2rac-343/18 — incasarea datoriei bancare

Dosarul nr. 2rac-343/18 Prima instanță: Judecătoria Ștefan Vodă (jud. I. Nașcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, D. Manole, Gr. Dașchevici) ÎNCHEIERE 22 august 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursului declarat de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu Răspundere Limitată „P.P.D.

ȘI C.M.C”, Anatolie Sîrbu, Iurie Railean cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 18 martie 2016, prin intermediul poștei (Vol.I, f.d.29), BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „P.P.D. ȘI C.M.C”, Anatolie Sîrbu și Iurie Railean solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în baza contractului de credit nr. 59 din 25 aprilie 2012, modificat prin acordul adițional nr. 1 din 25 ianuarie 2013 și nr. 2 din 03 martie 2014, în sumă totală de 3066521, 17 lei și a taxei de stat în sumă de 50000 de lei. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că în baza contractului de credit nr. 59 din 25 aprilie 2012, modificat prin acordurile adiționale nr. 1 din 25 ianuarie 2013 și nr. 2 din 03 martie 2014, prin intermediul filialei Căușeni, a acordat SRL „P.P.D.

ȘI C.M.C” un credit în sumă de 2528485,65 de lei, echivalentul sumei de 133995 de euro, cu scadența la 25 februarie 2017. Întru asigurarea rambursării creditului acordat, reclamantul a încheiat la 25 aprilie 2012 cu Anatolie Sîrbu și Iurie Railean contracte de fidejusiune, prin care fidejusorii s-au obligat să execute solidar cu debitorul obligațiunile asumate de rambursare a creditului, a dobânzilor și a altor plăți aferente. Reclamantul a menționat că SRL „P.P.D. ȘI C.M.C” nu și-a executat obligațiunile asumate și a acumulat la 23 februarie 2016 o datorie totală în sumă de 3066521,17 lei, formată din suma creditului de 2442889,93 de lei, dobânda în mărime de 273161,69 de lei, dobânda suplimentară pentru neplata la scadență a creditului în mărime de 290561,87 de lei, dobânda suplimentară pentru neplata la scadență a dobânzii în mărime de 59701,68 de lei.

Totodată, a indicat că la 03 decembrie 2013 în adresa fidejusorilor au fost expediate notificări prin care s-a comunicat despre restanța admisă de către debitor, însă care au rămas fără răspuns. 1 Prin hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Ștefan Vodă s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de BC „Moldindconbank” SA și s-a încasat de la SRL „P.P.D. ȘI C.M.C.” în beneficiul BC „Moldindconbank” SA datoria în sumă de 3801308,63 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 50000 de lei; s-au respins ca neîntemeiate cerințele cu privire la încasarea datoriei în mod solidar de la Anatolie Sîrbu și Iurie Railean; la intrarea hotărârii în vigoare, măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea din 22 martie 2016 a Judecătoriei Ștefan Vodă, urmează a fi anulată.

Prin decizia din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de BC „Moldindconbank” SA și s-a menținut hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Ștefan Vodă. Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut că ulterior încheierii contractelor de fidejusiune, părțile contractului de credit nr. 59 din 25 aprilie 2012, BC „Moldindconbank” SA și SRL „P.P.D. ȘI C.M.C.” au operat modificări la contractul de credit indicat, modificând suma ratelor lunare de rambursare a creditului, valuta contractului, rata dobânzii aferente creditului, majorată de la 7,2% la 11%, fiind introduse și comisioane noi în mărime de 0, 5% din suma creditului rescadențat.

Instanța de apel a relevat că la materialele cauzei lipsește proba acordului fidejusorilor la operarea modificărilor nominalizate la contractul de credit, obligația de prezentare revenindu-i apelantului rezultând din art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, motiv pentru care a constatat că modificările corespunzătoare au fost operate în lipsa acordului fidejusorilor Anatolie Sîrbu și Iurie Railean. Concomitent a menționat că este cert că prin modificările operate de creditor și debitor, fără acordul fidejusorilor, s-a realizat modificarea obligației garantate cu fidejusiune în partea majorării acesteia ca urmare a majorării dobânzii contractuale și instituirea unui nou comision.

În cazul dat fidejusiunea instituită în privința intimaților Anatolie Sîrbu și Iurie Railean a încetat de drept în temeiul art. 1167 alin.(2) Cod civil, astfel încât la data înaintării acțiunii nu exista vreo obligație a acestora de a răspunde solidar cu debitorul pentru obligațiile neexecutate, motiv pentru care aceștea nu pot fi obligați să ramburseze de comun cu SRL „P.P.D. ȘI C.M.C.” sumele datorate în baza contractului de credit nominalizat.

La 18 decembrie 2017 BC „Moldindconbank” SA a declarat recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a acesteia și parțial a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de BC „Moldindconbank” SA împotriva lui Anatolie Sîrbu și Iurie Railean cu privire la încasarea datoriei să fie admisă integral, încasarea de la intimați a taxei de stat achitate la depunerea cererii de chemare în judecată, a cererii de apel și a cererii de recurs. În motivarea recursului s-a invocat că instanța a aplicat o lege care nu trebuia a fi aplicată și a fost interpretată în mod eronată legea. Atât prima instanță, cât și instanța de apel au examinat superficial materialele cauzei cu aplicarea eronată a prevederilor legale.

Recurentul a opinat că instanța de apel eronat prin aplicarea unei legi care nu trebuia a fi aplicată, a ajuns la ipoteza încetării fidejusiunii și lipsa obligației fidejusorilor Anatolie Sîrbu și Iurie Railean de a răspunde solidar cu debitorul pentru obligațiile neexecutate. 2 În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 29 iunie 2017, iar BC „Moldindconbank” SA a declarat recurs la 18 decembrie 2017. Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată părților la 09 octombrie 2017 (Vol. I, f.d. 251), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 18 decembrie 2017 se consideră a fi în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de BC „Moldindconbank” SA, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de BC „Moldindconbank” SA, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, 3 suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de BC „Moldindconbank” SA.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva deciziei din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4