3ra-1162/18 — constatarea încălcării dreptului privind accesul la informatie si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1162/18

Prima instanță: Jud. Drochia, sediul Glodeni (jud. A. Țihonschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

judecătorii: Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Iurie Grecu, reprezentat de către

avocatul Mihaela Rotari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva

Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Ecaterina

Veringa cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 3 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul

declarat de Iurie Grecu și s-a menținut hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei

Drochia, sediul Glodeni,

c o n s t a t ă :

La 28 iulie 2017 Iurie Grecu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei satului Ciuciulea, Primarului satului Ciuciulea, intervenient accesoriu Ecaterina

Veringa cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 3 ianuarie 2017 a depus cerere

către Primăria satului Ciuciulea, prin care a solicitat să fie informat despre desfășurarea

concursului la funcția publică de secretar al Consiliului local, si anume : câți candidați au

participat la concursul dat, numele acestora de familie, copia diplomelor de studii și a CV-

ului candidaților. În rezultatul căruia, la 18 ianuarie 2017 a primit un răspuns.

Nefiind de acord cu acesta, la data de 20 ianuarie 2017 a depus cererea prealabilă către

Primăria satului Ciuciulea, prin care în mod repetat a solicitat să fie informat despre datele

desfășurării concursului nominalizat supra.

La data de 16 februarie 2017 a primit răspuns la cererea sa, cu care la fel nu este de

acord.

În opinia reclamantului răspunsurile primite sunt pur formale, iar după forma și

conținut, în contradicție cu legea.

1

A menționat, că prin acțiunile sale, Primăria satului Ciuciulea, ca persoană juridică, cu

rea voință, în detrimentul obligațiunilor și sarcinilor ce le revin conform competenței, cât

și în detrimentul valorilor drepturilor, libertăților și intereselor sale ca persoană fizică, i-a

îngrădit dreptul de acces la informație, prin ce i-a cauzat un prejudiciu moral considerabil.

În urma concretizării cerințelor reclamantul a solicitat recunoașterea dreptului îngrădit

de acces la informație, sancționarea pârâților și încasarea de la aceștia, în mod individual,

a prejudiciului moral cauzat în sumă a câte 15 000 de lei.

Prin încheierea din 2 august 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, a fost atrasă

în proces în calitate de intervenient accesoriu Ecaterina Veringa.

Prin încheierea protocolară din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni, a fost atras în proces în calitate de copîrît Primarul satului Ciuciulea.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, acțiunea

depusă de Iurie Grecu a fost respinsă.

Ulterior, la 3 mai 2018, Iurie Grecu a invocat excepția de neconstituționalitate,

solicitând sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova în vederea controlului

constituționalității prevederilor art.5 alin.(5) lit. d), art. 6 alin.(1) lit. a), f) din Legea nr.

133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Prin încheierea din 3 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea lui Iurie

Grecu cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Prin decizia din 3 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de

Iurie Grecu și s-a menținut hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni.

La data de 16 iulie 2018, Iurie Grecu, reprezentat de către avocatul Mihaela Rotari a

declarat recurs împotriva deciziei din 3 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și asupra

încheierii aceleiași instanțe, din aceeași dată, prin care a fost respinsă cererea cu privire

la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, o

consideră neîntemeiată și nefondată din considerentele ce urmează. Instanța de apel s-a

expus asupra cererii de apel în mod selectiv și unilateral. La fel, critic și neobiectiv a dat

o apreciere incorectă a probelor anexate la materialele cauzei.

Mai mult, instanța de judecată nu s-a expus asupra faptului că au fost încălcate

prevederile legale și anume: art. 7, 15, 20 alin.(1), (2), art. 34 alin.(1), (2), art. 53 alin.(1)

din Constituția Republicii Moldova, Legea nr. 982 privind accesul la informație.

A declarat că, prevederile art. 3, 4, 5, 6 din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind

protecția datelor cu caracter personal vin în contradicție cu dispozițiile art. 34 alin. (1),

(2) din Constituția Republicii Moldova, fapt pentru care a solicitat ridicarea excepției de

neconstituționalitate.

A specificat că, au fost întrunite prevederile legale în scopul admiterii cererii privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii instanței de fond cu trimiterea cauzei la rejudecare. Totodată, a mai solicitat,

casarea încheierii contestate și emiterea unei decizii prin care să fie admis demersul cu

privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

2

În conformitate cu prevederile art. 429 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

recursul împotriva deciziei se consideră declarat și împotriva încheierilor, chiar dacă

acestea au fost emise după pronunțarea hotărârii atacate cu recurs.

În temeiul art. 121 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată poate

ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau

cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs

împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 3 mai 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 26 iunie 2018.

Astfel recursul declarat la data de 16 iulie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Iurie Grecu, reprezentat de către

avocatul Mihaela Rotari, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

3

(Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul

de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Iurie Grecu, reprezentat de

către avocatul Mihaela Rotari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

Totodată, luând în considerare prevederile art. 121 alin. (5) din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs precizează că, solicitarea recurentului cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate nu poate fi examinată.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Iurie Grecu, reprezentat de către

avocatul Mihaela Rotari.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

4