3ra-1095/18 — incalcarea dreptului privind accesul la informatie

Dosarul nr. 3ra-1095/18 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud.A. Țihonschi) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi) DECIZIE 17 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Iurie Grecu și de avocatul Mihaela Rotari, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu cu privire la recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 21 iulie 2017 Iurie Grecu a depus în instanța de judecată cerere, care ulterior a fost concretizată, împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea solicitând recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație și încasarea de la pârâți a prejudiciului moral în mărime a cîte 15000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 30 iunie 2017 a adresat Primăriei satului Ciuciulea cerere, prin care a solicitat să fie informat despre desfășurarea concursului la funcția de director al grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea, câți candidați au participat la concursul dat, numele lor de familie, copia diplomelor de studii, a CV-lor candidaților. A precizat reclamantul că răspunsurile recepționate sunt pur formale, iar după conținut și formă contravin legii. Mai mult ca atât, Primăria satului Ciuciulea - ca persoană juridică, Primarul satului Ciuciulea - ca autoritate publică locală, cu rea- credință, în detrimentul obligațiilor și sarcinilor ce le revin conform competenței, cât și în detrimentul valorilor drepturilor, libertăților, cât și intereselor sale ca persoană fizică i-au îngrădit dreptul său de acces la informație, prin ce i-au cauzat un prejudiciu moral considerabil.

Prin încheierea din 08 august 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni s-a atras în proces ca intervenient accesoriu Lungu Aliona. (f.d. 25) Prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni s- a respins cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei 1 satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral. Prin încheierea din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea lui Grecu Iurie, reprezentat de avocatul Rotari Mihaela, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral.

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Iurie Grecu; s-a menținut hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni. La 19 iunie 2018 Iurie Grecu, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, soluționând prin decizie problema respectivă, cu ridicarea excepției de neconstituționalitate și cu trimiterea cauzei la Curtea Constituționmală. La 19 iunie 2018, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 149), Iurie Grecu și avocatul Mihaela Rotari au declarat recurs împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel incorect a interpretat circumstanțele cauzei și a aplicat normele de drept material, adoptând o soluție ilegală și neîntemeiată, rezultând din prisma aspectului de fapt, cât și de drept. Instanța de apel nu a elucidat și nu a determinat circumstanțele importante pe marginea apelului declarat, pornind de la normele de drept material prevăzute de art. 118 alin. (3) CPC. În contextul dat, decizia contestată o consideră ilegală și pasibilă de a fi casată.

Prin decizia din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Iurie Grecu, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari, împotriva încheierii din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți; s-a casat încheierea din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu cu privire la încălcarea dreptului privind accesul la informație, repararea prejudiciului moral și s-a pronunțat o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care s-a admis cererea lui Iurie Grecu și a avocatului Mihaela Rotari privind sesizarea Curții Constituționale și s-a transmis Curții Constituționale cererea lui Iurie Grecu și a avocatului Mihaela Rotari privind controlul constituționalității a art. 5 alin. (5), lit. d) și art. 6 alin. (1), lit. a), f) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, nr. 133 din 08.07.2011; s-a amânat examinarea cauzei, în odine de recurs, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.

Prin decizia de inadmisibililitate din 06 septembrie 2018 a Curții Constituționale s-a declrat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 5 alin. (5), lit. d) și art. 6 alin. (1), lit. a), f) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, ridicată de către Iurie Grecu. 2 Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 03 mai 2018. Conform materialelor cauzei, decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 31 mai 2018 și recepționată de recurentul Iurie Grecu la 06 iunie 2018, conform avizului de recepție (f.d.

132). Astfel, Colegiul menționează că recursul declarat la 19 iunie 2018, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 149), este în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 15 august 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Prin prisma art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Examinând argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Iurie Grecu și de avocatul Mihaela Rotari, va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și va pronunța o nouă hotărâre, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2), lit. a), c) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. 3 Art. 10 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11.05.2000, prevede că persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație.

Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate. La judecarea cauzei s-a constatat că la 30 iunie 2017, Iurie Grecu s-a adresat către Primăria sat. Ciuciulea și Primarul sat. Ciuciulea cu o cerere prin care a solicitat să-i fie prezentată informația cu privire la: desfășurarea concursului la funcția de director al grădiniței nr. 1 din sat. Ciuciulea; numărul persoanelor care au participat la concurs, specificând numele, prenumele și patronimicul acestora; eliberarea copiilor CV-lor și a diplomelor de studii ale candidaților, precum și a procesului- verbal al desfășurării concursului (f.d.6).

