3ra-1095/18 — incalcarea dreptului privind accesul la informatie

3ra-1095/18 — incalcarea dreptului privind accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1095/18

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud.A. Țihonschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi)

DECIZIE

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Iurie Grecu și de avocatul Mihaela Rotari,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva

Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu

Aliona Lungu cu privire la recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație,

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 21 iulie 2017 Iurie Grecu a depus în instanța de judecată cerere, care ulterior

a fost concretizată, împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea

solicitând recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație și încasarea de la

pârâți a prejudiciului moral în mărime a cîte 15000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 30 iunie 2017 a adresat

Primăriei satului Ciuciulea cerere, prin care a solicitat să fie informat despre

desfășurarea concursului la funcția de director al grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea,

câți candidați au participat la concursul dat, numele lor de familie, copia diplomelor

de studii, a CV-lor candidaților.

A precizat reclamantul că răspunsurile recepționate sunt pur formale, iar după

conținut și formă contravin legii. Mai mult ca atât, Primăria satului Ciuciulea - ca

persoană juridică, Primarul satului Ciuciulea - ca autoritate publică locală, cu rea-

credință, în detrimentul obligațiilor și sarcinilor ce le revin conform competenței, cât

și în detrimentul valorilor drepturilor, libertăților, cât și intereselor sale ca persoană

fizică i-au îngrădit dreptul său de acces la informație, prin ce i-au cauzat un prejudiciu

moral considerabil.

Prin încheierea din 08 august 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni s-a

atras în proces ca intervenient accesoriu Lungu Aliona. (f.d. 25)

Prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni s-

a respins cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei

1

satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu

cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea lui

Grecu Iurie, reprezentat de avocatul Rotari Mihaela, privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie

Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea,

intervenient accesoriu Aliona Lungu cu privire la încălcarea dreptului de acces la

informație, repararea prejudiciului moral.

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de

Iurie Grecu; s-a menținut hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia,

sediul Glodeni.

La 19 iunie 2018 Iurie Grecu, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari, a depus

cerere de recurs împotriva încheierii din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii contestate, soluționând prin decizie problema

respectivă, cu ridicarea excepției de neconstituționalitate și cu trimiterea cauzei la

Curtea Constituționmală.

La 19 iunie 2018, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 149), Iurie

Grecu și avocatul Mihaela Rotari au declarat recurs împotriva deciziei din 03 mai

2018 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel incorect a interpretat

circumstanțele cauzei și a aplicat normele de drept material, adoptând o soluție ilegală

și neîntemeiată, rezultând din prisma aspectului de fapt, cât și de drept. Instanța de

apel nu a elucidat și nu a determinat circumstanțele importante pe marginea apelului

declarat, pornind de la normele de drept material prevăzute de art. 118 alin. (3) CPC.

În contextul dat, decizia contestată o consideră ilegală și pasibilă de a fi casată.

Prin decizia din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Iurie Grecu, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari, împotriva încheierii

din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți; s-a casat încheierea din 03 mai 2018 a Curții

de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu

împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient

accesoriu Aliona Lungu cu privire la încălcarea dreptului privind accesul la

informație, repararea prejudiciului moral și s-a pronunțat o nouă decizie sub formă de

încheiere, prin care s-a admis cererea lui Iurie Grecu și a avocatului Mihaela Rotari

privind sesizarea Curții Constituționale și s-a transmis Curții Constituționale cererea

lui Iurie Grecu și a avocatului Mihaela Rotari privind controlul constituționalității a

art. 5 alin. (5), lit. d) și art. 6 alin. (1), lit. a), f) al Legii privind protecția datelor cu

caracter personal, nr. 133 din 08.07.2011; s-a amânat examinarea cauzei, în odine de

recurs, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de

neconstituționalitate.

Prin decizia de inadmisibililitate din 06 septembrie 2018 a Curții Constituționale

s-a declrat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 5 alin.

(5), lit. d) și art. 6 alin. (1), lit. a), f) al Legii privind protecția datelor cu caracter

personal, ridicată de către Iurie Grecu.

