2ra-1236/18 — recunoasterea ca cumpărător de bună credintă, obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra automobilului si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1236/18

Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Râșcani ( S. Vasilache)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi)

Î N C H E I E R E

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

judecătorii: Luiza Gafton

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Grigore Ciobanu, reprezentat de

avocatul Ina Țmocno,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Ciobanu împotriva

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea ca cumpărător de

bună credință, obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra automobilului și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Grigore Ciobanu și s-a menținut hotărârea din 28

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 3 august 2017 Grigore Ciobanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” (succesor Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”) cu privire la recunoașterea ca cumpărător de bună credință, obligarea

înregistrării dreptului de proprietate asupra automobilului și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este proprietarul automobilului de model

Land Rover Freelander, pe care 1-a importat din Franța, fapt ce se confirmă prin

Adeverința nr. 0469633. Automobilul respectiv a fost procurat din Franța, în baza unui

contract de vânzare-cumpărare, fiind și înregistrat la autoritățile franceze.

A menționat că, în Republica Moldova automobilul a fost adus în februarie 2016, unde

s-a aflat până în luna martie 2017, când a hotărât să-1 înregistreze. În rezultatul verificării

de către DIIMT și CCA a Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, s-a constatat precum că

semnele de marcare a motorului sunt lichidate în condiții artizanale.

A relatat că, la inițierea procedurii de înmatriculare a automobilului său, serviciul

vamal a perceput toate obligațiile vamale din contul lui, în mărime de 12 180, 45 de lei.

Totuși, ulterior la stația de înmatriculare a fost întocmit raportul de verificare tehnică, iar

prin actul de verificare a semnelor de marcare a autovehiculelor din data de 21 martie

2017, s-a ajuns la concluzia că semnele de marcaj al numărului caroseriei VIN

SALLNAAA8YA664206 al automobilului de model Land Rover Freelander sunt inițiale

1

și corespund standardelor de uzină, iar numărului blocului de motor este lichidat prin

metodă artizanală.

A explicat că, deși a suportat toate cheltuielile în vederea importului autoturismului,

achitând o taxă de stat impunătoare la postul vamal Palanca, totuși automobilul a fost

ridicat de către BCG al SPC al SII a Inspectoratului de Poliție Botanica și transportat la o

parcare cu plată.

A comunicat că, ulterior, la 10 aprilie 2017 de către Procuratura sect. Botanica a fost

emisă ordonanța privind scoaterea de sub urmărire penală și clasarea cauzei penale nr.

2017420583, prin care a fost dispusă restituirea corpurilor delicte lui Grigore Ciobanu și

anume a mijlocului de transport de model Land Rover Freelander cu numărul de

înmatriculare AR- 455- XB, de asemenea s-a stabilit, că nu a fost demonstrată vinovăția

sa. Totodată, în cadrul urmăririi penale, s-a demonstrat cu certitudine, că deși numărul

motorului a fost lichidat prin metoda artizanală, aceasta a avut loc până la intrarea

automobilului în Republica Moldova, ceea ce s-a demonstrat prin actele emise de

autoritățile franceze, automobilul fiind înmatriculat în țara de origine.

A specificat că, prin cererea prealabilă cu nr. 065/2017 din 26 iunie 2017, a solicitat

Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” să fie recunoscut cumpărător de bună credință a

mijlocului de transport de model Land Rover Freelander și să fie introduse datele

automobilului în baza de date a Registrului de Stat al transportatorilor. Însă, prin

scrisoarea nr. 01/2286 din 14 iulie 2017, recepționată la data de 17 iulie 2017,

Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” i-a comunicat că nu poate recunoaște petiționarul

în calitate de dobânditor de bună - credință, de asemenea a indicat, că vehiculele care au

numere contrafăcute sau nimicite nu se acceptă spre înmatriculare.

Reclamantul a considerat refuzul în recunoașterea cumpărătorului de bună credință și

introducerea datelor automobilului de model Land Rover Freelander în baza de date a

Registrului de Stat al transportatorilor ilegal, situație care îi cauzează prejudicii

considerabile de ordin moral și material.

A susținut că a suportat un prejudiciu moral enorm, întrucât deși locuiește în Franța

unde activează, se deplasează cu regularitate în țara sa natală. La moment, este nevoit să

procure bilete foarte costisitoare pentru a face naveta.

A notat că fiind un cumpărător de bună credință a procurat acest automobil, s-a

deplasat cu el o perioadă îndelungată, iar cu regret în țara natală a întâmpinat un șir de

nedreptăți, pentru care a suportat un prejudiciu atât material, cât și moral, pe care îl

evaluează la etapa dată în sumă de 20 000 de lei.

Reclamantul a solicitat recunoașterea sa în calitate de cumpărător de bună credință a

mijlocului de transport de model Land Rover Freelander cu numărul de înmatriculare AR

-455-XB, obligarea Instituției Publice „Agenției Servicii Publice” de a introduce datele

automobilului menționat în baza de date a Registrului de Stat al transportatorilor,

repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei și a tuturor cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

depusă de Grigore Ciobanu a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Grigore Ciobanu și s-a menținut hotărârea din 28 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 25 aprilie 2018, Grigore Ciobanu, reprezentat de avocatul Ina Țmocno a

declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

2

În motivarea recursului a indicat că, consideră atât hotărârea instanței de fond cât și

decizia instanței de apel ilegale, neîntemeiate și pasibile de a fi casate din considerentele

ce urmează.

A menționat că prima instanță greșit a specificat că nu este întemeiată cerința

reclamantului privind dispunerea efectuării modificărilor în baza de date a Registrului de

Stat al transportatorilor, din motiv că legea prevede expres, în cazul în care vehiculele și

agregatele acestora care au numere de identificare nimicite intenționat falsificate sau

contrafăcute nu se acceptă spre înmatriculare sau radiere din evidență.

A susținut că la judecarea cauzei instanțele de judecată au interpretat în mod eronat

legea.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

Prin referința depusă la data de 28 iunie 2018, Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” a solicitat respingerea recursului declarat.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 februarie 2018, dar date

care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 25 aprilie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Grigore Ciobanu, reprezentat de

avocatul Ina Țmocno, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat,

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de către Grigore Ciobanu, reprezentat de avocatul

Ina Țmocno, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

3

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432. alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil

recursul declarat de către Grigore Ciobanu, reprezentat de avocatul Ina Țmocno.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Grigore Ciobanu, reprezentat de

avocatul Ina Țmocno.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Luiza Gafton

Nicolae Craiu

4