3ra-754/20 — cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării actelor administrative

3ra-754/20 — cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-754/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Cojocaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan

ÎNCHEIERE

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ion Guzun

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Anatolie Bacalâm și

Societatea cu Răspundere Limitată „Vasigur-Construct”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Anatolie Bacalâm împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului

municipal Chișinău, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării

actelor,

împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis cererea de apel declarată de către Primăria municipiului Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău, s-a casat hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă decizie,

constată:

La 01 martie 2018 Anatolie Bacalâm a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, prin care a solicitat

obligarea Primăriei mun. Chișinău să elibereze certificat de urbanism pentru

proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate în mun.

Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx conform schiței de proiect „Reconstrucția imobilului

existent, cu parcare la subsol (S+P+4E+M)” avizată la 13 februarie 2017 și

autorizație de construire pentru reconstruirea imobilelor amplasate în mun. Chișinău,

str. xxxxx, nr. xxxxx, declararea nulității Deciziei nr. 6/14 din 18 iulie 2017 a

Consiliului mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii Anatolie Bacalâm a indicat că la 29 mai 2014 xxxxx

(fiica minoră) a primit în dar imobilele cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx, în temeiul

contractului de donație. Întrucât imobilele în speță necesită o reparație capitală prin

consolidarea fundației, pereților și a tavanelor, în urma consultării cu specialiști în

domeniul construcțiilor, a decis că oportun ar fi reconstruirea imobilelor respective.

A menționat că în acest sens a fost elaborată schița de proiect privind

reconstrucția imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx din contul

demolării construcțiilor existente cu construirea unui bloc locativ cu parcare auto

1

subterană, iar la 04 august 2017 Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare a Primăriei mun. Chișinău a avizat schița de proiect, aceasta fiind propusă

pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare (CUP).

La 02 august 2017 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova a emis fișa de avizare nr. 13, prin care a aprobat documentația de proiect

pentru solicitarea certificatului de urbanism pentru proiectare a imobilelor din mun.

Chișinău, str. xxxxxx.

Ulterior, a înaintat cerere la Primăria mun. Chișinău, solicitând eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea imobilelor din mun.

Chișinău, str. xxxxx, însă a primit răspuns negativ.

Prin hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bacalâm. S-

a obligat Primăria mun. Chișinău să elibereze certificat de urbanism pentru

proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate în mun.

Chișinău, str. xxxxx conform schiței de proiect „Reconstrucția imobilului existent,

cu parcare la subsol (S+P+4E+M)” avizată la 13 februarie 2017. S-a obligat

Primăria mun. Chișinău să elibereze autorizație de construire pentru reconstruirea

imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxx. În rest, pretenția lui

Anatolie Bacalâm cu privire la anularea deciziei nr. 6/14 din 18 iulie 2017 a

Consiliului mun. Chișinău s-a respins.(f.d. 45, 47-50)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că condițiile

impuse prin lege întru obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare au fost

respectate de către Anatolie Bacalâm, or, actele solicitate au fost la dispoziția

organelor abilitate (buletin de identitate, raport de expertiză tehnică, schița de proiect

avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul

Culturii”. Careva temeiuri ce ar determina respingerea cererii de eliberare a

certificatului de urbanism pentru proiectarea/construirea din contul demolării

imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx, conform schiței de

proiect „Reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol (S+P+4E+M)” nu au

fost prezentate.

De asemenea, instanța de fond a menționat că refuzul Primăriei și Consiliului

mun. Chișinău în eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare și motivele

invocate în acest sens (aflarea bunului în zona cu codul „Re”) este neîntemeiat, or,

odată cu avizarea schiței de proiect s-a ținut cont de specificul zonei, inclusiv și

regimul de protecție. Mai mult, singura condiție stabilită de către Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării, Consiliul Național al Monumentelor Istorice la

momentul eliberării fișei de avizare a fost ca nivelul mansardei să fie proiectat

corespunzător noțiunii de mansardă și accentuarea din punct de vedere arhitectonic

a colțului clădirii, iar aceste chestiuni de ordin tehnic, urmează a fi soluționate

ulterior.

La data de 25 aprilie 2018 Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău

a depus apel împotriva hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani.

Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău. S-a casat parțial

hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și anume, în

2

partea obligării Primăriei mun. Chișinău să elibereze autorizație de construire, cu

adoptarea în această parte a unei noi hotărâri, sub formă de încheiere, prin care s-a

dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de către Anatolie

Bacalâm cu privire la obligarea eliberării autorizației de construire din motivul

nerespectării procedurii revăzute prin lege de soluționare prealabilă a cauzei pe cale

extrajudiciară. În rest, în partea în care pretențiile lui Anatolie Bacalâm au fost

admise, și anume, în partea obligării Primăriei mun. Chișinău să elibereze certificat

de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor

amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, hotărârea s-a menținut fără modificări. (f.d.