Conform răspunsului din 06 iulie 2016, Primarul sat. Ciuciulea a expediat în adresa petiționarului copia procesului-verbal nr. 1 din 12.01.2016 privind admiterea la concurs, lista candidaților, copia procesului-verbal nr. 2 din 19.02.2016 privind rezultatele concursului și refuzul Alionei Lungu privind furnizarea informației despre sine. Concomitent, petiționarul a fost informat, că conform art.7 alin.(l) și (2) lit.c) al Legii privind accesul la informație, i se limitează furnizarea informației cu referire la primirea copiei diplomelor de studii și a CV-lor candidaților, deoarece nu a justificat scopul necesității primirii acestora. Ulterior, la 07 iulie 2017 Iurie Grecu a formulat cererea prealabilă ce a fost adresată pârâților, prin care și-a exprimat dezacordul cu răspunsul recepționat la 06 iulie 2017 și a solicitat, în mod repetat, prezentarea informației și a documentelor solicitate (f.d.13) Primarul sat.

Ciuciulea prin răspunsul din 10 iulie 2017 și răspunsul repetat din 17 iulie 2017, a informat petiționarul despre faptul că Primăria sat. Ciuciulea, rl Glodeni nu dispune de un organ ierarhic superior și conform art. 22, 23 al Legii privind accesul la informație acesta este în drept de a se adresa cu acțiune în instanța de judecată competentă (f.d. 14,15). Grecu Iurie nefiind de acord cu răspunsurile recepționate, la 21 iulie 2017, a depus în instanța de judecată cerere împotriva Primăriei sat. Ciuciulea și Primarului sat. Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu solicitând recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral.

Judecând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 19 decembrie 2017, a respins cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral, soluție menținută și de instanța de apel prin decizia din 03 mai 2018. Colegiul verificând legalitatea actelor de dispoziței adoptate, consideră că instanțele ierarhic inferioare, neîntemeiat au respins acțiunea depusă de Grecu Iurie, rezultând din următoarele motive. Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi ingrădit.

Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sînt obligate să asigure 4 informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Conform art. 4 alin. (1), 5 lit. a) din Legea privind accesul la informație, nr. 982 din 11 mai 2000,oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale. Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Conform art. 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; să garanteze liberul acces la informație. Conform art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea privind accesul la informație, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate.

Din materialele cauzei s-a stabilit că Grecu Iurie nefiind de acord cu răspunsurile eliberate de pârâți a înaintat prezenta acțiune invocând că atât Primăria sat. Ciuciulea, cât și Primarul sat. Ciuciulea au încălcat dreptul reclamantului de acces la informație prin refurzul administrației publice locale de a elibera copiile CV-lor și a diplomelor de studii ale candidaților care au participat la concursul pentru ocuparea funcției de director al grădiniței nr. 1 din sat. Ciuciulea, rl. Glodeni.

În contextul dat, Colegiul menționează că instanțele de judecată și-au argumentat poziția de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Grecu Iurie invocând că acesta nu a probat că întrunește condițiile unei persoane special împuternicite cu dreptul de acces la datele personale ale salariatului, precum și nu a obținut acordul scris al ultimului la primirea acestor informații sau că oferirea informației este menită de a preveni un pericol pentru viața sau sănătatea salariatului, drept urmare reclamantul nu a prezentat temeiuri legale pentru furnizarea datelor solicitate.

La fel, instanțele de judecată s-au referit și la faptul că angajatorul i-a adus la cunoștința salariatului – Aliona Lungu despre cererea lui Iurie Ghecu, la care aceasta a refuzat în eliberarea copiei CV-lui și a diplomei de studii, motivând prin nejustificarea interesului de către reclamant în susținerea solicitării sale și lipsa unei formulări concrete privind scopul obținerii acestor informații. Drept urmare, instanțele naționale au concluzionat că refuzul pârâților- intimaților de a elibera copia CV-lui și a diplomei de studii a salariatului Aliona Lungu este legal și întemeiat. Colegiul analizând argumentele invocate de către instanțele de judecată referitor la legalitatea refuzului eliberat de pârâți în vederea eliberării actelor solicitate de către Iurie Grecu, consideră că sunt neîntemeiate și nu au suport legal, rezultând din următoarele circumstanțe.

