3ra-754/20 — cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-754/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Cojocaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan ÎNCHEIERE 19 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ion Guzun Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Anatolie Bacalâm și Societatea cu Răspundere Limitată „Vasigur-Construct”, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bacalâm împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării actelor, împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a admis cererea de apel declarată de către Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, s-a casat hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă decizie, constată: La 01 martie 2018 Anatolie Bacalâm a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, prin care a solicitat obligarea Primăriei mun. Chișinău să elibereze certificat de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx conform schiței de proiect „Reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol (S+P+4E+M)” avizată la 13 februarie 2017 și autorizație de construire pentru reconstruirea imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx, declararea nulității Deciziei nr. 6/14 din 18 iulie 2017 a Consiliului mun. Chișinău. În motivarea acțiunii Anatolie Bacalâm a indicat că la 29 mai 2014 xxxxx (fiica minoră) a primit în dar imobilele cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx, în temeiul contractului de donație.

Întrucât imobilele în speță necesită o reparație capitală prin consolidarea fundației, pereților și a tavanelor, în urma consultării cu specialiști în domeniul construcțiilor, a decis că oportun ar fi reconstruirea imobilelor respective. A menționat că în acest sens a fost elaborată schița de proiect privind reconstrucția imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx din contul demolării construcțiilor existente cu construirea unui bloc locativ cu parcare auto 1 subterană, iar la 04 august 2017 Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Primăriei mun. Chișinău a avizat schița de proiect, aceasta fiind propusă pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare (CUP).

La 02 august 2017 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a emis fișa de avizare nr. 13, prin care a aprobat documentația de proiect pentru solicitarea certificatului de urbanism pentru proiectare a imobilelor din mun. Chișinău, str. xxxxxx. Ulterior, a înaintat cerere la Primăria mun. Chișinău, solicitând eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea imobilelor din mun. Chișinău, str. xxxxx, însă a primit răspuns negativ. Prin hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s- a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bacalâm. S- a obligat Primăria mun. Chișinău să elibereze certificat de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate în mun.

Chișinău, str. xxxxx conform schiței de proiect „Reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol (S+P+4E+M)” avizată la 13 februarie 2017. S-a obligat Primăria mun. Chișinău să elibereze autorizație de construire pentru reconstruirea imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxx. În rest, pretenția lui Anatolie Bacalâm cu privire la anularea deciziei nr. 6/14 din 18 iulie 2017 a Consiliului mun. Chișinău s-a respins.(f.d. 45, 47-50) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că condițiile impuse prin lege întru obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare au fost respectate de către Anatolie Bacalâm, or, actele solicitate au fost la dispoziția organelor abilitate (buletin de identitate, raport de expertiză tehnică, schița de proiect avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii”.

Careva temeiuri ce ar determina respingerea cererii de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectarea/construirea din contul demolării imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx, conform schiței de proiect „Reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol (S+P+4E+M)” nu au fost prezentate. De asemenea, instanța de fond a menționat că refuzul Primăriei și Consiliului mun. Chișinău în eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare și motivele invocate în acest sens (aflarea bunului în zona cu codul „Re”) este neîntemeiat, or, odată cu avizarea schiței de proiect s-a ținut cont de specificul zonei, inclusiv și regimul de protecție.

Mai mult, singura condiție stabilită de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Consiliul Național al Monumentelor Istorice la momentul eliberării fișei de avizare a fost ca nivelul mansardei să fie proiectat corespunzător noțiunii de mansardă și accentuarea din punct de vedere arhitectonic a colțului clădirii, iar aceste chestiuni de ordin tehnic, urmează a fi soluționate ulterior. La data de 25 aprilie 2018 Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău a depus apel împotriva hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun.

Chișinău. S-a casat parțial hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și anume, în 2 partea obligării Primăriei mun. Chișinău să elibereze autorizație de construire, cu adoptarea în această parte a unei noi hotărâri, sub formă de încheiere, prin care s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bacalâm cu privire la obligarea eliberării autorizației de construire din motivul nerespectării procedurii revăzute prin lege de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară. În rest, în partea în care pretențiile lui Anatolie Bacalâm au fost admise, și anume, în partea obligării Primăriei mun. Chișinău să elibereze certificat de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate în mun.