79, 80-85)

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 26 iunie 2019 a casat decizia din

11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a remis cauza spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. (f.d. 115-122)

Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău. S-a casat

hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o

nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către

Anatolie Bacalâm împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării actelor

ca fiind neîntemeiată. (f.d. 151, 152-168)

Instanța de apel în motivarea soluției sale a reținut că Anatolie Bacalâm a

formulat pretenția privind declararea nulității Deciziei nr. 6/14 din 18 iulie 2017 a

Consiliului mun. Chișinău, însă nu a indicat nici un motiv care s-ar încadra în

reglementările art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, iar, simpla

manifestare a dezacordului fără prezentarea argumentelor, probelor că actul este

ilegal în fond, sau că este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței sau este

ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite, este insuficientă pentru a anula

decizia menționată.

Cu referire la pretenția lui Anatolie Bacalâm privind obligarea Primăriei mun.

Chișinău să elibereze certificat de urbanism și autorizația de construire pentru

reconstruirea imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str.xxxxx, nr. xxxxx, instanța

de apel a reținut că certificatul de urbanism pentru proiectare și autorizația de

construire se eliberează de către Primăria mun. Chișinău în condițiile Legii privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010.

Din suportul probator administrat la caz, Anatolie Bacalâm a solicitat

eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea din contul

demolării imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx conform

schiței de proiect „reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol

(S+P+4E+M) avizată la 13 februarie 2017. Conform schiței de proiect se propune

edificarea unui bloc de locuințe cu nivelul de înălțime S+P+4E+M, din contul

demolării imobilelor existente (f.d. 21-29), care reprezintă un obiectiv nou. Prin

răspunsul Direcției Generale Arhitectură Urbanism și Relații Funciare nr. 21/142-p

din 31.01.2018, Anatolie Bacalâm a fost informat că, schița de proiect a fost avizată,

în vederea posibilității realizării soluțiilor propuse în dezvoltarea cartierului, cu front

la strada A. Șciusev, însă în schița menționată nu au fost indicate hotarele de

perspectivă ale străzii Ismail și regimul juridic al terenului din str. Ismail. Având în

3

vedere faptul că în schița de proiect prezentată de Anatolie Bacalâm (f.d. 21-29) nu

au fost indicate hotarele de perspectivă ale străzii Ismail și regimul juridic al

terenului din str. Ismail, nu poate fi obligată Primăria mun. Chișinău să elibereze

certificatul de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea din contul demolării

imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx conform schiței de

proiect „reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol (S+P+4E+M) avizată

la 13 februarie 2017, deoarece art. 3 alin. (1) lit. e), f) din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010 prevede că certificatul

de urbanism pentru proiectare (anexa nr. 1) se elaborează și se emite în baza cererii,

în care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în

original și în copii, următoarele documente: e) schița de proiect avizată de arhitectul-

șef, în cazul amplasării construcției în zonă cu regim special stabilit prin

documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului; f) schița de proiect avizată

de Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării, în cazul intervențiilor la monumentele de istorie, artă și

arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii

Moldova ocrotite de stat.

Anatolie Bacalâm a intervenit cu argumente despre necesitatea reconstruirii

imobilului amplasat în mun. Chișinău, str.xxxx, nr. xxxxx, s-a adresat către

autoritatea publică competentă cu cererea privind obținerea certificatului de

urbanism pentru proiectarea reconstruirii imobilelor amplasate pe terenul din str.

xxxxx – și anume amplasarea unui bloc de locuințe cu regimul de înălțime P+5E cu

parcare auto subterană.

Aici, instanța de apel a constatat că la caz intenția lui Anatolie Bacalâm nu

este îndreptată spre reconstruirea imobilului aflat în proprietate, ci spre

reamplasarea pe locul acestuia a unei construcții noi – bloc de locuințe. Lotul de

teren menționat este proprietatea municipală, iar imobilul aflat în proprietatea

minorei xxxxx, potrivit materialelor cauzei, deja a fost demolat, devenind absolut

neîntemeiată pretenția lui Anatolie Bacalâm. Mai mult, după cum rezultă din

extrasul din Registrul Bunurilor imobile, imobilele cu numărul cadastral xxxxx și

xxxxx au fost grevate SRL „Vasigur-Construct” în baza contractului de societate

civilă nr. 1000 din 24.01.2017 și a acordului adițional nr. 779 din 30.01.2017. (f.d.

12-13)

De asemenea, instanța de apel a reținut că din suportul probator administrat la

materialele cauzei se atestă că fișa de avizare (faza: Schiță de proiect (SP), emisă în

baza procesului-verbal al ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice nr.

