanța de revizuire a reținut că argumentele invocate de către revizuientul Anatolie

Bacalâm nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 Cod de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă, se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

Conform art. 448 din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva

unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de

instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a

fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează

de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.

Prin prisma normei de drept sus-citate rezultă că cererea de revizuire împotriva

unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac se examinează de instanța care a

menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție remarcă că invocând prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă,

revizuentul nu le-a probat în modul corespunzător, limitându-se doar la mențiunea

textuală, fapt care le acordă un caracter declarativ.

3

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare

prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar

retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri

strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură

civilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca vs Moldova, hotărârea

din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, a subliniat expres că dreptul la un

proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat

de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență

principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor

contractante. Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul

securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui

litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice

presupune respectul față de regula lucrului judecat.

Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel sau recurs camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova,

nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia,

nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Anatolie

Bacalâm în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți

la un proces echitabil garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată concluzia Curții de Apel Chișinău

de respingere a temeiurilor de revizuire invocate.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 04

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de

drept pertinente, iar recurentul nu a adus în fața instanței de recurs nici un argument

4

în sensul demonstrării netemeiniciei actului judecătoresc contestat, Colegiul ajunge

la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Anatolie Bacalâm.

Se menține încheierea din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de

Anatolie Bacalâm împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului

municipal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării

actelor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5