Chișinău, str. xxxxx, hotărârea s-a menținut fără modificări. (f.d. 79, 80-85) Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 26 iunie 2019 a casat decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. (f.d. 115-122) Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău. S-a casat hotărârea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bacalâm împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării actelor ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 151, 152-168) Instanța de apel în motivarea soluției sale a reținut că Anatolie Bacalâm a formulat pretenția privind declararea nulității Deciziei nr. 6/14 din 18 iulie 2017 a Consiliului mun. Chișinău, însă nu a indicat nici un motiv care s-ar încadra în reglementările art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, iar, simpla manifestare a dezacordului fără prezentarea argumentelor, probelor că actul este ilegal în fond, sau că este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței sau este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite, este insuficientă pentru a anula decizia menționată. Cu referire la pretenția lui Anatolie Bacalâm privind obligarea Primăriei mun. Chișinău să elibereze certificat de urbanism și autorizația de construire pentru reconstruirea imobilelor amplasate în mun.

Chișinău, str.xxxxx, nr. xxxxx, instanța de apel a reținut că certificatul de urbanism pentru proiectare și autorizația de construire se eliberează de către Primăria mun. Chișinău în condițiile Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010. Din suportul probator administrat la caz, Anatolie Bacalâm a solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx conform schiței de proiect „reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol (S+P+4E+M) avizată la 13 februarie 2017. Conform schiței de proiect se propune edificarea unui bloc de locuințe cu nivelul de înălțime S+P+4E+M, din contul demolării imobilelor existente (f.d.

21-29), care reprezintă un obiectiv nou. Prin răspunsul Direcției Generale Arhitectură Urbanism și Relații Funciare nr. 21/142-p din 31.01.2018, Anatolie Bacalâm a fost informat că, schița de proiect a fost avizată, în vederea posibilității realizării soluțiilor propuse în dezvoltarea cartierului, cu front la strada A. Șciusev, însă în schița menționată nu au fost indicate hotarele de perspectivă ale străzii Ismail și regimul juridic al terenului din str. Ismail. Având în 3 vedere faptul că în schița de proiect prezentată de Anatolie Bacalâm (f.d. 21-29) nu au fost indicate hotarele de perspectivă ale străzii Ismail și regimul juridic al terenului din str. Ismail, nu poate fi obligată Primăria mun.

Chișinău să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectarea/reconstruirea din contul demolării imobilelor amplasate în mun.

Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx conform schiței de proiect „reconstrucția imobilului existent, cu parcare la subsol (S+P+4E+M) avizată la 13 februarie 2017, deoarece art. 3 alin. (1) lit. e), f) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010 prevede că certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr. 1) se elaborează și se emite în baza cererii, în care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în copii, următoarele documente: e) schița de proiect avizată de arhitectul- șef, în cazul amplasării construcției în zonă cu regim special stabilit prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului; f) schița de proiect avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în cazul intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Anatolie Bacalâm a intervenit cu argumente despre necesitatea reconstruirii imobilului amplasat în mun. Chișinău, str.xxxx, nr. xxxxx, s-a adresat către autoritatea publică competentă cu cererea privind obținerea certificatului de urbanism pentru proiectarea reconstruirii imobilelor amplasate pe terenul din str. xxxxx – și anume amplasarea unui bloc de locuințe cu regimul de înălțime P+5E cu parcare auto subterană. Aici, instanța de apel a constatat că la caz intenția lui Anatolie Bacalâm nu este îndreptată spre reconstruirea imobilului aflat în proprietate, ci spre reamplasarea pe locul acestuia a unei construcții noi – bloc de locuințe. Lotul de teren menționat este proprietatea municipală, iar imobilul aflat în proprietatea minorei xxxxx, potrivit materialelor cauzei, deja a fost demolat, devenind absolut neîntemeiată pretenția lui Anatolie Bacalâm.

Mai mult, după cum rezultă din extrasul din Registrul Bunurilor imobile, imobilele cu numărul cadastral xxxxx și xxxxx au fost grevate SRL „Vasigur-Construct” în baza contractului de societate civilă nr. 1000 din 24.01.2017 și a acordului adițional nr. 779 din 30.01.2017. (f.d. 12-13) De asemenea, instanța de apel a reținut că din suportul probator administrat la materialele cauzei se atestă că fișa de avizare (faza: Schiță de proiect (SP), emisă în baza procesului-verbal al ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice nr. 13 din 02.08.2017 a fost eliberată beneficiarului SRL „Vasigur-Construct” pentru construirea unui bloc locativ S+P+5E cu parcare auto subterană, din contul demolării imobilului existent (f.d.