2

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 03 mai 2018. Conform

materialelor cauzei, decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces

la data de 31 mai 2018 și recepționată de recurentul Iurie Grecu la 06 iunie 2018,

conform avizului de recepție (f.d. 132).

Astfel, Colegiul menționează că recursul declarat la 19 iunie 2018, conform

ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 149), este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 15 august 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Prin prisma art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Examinând argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va admite recursul declarat de Iurie Grecu și de avocatul Mihaela Rotari, va

casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și va pronunța o nouă

hotărâre, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o

nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2), lit. a), c) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a

interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, orice persoană care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a

obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

3

Art. 10 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11.05.2000, prevede

că persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin

reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de

legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu

caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condițiile legii. Orice persoană care

solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația

de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

La judecarea cauzei s-a constatat că la 30 iunie 2017, Iurie Grecu s-a adresat

către Primăria sat. Ciuciulea și Primarul sat. Ciuciulea cu o cerere prin care a solicitat

să-i fie prezentată informația cu privire la: desfășurarea concursului la funcția de

director al grădiniței nr. 1 din sat. Ciuciulea; numărul persoanelor care au participat

la concurs, specificând numele, prenumele și patronimicul acestora; eliberarea

copiilor CV-lor și a diplomelor de studii ale candidaților, precum și a procesului-

verbal al desfășurării concursului (f.d.6).

Conform răspunsului din 06 iulie 2016, Primarul sat. Ciuciulea a expediat în

adresa petiționarului copia procesului-verbal nr. 1 din 12.01.2016 privind admiterea

la concurs, lista candidaților, copia procesului-verbal nr. 2 din 19.02.2016 privind

rezultatele concursului și refuzul Alionei Lungu privind furnizarea informației despre

sine. Concomitent, petiționarul a fost informat, că conform art.7 alin.(l) și (2) lit.c) al

Legii privind accesul la informație, i se limitează furnizarea informației cu referire la

primirea copiei diplomelor de studii și a CV-lor candidaților, deoarece nu a justificat

scopul necesității primirii acestora.

Ulterior, la 07 iulie 2017 Iurie Grecu a formulat cererea prealabilă ce a fost

adresată pârâților, prin care și-a exprimat dezacordul cu răspunsul recepționat la 06

iulie 2017 și a solicitat, în mod repetat, prezentarea informației și a documentelor

solicitate (f.d.13)

Primarul sat. Ciuciulea prin răspunsul din 10 iulie 2017 și răspunsul repetat din

17 iulie 2017, a informat petiționarul despre faptul că Primăria sat. Ciuciulea, rl

Glodeni nu dispune de un organ ierarhic superior și conform art. 22, 23 al Legii

privind accesul la informație acesta este în drept de a se adresa cu acțiune în instanța

de judecată competentă (f.d. 14,15).

Grecu Iurie nefiind de acord cu răspunsurile recepționate, la 21 iulie 2017, a

depus în instanța de judecată cerere împotriva Primăriei sat. Ciuciulea și Primarului

sat. Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu solicitând recunoașterea

încălcării dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral.

Judecând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 19 decembrie 2017, a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului

Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu cu

privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral,

soluție menținută și de instanța de apel prin decizia din 03 mai 2018.

Colegiul verificând legalitatea actelor de dispoziței adoptate, consideră că

instanțele ierarhic inferioare, neîntemeiat au respins acțiunea depusă de Grecu Iurie,

rezultând din următoarele motive.

Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, dreptul

persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi ingrădit.

Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sînt obligate să asigure

4

informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de

interes personal.

Conform art. 4 alin. (1), 5 lit. a) din Legea privind accesul la informație, nr. 982

din 11 mai 2000,oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi

și de a face cunoscute informațiile oficiale. Furnizori de informații, adică posesori ai

informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi,

sunt persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea

publică ori instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și

culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Conform art. 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, furnizorul de

informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să asigure

informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public

și asupra problemelor de interes personal; să garanteze liberul acces la informație.

Conform art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea privind accesul la informație, persoana

care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau

inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la

informații, dar în special cu privire la neprezentarea sau prezentarea

necorespunzătoare a informațiilor solicitate.

