3ra-1086/18 — accesul la informatie

Dosarul nr. 3ra-1086/18

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (jud. A. Procopișina)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Ciobanu, A Garbuz)

ÎNCHEIERE

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Buga și Nadejda

Buga,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Buga și

Alexandru Buga împotriva Primăriei sat. Corjeuți, rl Briceni, lui Victor Andronic cu

privire la anularea actului de furnizare necorespunzătoare a informației oficiale și

recuperarea prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 20 aprilie 2017 Nadejda Buga și Alexandru Buga au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei sat. Corjeuți, rl Briceni și Victor Andronic

solicitând anularea actului Primăriei sat. Corjeuți, rl Briceni de furnizare

necorespunzătoare și nefurnizare a informației oficiale cu obligarea furnizorului de

informație, Primăria sat. Corjeuți, rl Briceni, de a furniza în mod corespunzător și a

elibera informația solicitată, încasarea în mod solidar de la Primăria sat. Corjeuți, rl

Briceni și de la persoana responsabilă de furnizare a informației oficiale Primarul

Victor Andronic în beneficiul fiecăruia a câte 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că locuiesc în vecinătate cu soții

Cornel Andronic și Larisa Andronic. De câțiva ani între ei există un conflict ce ține

de o pretinsă acaparare de teren de către familia Andronic. În scopul soluționării

problemei apărute cu vecinii, la 09 octombrie 2015 au depus la Primăria sat.

Corjeuți, rl Briceni, o cerere privind accesul la informație, înregistrată cu nr.22, prin

care au solicitat ca primăria să formeze o comisie cu includerea inginerului cadastral

și 1-2 consilieri pentru a efectua măsurările respective și a stabili: „1. Care sunt

lățimile loturilor de teren în natură a lui Alexandru Buga și Cornel Andronic în partea

drumului? 2. Care sunt suprafețele loturilor de pământ în natură a lui Alexandru

Buga și Cornel Andronic, unde este linia de demarcare (hatul) între gospodăriile lor?

care sunt divergențele? 4. Care este lungimea porțiunii gardului din piatră demolat

în mai 2016 de Cornel Andronic și porțiunea dată de gard a fost amplasată pe lotul

de pământ a lui Cornel Andronic ori pe lotul de pământ al lui Alexandru Buga? 5.

1

Porțiunea de gard construită de Cornel Andronic în mai 2016 între loturile de pământ

este amplasată pe teritoriul lotului de teren a lui Alexandru Buga ori a lui Cornel

Andronic?” La fel, au solicitat întocmirea unui act concret, la care să fie anexat

planul geometric al ambelor loturi de pământ, cu instalarea bornelor pe hat.

Totodată, să fie anexate la documentele menționate copiile, confirmate în modul

stabilit, din registrele de evidență a gospodăriilor sale și a lui Cornel Andronic în

perioada 2000 - 2017. În cererea adresată Primăriei sat. Corjeuți, a fost indicată

concret informația oficială solicitată.

Reclamanții au menționat că Primăria sat. Corjeuți a ignorat executarea

cerințelor, nu a efectuat noi măsurări conform solicitării, însă le-a prezentat niște

acte de măsurare efectuate anterior în lipsa lor până la demolarea gardului și

construcția gardului între gospodăriile nominalizate, măsurări ce reflectau incorect

situația chiar la momentul efectuării măsurărilor, acte de care dispuneau deja la

momentul înaintării cererii din 08 februarie 2017 și nu mai erau necesare. În

scrisoarea de însoțire s-a indicat că se expediază copiile din registrul de evidență a

gospodăriilor, însă în realitate s-au expediat niște copii, care nu sunt clare ce anume

reflectă și nu sunt confirmate de Primărie conform cerințelor stabilite cu ștampila

umedă.

