3ra-1086/18 — accesul la informatie

Dosarul nr. 3ra-1086/18 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (jud. A. Procopișina) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Ciobanu, A Garbuz) ÎNCHEIERE 15 august 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Buga și Nadejda Buga, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Buga și Alexandru Buga împotriva Primăriei sat. Corjeuți, rl Briceni, lui Victor Andronic cu privire la anularea actului de furnizare necorespunzătoare a informației oficiale și recuperarea prejudiciului moral cauzat, împotriva deciziei din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 20 aprilie 2017 Nadejda Buga și Alexandru Buga au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei sat.

Corjeuți, rl Briceni și Victor Andronic solicitând anularea actului Primăriei sat. Corjeuți, rl Briceni de furnizare necorespunzătoare și nefurnizare a informației oficiale cu obligarea furnizorului de informație, Primăria sat. Corjeuți, rl Briceni, de a furniza în mod corespunzător și a elibera informația solicitată, încasarea în mod solidar de la Primăria sat. Corjeuți, rl Briceni și de la persoana responsabilă de furnizare a informației oficiale Primarul Victor Andronic în beneficiul fiecăruia a câte 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că locuiesc în vecinătate cu soții Cornel Andronic și Larisa Andronic. De câțiva ani între ei există un conflict ce ține de o pretinsă acaparare de teren de către familia Andronic.

În scopul soluționării problemei apărute cu vecinii, la 09 octombrie 2015 au depus la Primăria sat. Corjeuți, rl Briceni, o cerere privind accesul la informație, înregistrată cu nr.22, prin care au solicitat ca primăria să formeze o comisie cu includerea inginerului cadastral și 1-2 consilieri pentru a efectua măsurările respective și a stabili: „1. Care sunt lățimile loturilor de teren în natură a lui Alexandru Buga și Cornel Andronic în partea drumului? 2. Care sunt suprafețele loturilor de pământ în natură a lui Alexandru Buga și Cornel Andronic, unde este linia de demarcare (hatul) între gospodăriile lor? 3. Corespund suprafețele loturilor de pământ în natură cu cele documentale, dacă nu, care sunt divergențele?

4. Care este lungimea porțiunii gardului din piatră demolat în mai 2016 de Cornel Andronic și porțiunea dată de gard a fost amplasată pe lotul de pământ a lui Cornel Andronic ori pe lotul de pământ al lui Alexandru Buga? 5. 1 Porțiunea de gard construită de Cornel Andronic în mai 2016 între loturile de pământ este amplasată pe teritoriul lotului de teren a lui Alexandru Buga ori a lui Cornel Andronic?” La fel, au solicitat întocmirea unui act concret, la care să fie anexat planul geometric al ambelor loturi de pământ, cu instalarea bornelor pe hat. Totodată, să fie anexate la documentele menționate copiile, confirmate în modul stabilit, din registrele de evidență a gospodăriilor sale și a lui Cornel Andronic în perioada 2000 - 2017. În cererea adresată Primăriei sat.

Corjeuți, a fost indicată concret informația oficială solicitată. Reclamanții au menționat că Primăria sat. Corjeuți a ignorat executarea cerințelor, nu a efectuat noi măsurări conform solicitării, însă le-a prezentat niște acte de măsurare efectuate anterior în lipsa lor până la demolarea gardului și construcția gardului între gospodăriile nominalizate, măsurări ce reflectau incorect situația chiar la momentul efectuării măsurărilor, acte de care dispuneau deja la momentul înaintării cererii din 08 februarie 2017 și nu mai erau necesare. În scrisoarea de însoțire s-a indicat că se expediază copiile din registrul de evidență a gospodăriilor, însă în realitate s-au expediat niște copii, care nu sunt clare ce anume reflectă și nu sunt confirmate de Primărie conform cerințelor stabilite cu ștampila umedă.