Din materialele cauzei s-a stabilit că Grecu Iurie nefiind de acord cu răspunsurile

eliberate de pârâți a înaintat prezenta acțiune invocând că atât Primăria sat. Ciuciulea,

cât și Primarul sat. Ciuciulea au încălcat dreptul reclamantului de acces la informație

prin refurzul administrației publice locale de a elibera copiile CV-lor și a diplomelor

de studii ale candidaților care au participat la concursul pentru ocuparea funcției de

director al grădiniței nr. 1 din sat. Ciuciulea, rl. Glodeni.

În contextul dat, Colegiul menționează că instanțele de judecată și-au argumentat

poziția de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Grecu Iurie invocând

că acesta nu a probat că întrunește condițiile unei persoane special împuternicite cu

dreptul de acces la datele personale ale salariatului, precum și nu a obținut acordul

scris al ultimului la primirea acestor informații sau că oferirea informației este menită

de a preveni un pericol pentru viața sau sănătatea salariatului, drept urmare

reclamantul nu a prezentat temeiuri legale pentru furnizarea datelor solicitate.

La fel, instanțele de judecată s-au referit și la faptul că angajatorul i-a adus la

cunoștința salariatului – Aliona Lungu despre cererea lui Iurie Ghecu, la care aceasta

a refuzat în eliberarea copiei CV-lui și a diplomei de studii, motivând prin

nejustificarea interesului de către reclamant în susținerea solicitării sale și lipsa unei

formulări concrete privind scopul obținerii acestor informații.

Drept urmare, instanțele naționale au concluzionat că refuzul pârâților-

intimaților de a elibera copia CV-lui și a diplomei de studii a salariatului Aliona

Lungu este legal și întemeiat.

Colegiul analizând argumentele invocate de către instanțele de judecată referitor

la legalitatea refuzului eliberat de pârâți în vederea eliberării actelor solicitate de către

Iurie Grecu, consideră că sunt neîntemeiate și nu au suport legal, rezultând din

următoarele circumstanțe.

Conform art. 8 alin. (1), (2) din Legea privind accesul la informație, nr. 982 din

11 mai 2000, informația cu caracter personal face parte din categoria informației

oficiale cu accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică

5

identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții private,

intime și familiale. Accesul la informația cu caracter personal se realizează în

conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Articolul 7 alin. (3) al aceleiași Legi, prevede că, dacă accesul la informațiile,

documentele solicitate este parțial limitat, furnizorii de informații sînt obligați să

prezinte solicitanților părțile documentului, accesul la care nu conține restricții

conform legislației, indicîndu-se în locurile porțiunilor omise una din următoarele

sintagme: "secret de stat", "secret comercial", "informație confidențială despre

persoană". Refuzul accesului la informație, la părțile respective ale documentului se

întocmește cu respectarea prevederilor articolului 19 din prezenta lege.

Colegiul menționează că actele solicitate de către Iurie Grecu și anume CV-rile

și diplomele de studii ale candidaților ce au participat la concursul pentru ocuparea

funcției de director al grădineiței nr. 1 din sat. Ciuciuleni, rl Glodeni nu sunt acte ce

ar conține restricții în eliberarea acestora, or în aceste acte se conțin date referitor la

instituțiile de învățământ în care și-au făcut studiile candidații, pregătirea

profesională, cariera și limbile vorbite.

În circumstanțele relevate și conform normelor de drept material enunțate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că pârâții urmau să elibereze documentele solicitate de către Iurie

Grecu și anume CV-rile și diplomele de studii ale candidaților cu excepția unor date

care ar constitui violare a vieții private și a datelor cu caracter personal.

Conform art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133

din 08.07.2011, date cu caracter personal – orice informație referitoare la o persoană

fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana

identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire

la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale

fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Tot aici, Colegiul consideră că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că

informația solicitată de recurent face parte din categoria datelor cu caracter personal

și poate fi eliberată doar cu consimțământul subiectului acestor date.