Partea reclamantă a indicat că informația oficială primită poartă un caracter

formal, nefiind dat răspuns nici la o întrebare din cele solicitate și nefiind prezentate

copiile la documentele solicitate. Prin aceste acțiuni le-au fost prejudiciate drepturile

la informație și le-a fost cauzat un prejudiciu moral. Drept urmare a nefurnizării din

partea pârâților a informației solicitate, le-au fost cauzate mari suferințe psihice,

retrăiri sufletești pentru nedreptatea comisă în privința lor, ignorarea în totalmente

din partea pârâților a cerințelor lor o perioadă îndelungată. Astfel, pentru

compensarea prejudiciului moral cauzat este necesară încasarea de la pârâți în mod

solidar a câte 5000 de lei în beneficiul fiecăruia, sumă care va fi una echitabilă.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Buga și Nadejda Buga

împotriva Primăriei sat. Corjeuți, rl Briceni, lui Victor Andronic cu privire la

anularea actului de furnizare necorespunzătoare a informației oficiale și recuperarea

prejudiciului moral cauzat.

Prin decizia din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de

apel depusă de Alexandru Buga și Nadejda Buga și s-a menținut hotărârea din 16

octombrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.

Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe. Or, la 17 februarie 2017, prin răspunsul Primăriei sat.

Corjeuți, rl Briceni, la cererea reclamanților din 08 februarie 2017, le-a comunicat

că gospodăriile lui Cornel Andronic și Alexandru Buga au fost supuse măsurărilor

de mai multe ori și au fost întocmite acte, anexându-le. La fel, la cererea din 08

februarie 2017 a lui Alexandru Buga și Nadejdei Buga, le-au fost expediate copiile

din Registrul de evidență a gospodăriilor.

Concomitent instanța de apel a constatat că reclamanților le-au fost expediate

acte întocmite de Primăria sat. Corjeuți, rl Briceni, la diferite perioade de timp,

inclusiv după acțiunile familiei Andronic din luna mai 2016, pretinse a fi ilegale,

indicate în cererea din 08 februarie 2017. Astfel, a concluzionat că de către prima

instanță corect a fost stabilit precum că Primăria sat. Corjeuți, rl Briceni, în baza

2

scrisorii nr. 20 din 17 februarie 2017 și în baza actelor anexate la ea, a furnizat

informația solicitată de către Alexandru Buga și Nadejdei Buga.

De asemenea, a relevat că în baza art. 1422 Cod civil nu sunt temeiuri legale

pentru repararea prejudiciului moral solicitat de reclamanții Alexandru Buga și

Nadejda Buga.

La 22 iunie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.125), Alexandru Buga

și Nadejda Buga au declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2018 a Curții

de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei hotărâri noi de admitere integrală a cerințelor și anume anularea actului

Primăriei sat. Corjeuți rl Briceni de furnizare a informației necorespunzătoare și

nefurnizare a informației solicitate cu obligarea furnizorului de informație, Primăria

sat. Corjeuți rl Briceni, de a furniza în modul corespunzător și a elibera informația

solicitată, încasarea în mod solidar de la Primăria sat. Corjeuți, rl Briceni și de la

Primarul sat. Corjeuți, Victor Andronic în beneficiul fiecăruia a câte 5000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral.

În motivarea recursului s-a invocat că atât prima instanță, cât și instanța de apel

nu au elucidat complet cauza dată. Instanțele ierarhic inferioare incorect și abuziv

au apreciat probele acumulate, adoptând o hotărâre arbitrară, neîntemeiată și

nefondată.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 13 februarie 2018, iar Alexandru

Buga și Nadejda Buga au declarat recurs la 22 iunie 2018, conform sigiliului

oficiului poștal (f.d.125).

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților

la proces la 18 aprilie 2018, conform scrisorii de însoțire (f.d.94) și a fost

recepționată de către recurenți la 25 aprilie 2018, conform avizelor de recepție

(f.d.102-103). Astfel, recursul declarat la 22 iunie 2018, conform sigiliului oficiului

poștal (f.d.125), se consideră a fi în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Buga și Nadejda Buga,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

3

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Buga și Nadejda

Buga nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Alexandru Buga și Nadejda Buga.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

4

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Buga și Nadejda Buga

împotriva deciziei din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5