3ra-697/18 — constatarea încălcării dreptului de acces liber la informație și la soluționarea în termen legal a cererii, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-697/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: S. Ghercavîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco)

ÎNCHEIERE

05 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul de poliție Bălți,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu împotriva Inspectoratului de poliție Bălți cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces liber la informație și la soluționarea în termen legal a cererii,

obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu, casată hotărârea din 31 octombrie

2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emisă o hotărâre nouă de admitere parțială a

acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 28 septembrie 2016, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de poliție Bălți cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces liber la informație și la soluționarea în termen legal a cererii,

obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 25 august 2016, prin poșta

electronică, a expediat către Inspectoratul de poliție Bălți o cerere în baza Legii privind

accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, prin care a solicitat eliberarea informației

despre măsurile întreprinse pentru localizarea, reținerea și escortarea în penitenciar a

condamnatului Bejenaru Radic, dacă s-a verificat și s-a luat sub supraveghere locuința

mamei condamnatului din mun. Bălți și care este motivul acțiunilor ilegale ale

polițistului de sector privind refuzul reținerii acestui condamnat. Însă, până la depunerea

prezentei cereri de chemare în judecată, nu a primit informația solicitată, necătând la

faptul că au trecut 34 de zile.

Gheorghe Străisteanu a susținut că prin nefurnizarea informației, angajații

Inspectoratului de poliție Bălți i-au încălcat grav dreptul la informație și la examinarea

cererii în termenul stabilit de lege, or, art. 16 alin. (1) din Legea privind accesul la

1

informație prevede expres că informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția

solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai

târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Reclamantul a menționat că prin acțiunile ilegale ale pârâtului, i-a fost cauzat

prejudiciu moral pe care-l estimează în sumă de 2800 de lei, dânsul având sentimente de

frustrare și anxietate, ca urmare a incertitudinii create de angajații inspectoratului, din

comportamentul cărora a înțeles că ilegalitățile comise, în viziunea lor, este o normă de

drept.

Gheorghe Străisteanu a solicitat constatarea încălcării dreptului său la informație

și dreptului la soluționarea cererii din 25 august 2016 în termenul stabilit de lege,

obligarea Inspectoratului de poliție Bălți să examineze cererea din 25 august 2016 și să-i

prezinte informația solicitată și încasarea din contul pârâtului a sumei de 2800 de lei cu

titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

acțiunea a fost admisă parțial și s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului

Gheorghe Străisteanu de acces liber la informație și a dreptului la examinarea cererii sale

adresată Inspectoratului de poliție Bălți la 25 august 2016. S-a obligat Inspectoratul de

poliție Bălți să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din 25 august 2016 și să

remită în adresa acestuia răspuns în termenul stabilit de lege. S-a încasat din contul

Inspectoratului de poliție Bălți în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 de lei

cu titlu de prejudiciu moral, în rest acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Inspectoratul de poliție Bălți și s-a casat hotărârea din 11 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța

competentă – Judecătoria Bălți.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea

a fost respinsă integral.

Instanța de fond a ajuns la concluzia respingerii acțiunii, pe motiv că la data de 01

septembrie 2016, Inspectoratul de poliție Bălți i-a expediat reclamantului Gheorghe

Străisteanu răspunsul nr. S-77/11.16 la cererea din 25 august 2016, înregistrată la 26

august 2016, prin care ultimului i-a fost eliberată informația solicitată.

Prin decizia din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Gheorghe Străisteanu, casată hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central și emisă o hotărâre nouă de admitere parțială a acțiunii. S-a

constatat încălcarea dreptului reclamantului Gheorghe Străisteanu la informație și s-a

obligat Inspectoratul de poliție Bălți să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din

25 august 2016 și să-i remită ultimului răspuns pe marginea acesteia. S-a încasat din

contul Inspectoratului de poliție Bălți în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de

500 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Inspectoratul de poliție Bălți

nu a prezentat probe concludente ce ar confirma că informația solicitată de către

Gheorghe Străisteanu prin cererea din 25 august 2016, a fost comunicată ultimului într-

un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea acesteia, la materialele cauzei

lipsind înscrisuri care să demonstreze faptul primirii în termen de către solicitant a

răspunsului la cererea sa. Or, potrivit art. 15 alin. (3) din Legea privind accesul la

2

informație nr. 982 din 11 mai 2000, deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor

fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea

acestora.

La data de 04 aprilie 2018, Inspectoratul de poliție Bălți a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din

01 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 31 octombrie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel nu a constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, fiind

interpretate eronat normele de drept material.

Inspectoratul de poliție Bălți a indicat că intimatului-reclamant Gheorghe

Străisteanu, în ordinea prevăzută de legislația în vigoare, i-a fost remis răspunsul nr. S-

77/11-16 din 01 septembrie 2016 la cererea acestuia din 26 august 2016. Odată cu

răspunsul, intimatului-reclamant i-au fost expediate și copia extrasului din Registrul de

stat al populației, informația din SIC „Acces Web” și extrasul din Registrul de

înregistrare a cererilor parvenite în adresa Inspectoratului de poliție Bălți, ce confirmă

faptul că cererea parvenită la 26 august 2018 de la Gheorghe Străisteanu, a fost

executată la 01 septembrie 2016. Astfel, prin scrisoarea nr. S-77/11-16 din 01

septembrie 2016, inspectoratul a răspuns la toate întrebările din cerere și i-a eliberat lui

Gheorghe Străisteanu informația de care dispune.

Recurentul a menționat că este neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că

la materialele cauzei nu există o confirmare poștală a recepționării de către intimatul-

reclamant a răspunsului, deoarece Legea privind accesul la informație nu stabilește că

răspunsul la cerere urmează a fi expediat prin scrisoare cu aviz de recepție.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 01 februarie 2018 a Curții de

Apel Bălți redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului Inspectoratul de

poliție Bălți la 26 februarie 2018 (f.d. 198), fiind recepționată la 27 februarie 2018 (f.d.

207).

În circumstanțele relevate, recursul declarat de Inspectoratul de poliție Bălți la 04

aprilie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 03 mai 2018, în adresa intimatului Gheorghe Străisteanu a fost expediată copia

recursului declarat de Inspectoratul de poliție Bălți, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Inspectoratul de poliție Bălți este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul de poliție Bălți nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul

examinării cauzei în prima instanță și în cea de apel, în privința cărora s-a expus deja

Curtea de Apel Bălți.

Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,

decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

4

în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța

de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Inspectoratul de poliție Bălți ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Inspectoratul de poliție Bălți se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5