3ra-995/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-995/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: P. Harmaniuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros ÎNCHEIERE 12 septembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Ilie Gîlca în interesele lui Iurie Oboroc, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a avocatului Ilie Gîlca în interesele lui Iurie Oboroc către IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea calității de posesor de bună-credință asupra mijlocului de transport, recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea înmatriculării mijlocului de transport, împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată hotărârea din 06 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani de admitere a acțiunii, constată: La 20 iulie 2017, avocatul Ilie Gîlca, în interesele lui Iurie Oboroc, a înaintat cerere de chemare în judecată către IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat recunoașterea lui Iurie Oboroc ca posesor de bună-credință a autovehiculului de model BMW X5 cu VIN: WBAFB71040LV61826; recunoașterea ilegală a refuzului ÎS „CRIS Registru” din 05 iulie 2017 nr.03/l-0-173c privind înmatricularea de stat a autovehiculului de model BMW X5 cu VIN: WBAFB71040LV61826 pe numele Iurie Oboroc;

obligarea ÎS „CRIS Registru” să înmatriculeze pe numele ultimului autovehiculul de model BMW X5 cu VIN: WBAFB71040LV61826 și încasarea cheltuielilor de asistență juridică. În motivarea acțiunii a indicat că, în anul 2008, Iurie Oboroc a procurat autoturismul BMW X5 cu n/î VIN: WBAFB71040LV61826 din România, or. Constanța. Având în vedere prevederile legale ce au permis înmatricularea mijloacelor de transport mai vechi de 10 ani pe teritoriul RM, Iurie Oboroc, a decis să importe în țară autovehiculul respectiv, împuternicindu-1 în acest sens pe tatăl și pe fratele acestuia la perfectarea procedurilor vamale. Astfel, Iurie Oboroc, tatăl reclamantului, la 14 martie 2017, s-a prezentat la biroul vamal Sculeni cu autoturismul BMW X5 pentru îndeplinirea tuturor formalităților vamale de import.

Toate plățile vamale pentru importul autoturismului au fost achitate integral, în acest sens, fiindu-i eliberată adeverința nr. 0468733 pentru mijlocul de transport importat. Procedura de import a autoturismului BMW X5 în Republica Moldova a fost efectuată fără abateri de la normele legale. De către biroul vamal nu au fost invocate pretenții în legătură cu introducerea autoturismului pe teritoriul țării, la fel, nu au apărut îndoieli referitor la numărul de identificare a blocului motorului. La 22 martie 2017, IP Botanica a intentat procesul penal referitor la automobilul BMW X5, cu numărul VIN: WBAFB71040LV61826 pe faptul că, au fost depistate suspecții, precum că semnele de marcare a numărului de motor sunt stanțate în condiții artizanale și nu corespund standardelor de uzină.

Prin ordonanța Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Botanica din 16 iunie 2017, s-a dispus de a nu porni urmărirea penală în cauza dată, deoarece fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune, procesul penal fiind clasat. La emiterea acestei ordonanțe s-a ținut cont de faptul că, conform raportului de expertiză nr. 3058 din 07 iunie 2017 s-a stabilit faptul că, valoarea inițială a numărului de motor a automobilului BMW X5 cu numărul VIN: WBAFB71040LV61826 este „25416185” și tip „30 6d 2”. Conform răspunsului parvenit din partea Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, motorul cu nr. 25416185 la moment nu figurează ca fiind sustras din țările membre ale OIPC Interpol.

La 23 iunie 2017, Octavian Oboroc, fratele reclamantului, s-a adresat cu o cerere către ÎS „CRIS Registru” și a solicitat înmatricularea pe teritoriul Republicii Moldova a automobilului BMW X5 cu numărul VIN: WBAFB71040LV61826 cu marcarea agregatului de tracțiune cu numere de identificare inițiale stabilite în raportul de expertiză sau cu atribuirea altor numere convenționale, anexând toate actele necesare, inclusiv: adeverința nr. 0468733; chitanța de percepere a obligațiilor vamale de la persoanele fizice seria AC nr. 088975; cartea de identitate a vehiculului cu fișa de înmatriculare; certificat de radiere și declarația de export. Prin răspunsul Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, reclamantului i s-a refuzat admiterea cererii pe motiv că, vehiculele care au numere de identificare nimicite intenționat, falsificate sau contrafăcute nu se acceptă spre înmatriculare, reînmatriculare sau radiere din evidență.

În cadrul examinării cauzei în instanța de fond, reprezentantul reclamantului a înaintat cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, prin care suplimentar pretențiilor înaintate, prin cererea de chemare în judecată inițială, a solicitat și recunoașterea reclamantului ca posesor de bună-credință a autovehiculului vizat în acțiune, menționând că, începând cu anul 2008, dânsul a posedat în România autovehiculul menționat cu bună-credință și inițiind procedura de export nu i-au fost invocate impedimente, iar prin refuzul de a-i fi înmatriculat mijlocul de transport pe teritoriul RM i se încalcă și tulbură exercitarea posesiei.

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea a fost admisă, s-a dispus recunoașterea lui Iurie Oboroc ca posesor de bună- credință a autovehiculului de model BMW X5 cu numărul de identificare VIN: WBAFB71040LV61826; s-a recunoscut neîntemeiat refuzul ÎS „CRIS Registru” nr. 03/1-0-173c din 05 iulie 2017 cu privire la înmatricularea de stat a autovehiculului de model BMW X5 cu numărul de identificare VIN: WBAFB71040LV61826 pe numele lui Iurie Oboroc și s-a obligat IP „Agenția Servicii Publice” să înmatriculeze pe numele acestuia autovehiculul de model BMW X5 cu numărul de identificare VIN: WB AFB71040LV61826. La 13.11.2017, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 06 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de IP „Agenția Servicii Publice” și casată hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. La 05.06.2018, avocatul Ilie Gîlca, în interesele lui Iurie Oboroc, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat și a aplicat eronat legea și în mod absolut greșit și nemotivat a ajuns la concluzia de respingere integrală a acțiunii. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe de admitere a cererii de chemare în judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15 martie 2018, fiind expediată participanților la proces pentru cunoștință la 20.04.2018 (f. d. 127), iar recursul a fost depus la 05.06.2018. Date despre recepționarea deciziei contestate la materialele speței lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen. La 04.07.2018, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Ilie Gîlca, în interesele lui Iurie Oboroc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către avocatul Ilie Gîlca, în interesele lui Iurie Oboroc, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către avocatul Ilie Gîlca, în interesele lui Iurie Oboroc, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către avocatul Ilie Gîlca, în interesele lui Iurie Oboroc, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Svetlana Filincova