În contextul dat, Colegiul menționează că rezultând din prevederile art. 7 al Legii

privind accesul la informație și art.10 paragraful 2 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, restrângerea dreptului

de acces liber la informațiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite

următoarele exigențe în privința acestei restrângeri, exigențe care s-au cristalizat și

constituit într-o constant cu reflectare juridică internă și internațională, denumită

regula “triplului test”: a) limitarea este prevăzută de lege, b) protejează un interes

legitim, c) să fie necesară într-o societate democratică.

Prin urmare, limitarea accesului la informațiile oficiale constituie o derogare cu

totul excepțională de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informații.

La caz, însă furnizorul de informație - Primăria sat. Ciuciulea și Primarul sat.

Ciuciulea nu a demonstrat că sunt întrunite elementele enunțate în privința restricției

aplicate, respectiv instanța de recurs consideră că argumentele reținute de pârâți în

sensul dat sunt neconvingătoare și lipsite de temei legal pentru îngrădirea accesului

la informare, furnizorul fiind obligat de a elibera informația solicitată de către

recurent.

6

De asemenea, nu poate fi reținută nici ipoteza instanței de apel referitor la faptul

că refuzul în eliberarea copiei de pe CV-ul și diploma de studii a salariatului de către

Primăria sat. Ciuciulea se justifică și prin art. 92 Codul muncii, care prevede că la

transmiterea datelor personale ale salariatului, angajatorul trebuie să respecte

următoarele cerințe: a) să nu comunice unor terți datele personale ale salariatului fără

acordul scris al acestuia, cu excepția cazurilor cînd acest lucru este necesar în scopul

prevenirii unui pericol pentru viața sau sănătatea salariatului, precum și a cazurilor

prevăzute de lege; b) să nu comunice datele personale ale salariatului în scopuri

comerciale fără acordul scris al acestuia; c) să prevină persoanele care primesc datele

personale ale salariatului despre faptul că acestea pot fi utilizate doar în scopurile

pentru care au fost comunicate și să ceară persoanelor în cauză confirmarea în scris a

respectării acestei reguli. Persoanele care primesc datele personale ale salariatului sînt

obligate să respecte regimul de confidențialitate, cu excepția cazurilor prevăzute de

lege; d) să permită accesul la datele personale ale salariatului doar persoanelor

împuternicite în acest sens, care, la rîndul lor, au dreptul să solicite numai datele

personale necesare exercitării unor atribuții concrete; e) să nu solicite informații

privind starea sănătății salariatului, cu excepția datelor ce vizează capacitatea

salariatului de a-și îndeplini obligațiile de muncă; f) să transmită reprezentanților

salariaților datele personale ale salariatului în modul prevăzut de prezentul cod și să

limiteze această informație numai la acele date personale care sînt necesare exercitării

de către reprezentanții respectivi a atribuțiilor lor.

În acest sens, Colegiul specifică că actele solicitate de către recurent nu cad sub

incedența prevederilor ce vizează datele cu caracter personal, or, instituțiile de

învățământ în care și-au făcut studiile, limbile vorbite, lucrările ștințiifice elaborate

nu sunt informații ce ar meni prevenirea unui pericol pentru viața sau sănătatea

salariatului.

Mai mult ca atât, Aliona Lungu fiind audiată ca intervenient accesoriu în cadrul

ședinței de judecată din prima instanță a confirmat faptul că într-adevăr nu a dat

consimțământul Primăriei sat. Ciuciuleni, rl Glodeni de a elibera informațiile

solicitate, din motiv că nu a cunoscut scopul necesității primirii acestor acte, însă

ulterior aceasta susținut că este de acord de a prezenta documentele solicitate de Iurie

Grecu. (f.d. 60-63)

În aceste ordine de idei, Colegiul consideră că prin acțiunile pârâților s-a admis

încălcarea dreptului a lui Iurie Grecu de acces la informație la soluționarea cererii

adresate Primăriei sat. Ciuciulea și Primarului sat. Ciuciulea, fapt ce rezultă că

instanța de apel la soluționarea litigiului a interpretat greșit prevederile legale ce

guvernează raportul juridic litigios în coroborare cu materialul probator prezentat de

părți. Or, dreptul de acces la informație constituie un drept fundamental al persoanei,

garantat atât de legislația națională, cât și de cea internațională.

