2ra-1606/18 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1600/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Jomiru-Niculiță) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, Iu. Cotruță) ÎNCHEIERE 5 septembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Victoria Boțu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea comercială „Zorinalan” societate cu răspundere limitată împotriva Victoriei Boțu cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Victoria Boțu și a fost menținută hotărârea din 3 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 19 octombrie 2017 SC „Zorinalan” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Victoriei Boțu cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 8 mai 2014 a încheiat cu pârâta contractul de prestări servicii interfon nr. 24. A menționat că, deși SC „Zorinalan” SRL și-a îndeplinit obligația privind prestarea serviciilor în beneficiul Victoriei Boțu, care locuiește în apartamentul nr.24 din str. A. Russo,55/2, mun. Chișinău, ultima nu a achitat prețul acestora, astfel, acumulând o datorie în mărime de 282 de lei. A susținut că, a încercat să soluționeze pe cale amiabilă litigiul apărut între părți și la data de 11 octombrie 2017 a expediat în adresa pârâtei o pretenție, care a fost refuzată de către aceasta. A afirmat că, la data de 18 octombrie 2017 a expediat pârâtei repetat o pretenție, prin care a solicitat achitarea datoriei și a dobânzii de întârziere, însă până la data depunerii prezentei cererii, ultima nu a achitat datoria și dobânda de întârziere.

A solicitat încasarea de la pârâtă a datoriei în sumă de 282 de lei, a taxei de stat și a cheltuielilor de judecată. 1 Prin hotărârea din 3 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea depusă de către SC „Zorinalan” SRL a fost admisă parțial și au fost încasate de la Victoria Boțu în beneficiul SC „Zorinalan” SRL datoria în sumă de 210 lei și taxa de stat în sumă de 270 de lei, în total suma de 480 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea depusă de către Victoria Boțu cu privire la scutirea de plata taxei de stat și a fost scutită Victoria Boțu de plata taxei de stat la depunerea cererii de apel în sumă de 112,50 de lei.

A fost respins apelul declarat de către Victoria Boțu și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Instanța de apel a reținut că, reieșind din probatoriul anexat la dosar, cu certitudine se atestă faptul că, Victoria Boțu nu și-a executat obligația de plată pentru serviciile de interfon pentru o perioadă îndelungată, fapt ce a dus la acumularea datoriei. Totodată, instanța de apel a considerat că, întrucît prin pct. 2.2 din contractul de prestări servicii interfon nr. 24 din 8 mai 2014 părțile au convenit asupra faptului ca majorările tarifului să nu fie efectuate mai des decît o dată pe an și nu mai mult de 20%, iar din ordinele de încasare rezultă că, majorarea tarifului a fost efectuată de către intimată după trei luni de la încheierea contractului cu Victoria Boțu (f. d.41- 54), prima instanță întemeiat și legal a dispus încasarea datoriei în mărime de 210 lei, pentru lunile februarie 2015-iulie 2017, la tariful de 7 lei lunar.

Instanța de apel a menționat că, rezilierea contractului nr. 24 din 8 mai 2014 nu scutește apelanta de la achitarea serviciilor, de care ultima a beneficiat. Or, în temeiul art. 572 alin. (2) din Codul civil, obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit. La data de 8 iunie 2018 și 14 iunie 2018 Victoria Boțu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel. A menționat că, în luna decembrie 2014 intimata i-a deconectat interfonul, iar la data de 19 iunie 2017 l-a conectat. A susținut că, nu are nevoie de interfon.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 7 iunie 2018. Astfel, recursul, declarat la data de 8 iunie 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 2 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Victoria Boțu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura 3 admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe cînd în recursul declarat de către Victoria Boțu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Victoria Boțu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Victoria Boțu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic 4