13 din 02.08.2017 a fost eliberată beneficiarului SRL „Vasigur-Construct” pentru

construirea unui bloc locativ S+P+5E cu parcare auto subterană, din contul

demolării imobilului existent (f.d. 19), deși potrivit concluziilor Raportului de

expertiză tehnică nr. 376 din 26.10.2017 (f.d. 30-37), s-a recomandat consolidarea

unor elemente constructive ale imobilelor, și anume, a fundațiilor, pereților și

înlocuirea planșeelor acoperișului existent cu planșee noi din beton armat monolit.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 09 martie 2020 și la 10 martie

2020 Anatolie Bacalâm a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi

decizii de respingere a apelului declarat de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul

4

mun. Chișinău, cu menținerea hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani. (f.d. 203-205, 206-207)

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel a fost

pronunțată cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și

procedural.

Consideră că prin admiterea cererii de apel a fost lipsit de dreptul la apărare și

de a prezenta probe admisibile în susținerea poziției sale, or, a fost respinsă cererea

de amânare a ședinței de judecată, iar cauza a fost examinată în lipsa reclamantului.

Recurentul a menționat că la examinarea cauzei instanța de apel nu a cercetat

multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit toate probele din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ci a dat o apreciere arbitrară

probelor, fapt care a dus la soluționarea greșită a cauzei, iar erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

La data de 28 iulie 2020 SRL „Vasigur-Construct” a declarat recurs împotriva

deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, invocând că instanța nu a aplicate legea care tebuia aplicată, a

aplicat o lege care nu trebuia aplicată, a aplicat o lege care a fost anulată, declarată

neconstituțională, a interpretat în mod eronat legea. (f.d. 222-225)

La 27 iunie 2020 și la 30 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și lui Anatolie Bacalâm

copiile recursurilor declarate de către Anatolie Bacalâm și SRL „Vasigur-Construct”

împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 211, 231)

Completul specializat relevă că Primăria mun. Chișinău, Consiliul mun.

Chișinău și Anatolie Bacalâm au recepționat copiile recursurilor expediate, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului. (f.d. 213, 232,

233)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recursuri, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Examinând recursul depus de către Anatolie Bacalâm, în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

5

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când: d) recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 245 alin. (1).

Articolul 245 alin. (1) Cod administrativ indică că recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 29 octombrie 2019.

Totodată, din materialele dosarului, și anume, procesul-verbal al ședinței de

judecată, rezultă că la pronunțarea dispozitivului deciziei din 29 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, Anatolie Bacalâm nu a fost prezent. (f.d. 149-150)

Decizia motivată din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată lui Anatolie Bacalâm și avocatului său Domnița Pogoni la data de 11

decembrie 2019, fapt confirmat prin avizele de recepție, anexate la materialele

cauzei (f.d. 170, 171), termenul limită de contestare fiind 10 ianuarie 2020, însă,

recursul a fost depus abia la data de 09 martie 2020, contrar art. 245 alin. (1) din

Codul administrativ, ceea ce denotă că a fost depus peste termenul de 30 de zile de

la notificare.

Articolul 245 alin. (2) din Codul administrativ reglementează situația când

recursul depus conform prevederilor alin. (1) art. 245 a fost depus nemotivat din

cauza neprezentării de către instanța de apel a motivării deciziei, care potrivit alin.

(3) art. 240 din Codul administrativ se motivează în scris în termen de 30 de zile de

la data pronunțării.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează că Anatolie Bacalâm a cunoscut despre decizia

din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

(Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja

6

drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a

generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în

termen.

La caz, recurentul Anatolie Bacalâm nu a depus cerere privind repunerea

recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici

nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii

termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este

inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,

de a declara inadmisibil recursul depus de către Anatolie Bacalâm.

Examinând recursul depus de către SRL „Vasigur-Construct”, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că și acesta este inadmisibil.

În susținerea concluziilor instanța de recurs constată că SRL „Vasigur-

Construct” nu a fost parte în procesul respectiv.

Articolul 246 alin. (2) al Codului administrativ stabilește condiții de

inadmisibilitate a recursului: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu

recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană

neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.

245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde

cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și

recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de

Justiție.

Depunerea recursului de o persoană care nu este parte la proces nu a fost

reglementată de Codul administrativ.

Totodată, Codul administrativ în art. 195 a stipulat că procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrative.

7

În conformitate cu prevederile art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept

să declare recurs părțile și alți participanți la proces; martorul, expertul, specialistul,

interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li

se cuvine.

După cum denotă actele cauzei Anatolie Bacalâm a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău. Ca

consecință, se constată că recursul declarat de către SRL „Vasigur-Construct”

împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, este înaintat de

o persoană care, prin prisma art. 430 Cod de procedură civilă, nu este în drept să-l

declare, or, SRL „Vasigur-Construct” nu este parte al procesului.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul

nu este în drept să-l declare.

Ca urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL

„Vasigur-Construct” ca inadmisibil, întrucât ultimul nu este parte a procesului.

În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2)

lit. c), d) și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, 433 lit. c) Cod de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de către Anatolie Bacalâm și Societatea cu Răspundere

Limitată „Vasigur-Construct” se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ion Guzun

Maria Ghervas

8