Conform art. 8 alin. (1), (2) din Legea privind accesul la informație, nr. 982 din 11 mai 2000, informația cu caracter personal face parte din categoria informației oficiale cu accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică 5 identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții private, intime și familiale. Accesul la informația cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Articolul 7 alin. (3) al aceleiași Legi, prevede că, dacă accesul la informațiile, documentele solicitate este parțial limitat, furnizorii de informații sînt obligați să prezinte solicitanților părțile documentului, accesul la care nu conține restricții conform legislației, indicîndu-se în locurile porțiunilor omise una din următoarele sintagme: "secret de stat", "secret comercial", "informație confidențială despre persoană". Refuzul accesului la informație, la părțile respective ale documentului se întocmește cu respectarea prevederilor articolului 19 din prezenta lege. Colegiul menționează că actele solicitate de către Iurie Grecu și anume CV-rile și diplomele de studii ale candidaților ce au participat la concursul pentru ocuparea funcției de director al grădineiței nr. 1 din sat.

Ciuciuleni, rl Glodeni nu sunt acte ce ar conține restricții în eliberarea acestora, or în aceste acte se conțin date referitor la instituțiile de învățământ în care și-au făcut studiile candidații, pregătirea profesională, cariera și limbile vorbite. În circumstanțele relevate și conform normelor de drept material enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că pârâții urmau să elibereze documentele solicitate de către Iurie Grecu și anume CV-rile și diplomele de studii ale candidaților cu excepția unor date care ar constitui violare a vieții private și a datelor cu caracter personal. Conform art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011, date cu caracter personal – orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal).

Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Tot aici, Colegiul consideră că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că informația solicitată de recurent face parte din categoria datelor cu caracter personal și poate fi eliberată doar cu consimțământul subiectului acestor date.

În contextul dat, Colegiul menționează că rezultând din prevederile art. 7 al Legii privind accesul la informație și art.10 paragraful 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, restrângerea dreptului de acces liber la informațiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigențe în privința acestei restrângeri, exigențe care s-au cristalizat și constituit într-o constant cu reflectare juridică internă și internațională, denumită regula “triplului test”: a) limitarea este prevăzută de lege, b) protejează un interes legitim, c) să fie necesară într-o societate democratică. Prin urmare, limitarea accesului la informațiile oficiale constituie o derogare cu totul excepțională de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informații.

La caz, însă furnizorul de informație - Primăria sat. Ciuciulea și Primarul sat. Ciuciulea nu a demonstrat că sunt întrunite elementele enunțate în privința restricției aplicate, respectiv instanța de recurs consideră că argumentele reținute de pârâți în sensul dat sunt neconvingătoare și lipsite de temei legal pentru îngrădirea accesului la informare, furnizorul fiind obligat de a elibera informația solicitată de către recurent. 6 De asemenea, nu poate fi reținută nici ipoteza instanței de apel referitor la faptul că refuzul în eliberarea copiei de pe CV-ul și diploma de studii a salariatului de către Primăria sat.

Ciuciulea se justifică și prin art. 92 Codul muncii, care prevede că la transmiterea datelor personale ale salariatului, angajatorul trebuie să respecte următoarele cerințe: a) să nu comunice unor terți datele personale ale salariatului fără acordul scris al acestuia, cu excepția cazurilor cînd acest lucru este necesar în scopul prevenirii unui pericol pentru viața sau sănătatea salariatului, precum și a cazurilor prevăzute de lege; b) să nu comunice datele personale ale salariatului în scopuri comerciale fără acordul scris al acestuia; c) să prevină persoanele care primesc datele personale ale salariatului despre faptul că acestea pot fi utilizate doar în scopurile pentru care au fost comunicate și să ceară persoanelor în cauză confirmarea în scris a respectării acestei reguli.

Persoanele care primesc datele personale ale salariatului sînt obligate să respecte regimul de confidențialitate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege; d) să permită accesul la datele personale ale salariatului doar persoanelor împuternicite în acest sens, care, la rîndul lor, au dreptul să solicite numai datele personale necesare exercitării unor atribuții concrete; e) să nu solicite informații privind starea sănătății salariatului, cu excepția datelor ce vizează capacitatea salariatului de a-și îndeplini obligațiile de muncă; f) să transmită reprezentanților salariaților datele personale ale salariatului în modul prevăzut de prezentul cod și să limiteze această informație numai la acele date personale care sînt necesare exercitării de către reprezentanții respectivi a atribuțiilor lor.