19), deși potrivit concluziilor Raportului de expertiză tehnică nr. 376 din 26.10.2017 (f.d. 30-37), s-a recomandat consolidarea unor elemente constructive ale imobilelor, și anume, a fundațiilor, pereților și înlocuirea planșeelor acoperișului existent cu planșee noi din beton armat monolit. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 09 martie 2020 și la 10 martie 2020 Anatolie Bacalâm a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a apelului declarat de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul 4 mun. Chișinău, cu menținerea hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

(f.d. 203-205, 206-207) În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Consideră că prin admiterea cererii de apel a fost lipsit de dreptul la apărare și de a prezenta probe admisibile în susținerea poziției sale, or, a fost respinsă cererea de amânare a ședinței de judecată, iar cauza a fost examinată în lipsa reclamantului. Recurentul a menționat că la examinarea cauzei instanța de apel nu a cercetat multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit toate probele din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ci a dat o apreciere arbitrară probelor, fapt care a dus la soluționarea greșită a cauzei, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

La data de 28 iulie 2020 SRL „Vasigur-Construct” a declarat recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, invocând că instanța nu a aplicate legea care tebuia aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia aplicată, a aplicat o lege care a fost anulată, declarată neconstituțională, a interpretat în mod eronat legea. (f.d. 222-225) La 27 iunie 2020 și la 30 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și lui Anatolie Bacalâm copiile recursurilor declarate de către Anatolie Bacalâm și SRL „Vasigur-Construct” împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

(f.d. 211, 231) Completul specializat relevă că Primăria mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău și Anatolie Bacalâm au recepționat copiile recursurilor expediate, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului. (f.d. 213, 232, 233) Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recursuri, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând recursul depus de către Anatolie Bacalâm, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 5 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Articolul 245 alin. (1) Cod administrativ indică că recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 29 octombrie 2019. Totodată, din materialele dosarului, și anume, procesul-verbal al ședinței de judecată, rezultă că la pronunțarea dispozitivului deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, Anatolie Bacalâm nu a fost prezent.

(f.d. 149-150) Decizia motivată din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Anatolie Bacalâm și avocatului său Domnița Pogoni la data de 11 decembrie 2019, fapt confirmat prin avizele de recepție, anexate la materialele cauzei (f.d. 170, 171), termenul limită de contestare fiind 10 ianuarie 2020, însă, recursul a fost depus abia la data de 09 martie 2020, contrar art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, ceea ce denotă că a fost depus peste termenul de 30 de zile de la notificare. Articolul 245 alin. (2) din Codul administrativ reglementează situația când recursul depus conform prevederilor alin. (1) art. 245 a fost depus nemotivat din cauza neprezentării de către instanța de apel a motivării deciziei, care potrivit alin. (3) art. 240 din Codul administrativ se motivează în scris în termen de 30 de zile de la data pronunțării.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că Anatolie Bacalâm a cunoscut despre decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja 6 drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ. Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen. La caz, recurentul Anatolie Bacalâm nu a depus cerere privind repunerea recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil. Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către Anatolie Bacalâm. Examinând recursul depus de către SRL „Vasigur-Construct”, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că și acesta este inadmisibil.

În susținerea concluziilor instanța de recurs constată că SRL „Vasigur- Construct” nu a fost parte în procesul respectiv. Articolul 246 alin. (2) al Codului administrativ stabilește condiții de inadmisibilitate a recursului: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Depunerea recursului de o persoană care nu este parte la proces nu a fost reglementată de Codul administrativ. Totodată, Codul administrativ în art. 195 a stipulat că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în completarea Codului administrative. 7 În conformitate cu prevederile art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare recurs părțile și alți participanți la proces; martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

După cum denotă actele cauzei Anatolie Bacalâm a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău. Ca consecință, se constată că recursul declarat de către SRL „Vasigur-Construct” împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, este înaintat de o persoană care, prin prisma art. 430 Cod de procedură civilă, nu este în drept să-l declare, or, SRL „Vasigur-Construct” nu este parte al procesului. În conformitate cu prevederile art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

Ca urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Vasigur-Construct” ca inadmisibil, întrucât ultimul nu este parte a procesului. În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2) lit. c), d) și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, 433 lit. c) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de către Anatolie Bacalâm și Societatea cu Răspundere Limitată „Vasigur-Construct” se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ion Guzun Maria Ghervas 8