3ra-18/18 — constatarea încălcării dreptului de acces liber la informație și la soluționarea în termenul legal a cererii, repararea prejudiciului moral

prima instanță: V. Hadîrcă dosarul nr. 3ra-18/18

(Judecătoria Buiucani mun. Chișinău)

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, N. Simciuc

(Curtea de Apel Chișinău)

ÎNCHEIERE

10 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Dumitru Visternicean

Judecătorii: Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat Inspectoratul de

Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu

Gheorghe împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun.

Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces liber la informație și

la soluționarea în termenul legal a cererii, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție

mun. Chișinău și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06

iulie 2016,

c o n s t a t ă:

La 31 mai 2016 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces liber la informație și la

soluționarea în termenul legal a cererii, repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că pînă la data depunerii prezentei

acțiuni nu a primit nici un răspuns și nici o informație solicitată prin cererea din 27

aprilie 2016 referitor la intentarea dosarului de căutare, numărul dosarului și ce

măsuri au fost întreprinse pentru a fi reținut condamnatul Bejenaru Radic.

Reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului său de acces liber la

informație și la soluționarea în termenul legal a cererii, precum și repararea

prejudiciului moral estimat la suma de 14 300 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 iulie 2016 acțiunea

a fost admisă parțial. S-a constatat încălcarea dreptului la informație și la

examinarea în termenul stabilit de lege a cererii lui Străisteanu Gheorghe din data

de 27 aprilie 2016, cu obligarea Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de

Poliție mun. Chișinău să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu și să emită

răspuns. S-a încasat de la Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție

mun. Chișinău în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 100 lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Manifestînd dezacord cu hotărîrea primei instanțe, Inspectoratul de Poliție

Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău a contestat-o cu apel, solicitînd casarea

acesteia, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017 a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău și

menținută hotărîrea primei instanțe.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 07 septembrie 2017

Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău a declarat

recurs împotriva ei, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi

hotărîri privind respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că concluziile instanțelor de judecată expuse

în hotărîri sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, invocînd totodată și

interpretarea eronată a legii.

În opinia recurentului, cererea despre acțiunile/inacțiunile angajaților de poliție

nu ține de competența în soluționare a instanței de contencios administrativ. A

menționat că actele administrative jurisdicționale inerente unui proces

contravențional sau penal nu pot constitui obiect al acțiunii în procedura

contenciosului administrativ, iar controlul judecătoresc al acestora urmează a fi

realizat în cadrul procedurilor penale sau contravenționale.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat se consideră a fi depus

în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani

al Direcției de Poliție mun. Chișinău în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

2

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul de Poliție

Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al

Direcției de Poliție mun. Chișinău.

3

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție

mun. Chișinău se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Visternicean

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

4