În acest sens, Colegiul specifică că actele solicitate de către recurent nu cad sub incedența prevederilor ce vizează datele cu caracter personal, or, instituțiile de învățământ în care și-au făcut studiile, limbile vorbite, lucrările ștințiifice elaborate nu sunt informații ce ar meni prevenirea unui pericol pentru viața sau sănătatea salariatului. Mai mult ca atât, Aliona Lungu fiind audiată ca intervenient accesoriu în cadrul ședinței de judecată din prima instanță a confirmat faptul că într-adevăr nu a dat consimțământul Primăriei sat. Ciuciuleni, rl Glodeni de a elibera informațiile solicitate, din motiv că nu a cunoscut scopul necesității primirii acestor acte, însă ulterior aceasta susținut că este de acord de a prezenta documentele solicitate de Iurie Grecu.

(f.d. 60-63) În aceste ordine de idei, Colegiul consideră că prin acțiunile pârâților s-a admis încălcarea dreptului a lui Iurie Grecu de acces la informație la soluționarea cererii adresate Primăriei sat. Ciuciulea și Primarului sat. Ciuciulea, fapt ce rezultă că instanța de apel la soluționarea litigiului a interpretat greșit prevederile legale ce guvernează raportul juridic litigios în coroborare cu materialul probator prezentat de părți. Or, dreptul de acces la informație constituie un drept fundamental al persoanei, garantat atât de legislația națională, cât și de cea internațională.

În favoarea concluziei enunțate instanța de recurs reține că, conform art. 24 din Legea cu privire la accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații 7 sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului.

În conformitate cu art.1422 alin.(1) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. În conformitate cu art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată in funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura in care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul și statutul social al persoanei vătămate. Astfel, la examinarea cerinței privind compensarea prejudiciului moral, instanța reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale acest criteriu se confirmă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul compensației depinde și de durata menținerii consecințelor vătămării. Instanța de judecată, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, i-a în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul. Pe cale de consecință, luând în considerare că instanța de recurs a constatat încălcarea dreptului lui Iurie Grecu de a primi răspuns la cererea din 30 iunie 2017 și la cererea prealabilă din 07 iulie 2017 se consideră întemeiată pretenția recurentului- reclamant privind repararea prejudiciului moral cauzat prin nefurnizarea informației solicitate.

Astfel, rezultând din criteriile prevăzute de lege pentru determinarea unei reparații echitabile a prejudiciului moral cauzat, în funcție de circumstanțele cauzei, precum și de pretențiile invocate, de complexitatea cauzei, de comportamentul părților, de conduita furnizorului de informație și de importanța procesului pentru reclamant, instanța de recurs consideră că este necesară încasarea de la Primăria sat. Ciuciulea și de la Primarul sat. Ciuciulea în beneficiul lui Iurie Grecu a sumei de a câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, care în opinia instanței de recurs este una echitabilă și constituie o satisfacere echitabilă, nefiind excesivă pentru intimați, dar care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat pentru recurentul-reclamant.

Totodată urmează a fi punctat și faptul că suma solicitată de reclamant cu titlu de prejudiciu moral în mărime de a câte 15000 lei de la fiecare pârât este una exagerată 8 și nejustificată. Or, stabilirea cuantumului despăgubirilor se impune prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Ba mai mult, acesta trebuie astfel stabilit, încât să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victime. În aceste ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că mărimea prejudiciului moral stabilit este o sumă echitabilă în raport cu suferințele morale și psihice suportate de reclamant.

Cu referire la sancționarea pârâților datorită oferirii de către autoritatea publică a unui răspuns formal și cu încălcarea termenilor legali de soluționare a cereriilor adresate Primăriei sat. Ciuciulea și a Primarului sat. Ciuciulea, Colegiul constată că anumite încălcări a termenilor privind acordarea răspunsurilor de către autoritatea publică locală nu s-au depistat, or pârâții au furnizat parțial informația solicitată în termenul stabilit de legislația națională, rezultând din următoarele motive. Din materialele cauzei se atestă că Iurie Grecu a depus în adresa Primăriei sat. Ciuciulea și a Primarului sat. Ciuciulea cerere la 30 iunie 2017 prin care a solicitat să fie informat despre desfășurarea concursului la funcția de director al grădiniței nr. 1 din satul Ciuciulea, rl Glodeni câți candidați au participat la concursul dat, numele lor de familie, copia diplomelor de studii, a CV-lor candidaților.