În favoarea concluziei enunțate instanța de recurs reține că, conform art. 24 din

Legea cu privire la accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, în funcție de

gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public,

responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația

solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu

legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații

7

sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și

satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului.

În conformitate cu art.1422 alin.(1) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i

s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație,

instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de

existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

În conformitate cu art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciul

moral se determină de către instanța de judecată in funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura in

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul și statutul social al

persoanei vătămate.

Astfel, la examinarea cerinței privind compensarea prejudiciului moral, instanța

reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire.

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale acest criteriu se confirmă prin necesitatea ca partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze

prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege să

aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării

rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul

compensației depinde și de durata menținerii consecințelor vătămării. Instanța de

judecată, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, i-a în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul.

Pe cale de consecință, luând în considerare că instanța de recurs a constatat

încălcarea dreptului lui Iurie Grecu de a primi răspuns la cererea din 30 iunie 2017 și

la cererea prealabilă din 07 iulie 2017 se consideră întemeiată pretenția recurentului-

reclamant privind repararea prejudiciului moral cauzat prin nefurnizarea informației

solicitate.

Astfel, rezultând din criteriile prevăzute de lege pentru determinarea unei

reparații echitabile a prejudiciului moral cauzat, în funcție de circumstanțele cauzei,

precum și de pretențiile invocate, de complexitatea cauzei, de comportamentul

părților, de conduita furnizorului de informație și de importanța procesului pentru

reclamant, instanța de recurs consideră că este necesară încasarea de la Primăria sat.

Ciuciulea și de la Primarul sat. Ciuciulea în beneficiul lui Iurie Grecu a sumei de a

câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, care în opinia instanței de recurs este una

echitabilă și constituie o satisfacere echitabilă, nefiind excesivă pentru intimați, dar

care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat pentru recurentul-reclamant.

Totodată urmează a fi punctat și faptul că suma solicitată de reclamant cu titlu

de prejudiciu moral în mărime de a câte 15000 lei de la fiecare pârât este una exagerată

8

și nejustificată. Or, stabilirea cuantumului despăgubirilor se impune prin necesitatea

ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral

suferit. Ba mai mult, acesta trebuie astfel stabilit, încât să aibă efect compensatoriu și

nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victime.

În aceste ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că mărimea prejudiciului moral stabilit

este o sumă echitabilă în raport cu suferințele morale și psihice suportate de reclamant.

Cu referire la sancționarea pârâților datorită oferirii de către autoritatea publică

a unui răspuns formal și cu încălcarea termenilor legali de soluționare a cereriilor

adresate Primăriei sat. Ciuciulea și a Primarului sat. Ciuciulea, Colegiul constată că

anumite încălcări a termenilor privind acordarea răspunsurilor de către autoritatea

publică locală nu s-au depistat, or pârâții au furnizat parțial informația solicitată în

termenul stabilit de legislația națională, rezultând din următoarele motive.

Din materialele cauzei se atestă că Iurie Grecu a depus în adresa Primăriei sat.

Ciuciulea și a Primarului sat. Ciuciulea cerere la 30 iunie 2017 prin care a solicitat să

fie informat despre desfășurarea concursului la funcția de director al grădiniței nr. 1

din satul Ciuciulea, rl Glodeni câți candidați au participat la concursul dat, numele lor

de familie, copia diplomelor de studii, a CV-lor candidaților.

De asemenea, s-a stabilit că prin răspunsul din 06 iulie 2016, Primarul sat.

Ciuciulea a expediat în adresa petiționarului copia procesului-verbal nr. 1 din

12.01.2016 privind admiterea la concurs, lista candidaților, copia procesului-verbal

nr. 2 din 19.02.2016 privind rezultatele concursului și refuzul Alionei Lungu privind

furnizarea informației despre sine. Concomitent, petiționarul a fost informat, că

conform art.7 alin.(l) și (2) lit.c) al Legii privind accesul la informație, i se limitează

furnizarea informației cu referire la primirea copiei diplomelor de studii și a CV-lor

candidaților, deoarece nu a justificat scopul necesității primirii acestora.