Partea reclamantă a indicat că informația oficială primită poartă un caracter formal, nefiind dat răspuns nici la o întrebare din cele solicitate și nefiind prezentate copiile la documentele solicitate. Prin aceste acțiuni le-au fost prejudiciate drepturile la informație și le-a fost cauzat un prejudiciu moral. Drept urmare a nefurnizării din partea pârâților a informației solicitate, le-au fost cauzate mari suferințe psihice, retrăiri sufletești pentru nedreptatea comisă în privința lor, ignorarea în totalmente din partea pârâților a cerințelor lor o perioadă îndelungată. Astfel, pentru compensarea prejudiciului moral cauzat este necesară încasarea de la pârâți în mod solidar a câte 5000 de lei în beneficiul fiecăruia, sumă care va fi una echitabilă.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Buga și Nadejda Buga împotriva Primăriei sat. Corjeuți, rl Briceni, lui Victor Andronic cu privire la anularea actului de furnizare necorespunzătoare a informației oficiale și recuperarea prejudiciului moral cauzat. Prin decizia din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de apel depusă de Alexandru Buga și Nadejda Buga și s-a menținut hotărârea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni. Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe. Or, la 17 februarie 2017, prin răspunsul Primăriei sat.

Corjeuți, rl Briceni, la cererea reclamanților din 08 februarie 2017, le-a comunicat că gospodăriile lui Cornel Andronic și Alexandru Buga au fost supuse măsurărilor de mai multe ori și au fost întocmite acte, anexându-le. La fel, la cererea din 08 februarie 2017 a lui Alexandru Buga și Nadejdei Buga, le-au fost expediate copiile din Registrul de evidență a gospodăriilor. Concomitent instanța de apel a constatat că reclamanților le-au fost expediate acte întocmite de Primăria sat. Corjeuți, rl Briceni, la diferite perioade de timp, inclusiv după acțiunile familiei Andronic din luna mai 2016, pretinse a fi ilegale, indicate în cererea din 08 februarie 2017. Astfel, a concluzionat că de către prima instanță corect a fost stabilit precum că Primăria sat.

Corjeuți, rl Briceni, în baza 2 scrisorii nr. 20 din 17 februarie 2017 și în baza actelor anexate la ea, a furnizat informația solicitată de către Alexandru Buga și Nadejdei Buga. De asemenea, a relevat că în baza art. 1422 Cod civil nu sunt temeiuri legale pentru repararea prejudiciului moral solicitat de reclamanții Alexandru Buga și Nadejda Buga. La 22 iunie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.125), Alexandru Buga și Nadejda Buga au declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a cerințelor și anume anularea actului Primăriei sat. Corjeuți rl Briceni de furnizare a informației necorespunzătoare și nefurnizare a informației solicitate cu obligarea furnizorului de informație, Primăria sat.

Corjeuți rl Briceni, de a furniza în modul corespunzător și a elibera informația solicitată, încasarea în mod solidar de la Primăria sat. Corjeuți, rl Briceni și de la Primarul sat. Corjeuți, Victor Andronic în beneficiul fiecăruia a câte 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea recursului s-a invocat că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au elucidat complet cauza dată. Instanțele ierarhic inferioare incorect și abuziv au apreciat probele acumulate, adoptând o hotărâre arbitrară, neîntemeiată și nefondată. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 13 februarie 2018, iar Alexandru Buga și Nadejda Buga au declarat recurs la 22 iunie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.125).

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților la proces la 18 aprilie 2018, conform scrisorii de însoțire (f.d.94) și a fost recepționată de către recurenți la 25 aprilie 2018, conform avizelor de recepție (f.d.102-103). Astfel, recursul declarat la 22 iunie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.125), se consideră a fi în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Buga și Nadejda Buga, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Buga și Nadejda Buga nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Alexandru Buga și Nadejda Buga.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: 4 Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Buga și Nadejda Buga împotriva deciziei din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5