De asemenea, s-a stabilit că prin răspunsul din 06 iulie 2016, Primarul sat. Ciuciulea a expediat în adresa petiționarului copia procesului-verbal nr. 1 din 12.01.2016 privind admiterea la concurs, lista candidaților, copia procesului-verbal nr. 2 din 19.02.2016 privind rezultatele concursului și refuzul Alionei Lungu privind furnizarea informației despre sine. Concomitent, petiționarul a fost informat, că conform art.7 alin.(l) și (2) lit.c) al Legii privind accesul la informație, i se limitează furnizarea informației cu referire la primirea copiei diplomelor de studii și a CV-lor candidaților, deoarece nu a justificat scopul necesității primirii acestora.

Cu referire la cererea menționată supra, Colegiul reține că însăși recurentul în cererea de chemare în judecată a confirmat faptul că a recepționat răspunsul din partea autorităților locale la data de 06 iulie 2017, adică în termenul prevăzut de art. 16 alin. (1) al Legii privind accesul la informație, care statuează că informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație. Așadar, Colegiul indică că pârâții s-au conformat dispozițiilor stabilite de Legea privind accesul la informație și în termenul prevăzut de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație au furnizat răspunsul datat cu 06 iulie 2017 în adresa solicitantului.

Cu referire la termenul de examinare și comunicare a răspunsului din partea autorităților locale referitor la cererea prealabilă depusă la 07 iulie 2017 de către Iurie Grecu, Colegiul reține următoarele. Conform art. 22 alin. (2) al Legii privind accesul la informație, conducerea furnizorului de informații și/sau organul ierarhic superior al acestuia va examina contestările solicitanților de informații în decurs de 5 zile lucrătoare și va informa în mod obligatoriu petiționarul despre rezultatele examinării în decurs de 3 zile lucrătoare. 9 Materialul probator atestă că cererea prealabilă a lui Iurie Grecu a fost înregistrată la Primăria sat. Ciuciulea la 07 iulie 2017 (f.d. 13). Primăria sat.

Ciuciulea a expediat în adresa lui Iurie Grecu raspunsurile la cererea prealabilă din 07 iulie 2017 la data din 10 iulie 2017 și în mod repetat la data din 17 iulie 2017 (f.d. 14, 15) Din cererea de chemare în judecată se reliefează că Iurie Grecu ar fi recepționat răspunsurile la cererea prealabilă din 07 iulie 2017 la data de 18 iulie 2017. Colegiul menționează că la dosar lipsesc alte date care ar infirma argumentele expuse de către Iurie Grecu în cererea de chemare în judecată. În contextul celor expuse și rezultând din circumstanțele indicate supra, Colegiul indică că furnizorul de informații a examinat în termen contestația solicitantului de informații și conform rezultatelor examinării a expediat în termen răspunsul solicitantului adresată către Primăria sat.

Ciuciulea (data înregistrării cererii prealabile – 07 iulie 2017 și data expedierea răspunsului 10 iulie 2017). Sub aspectul dat, Colegiul susține că argumentele recurentului vis-a-vis de încălcarea termenilor de satisfacere a cererilor de acces la informație de către autoritatea publică locală nu și-au găsit confirmare, fapt ce demonstrază că criticile lui Iurie Gregu formulate în sesnul dat sunt neîntemeiate și lipsite de suport legal. De asemenea, Colegiul consideră inoportun de a sancționa pârâtul Primăria sat. Ciuciulea, rl Glodeni pentru încălcarea comisă ori gravitatea efectelor pe care le-au avut acțiunile funcționarului public nu sunt semnificative.

Din considerentele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul, va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și va pronunța o nouă hotărâre de admitere parțială a cererii de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu cu privire la recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral.

În baza celor expuse, în conformitate cu art. 444, 445 alin. (1) lit. b), art.445 alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Iurie Grecu și de avocatul Mihaela Rotari . Se casează decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Aliona Lungu cu privire la recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral, și se pronunță o hotărâre nouă prin care: - Se recunoaște încălcarea dreptului a lui Iurie Grecu de acces la informație la soluționarea cererii adresată Primăriei sat.

Ciuciulea, rl Glodeni și Primarului sat. Ciuciulea, rl. Glodeni; - Se admite parțial pretenția lui Iurie Grecu cu privire la repararea prejudiciului moral. 10 - Se încasează de la Primăria sat. Ciuciulea, rl Glodeni și Primarul sat. Ciuciulea, rl. Glodeni în beneficiul lui Iurie Grecu prejudiciul moral în mărime de a câte 1000 (una mie) de lei. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu se respinge ca neîntemeiată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 11