Cu referire la cererea menționată supra, Colegiul reține că însăși recurentul în

cererea de chemare în judecată a confirmat faptul că a recepționat răspunsul din partea

autorităților locale la data de 06 iulie 2017, adică în termenul prevăzut de art. 16 alin.

(1) al Legii privind accesul la informație, care statuează că informațiile, documentele

solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile

pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării

cererii de acces la informație.

Așadar, Colegiul indică că pârâții s-au conformat dispozițiilor stabilite de Legea

privind accesul la informație și în termenul prevăzut de 15 zile lucrătoare de la data

înregistrării cererii de acces la informație au furnizat răspunsul datat cu 06 iulie 2017

în adresa solicitantului.

Cu referire la termenul de examinare și comunicare a răspunsului din partea

autorităților locale referitor la cererea prealabilă depusă la 07 iulie 2017 de către Iurie

Grecu, Colegiul reține următoarele.

Conform art. 22 alin. (2) al Legii privind accesul la informație, conducerea

furnizorului de informații și/sau organul ierarhic superior al acestuia va examina

contestările solicitanților de informații în decurs de 5 zile lucrătoare și va informa în

mod obligatoriu petiționarul despre rezultatele examinării în decurs de 3 zile

lucrătoare.

9

Materialul probator atestă că cererea prealabilă a lui Iurie Grecu a fost

înregistrată la Primăria sat. Ciuciulea la 07 iulie 2017 (f.d. 13).

Primăria sat. Ciuciulea a expediat în adresa lui Iurie Grecu raspunsurile la

cererea prealabilă din 07 iulie 2017 la data din 10 iulie 2017 și în mod repetat la data

din 17 iulie 2017 (f.d. 14, 15)

Din cererea de chemare în judecată se reliefează că Iurie Grecu ar fi recepționat

răspunsurile la cererea prealabilă din 07 iulie 2017 la data de 18 iulie 2017.

Colegiul menționează că la dosar lipsesc alte date care ar infirma argumentele

expuse de către Iurie Grecu în cererea de chemare în judecată.

În contextul celor expuse și rezultând din circumstanțele indicate supra, Colegiul

indică că furnizorul de informații a examinat în termen contestația solicitantului de

informații și conform rezultatelor examinării a expediat în termen răspunsul

solicitantului adresată către Primăria sat. Ciuciulea (data înregistrării cererii

prealabile – 07 iulie 2017 și data expedierea răspunsului 10 iulie 2017).

Sub aspectul dat, Colegiul susține că argumentele recurentului vis-a-vis de

încălcarea termenilor de satisfacere a cererilor de acces la informație de către

autoritatea publică locală nu și-au găsit confirmare, fapt ce demonstrază că criticile

lui Iurie Gregu formulate în sesnul dat sunt neîntemeiate și lipsite de suport legal.

De asemenea, Colegiul consideră inoportun de a sancționa pârâtul Primăria sat.

Ciuciulea, rl Glodeni pentru încălcarea comisă ori gravitatea efectelor pe care le-au

avut acțiunile funcționarului public nu sunt semnificative.

Din considerentele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul, va casa decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe și va pronunța o nouă hotărâre de

admitere parțială a cererii de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva

Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu

Aliona Lungu cu privire la recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație,

repararea prejudiciului moral.

În baza celor expuse, în conformitate cu art. 444, 445 alin. (1) lit. b), art.445 alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Iurie Grecu și de avocatul Mihaela Rotari .

Se casează decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 19

decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea,

Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu cu privire la

recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului

moral, și se pronunță o hotărâre nouă prin care:

- Se recunoaște încălcarea dreptului a lui Iurie Grecu de acces la informație la

soluționarea cererii adresată Primăriei sat. Ciuciulea, rl Glodeni și Primarului

sat. Ciuciulea, rl. Glodeni;

- Se admite parțial pretenția lui Iurie Grecu cu privire la repararea prejudiciului

moral.

10

- Se încasează de la Primăria sat. Ciuciulea, rl Glodeni și Primarul sat.

Ciuciulea, rl. Glodeni în beneficiul lui Iurie Grecu prejudiciul moral în

mărime de a câte 1000 (una mie) de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu se respinge ca

neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

11