3ra-146/18 — incalcarea dreptului de acces la informatie

Dosarul nr. 3ra-146/18

Prima instanță: Jud. Drochia (sediul Glodeni)

Jud. A. Țihonschi

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți:

S. Procopciuc, A.Garbuz, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului judecător: Dumitru Visternicean

Judecători: Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grecu Iurie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grecu Iurie

împotriva Primăriei s. Ciuciulea, Primarului s. Ciuciulea, Calistru Ilie, Veringa

Ecaterina, intervenint accesoriu Cobîlaș Rodica privind încălcarea dreptului de

acces la informație, repunerea în drepturile îngrădite și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 03 octombrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Grecu Iurie și menținută hotărârea Judecătoriei Drochia

(sediu Glodeni) din 23 iunie 2017,

c o n s t a t ă :

La 25 ianuarie 2017, Grecu Iurie a înaintat acțiunea către Primăria satului

Ciuciulea, Primarul satului Ciuciulea, Calistru Ilie, Veringa Ecaterina intervenint

accesoriu Cobîlaș Rodica cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație,

repunerea în drepturile îngrădite și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat, că la data de 11 noiembrie 2016 a depus cerere

către primarul satului Ciuciulea, prin care a solicitat să fie informat privind

desfășurarea concursului la funcția publică de specialist funciar în cadrul primăriei,

câți candidați au participat la concursul dat, numele lor de familie, copia diplomelor

de studii și a CV-ului candidaților.

A explicat că, la 08 decembrie 2016 a primit un răspuns. Nefiind de acord cu

acesta, la data de 19 decembrie 2016 a depus cererea prealabilă către Primarul satului

Ciuciulea, prin care în mod repetat a solicitat să fie informat privind datele

desfășurării concursului nominalizat supra.

A menționat că, la 29 decembrie 2016 a primit răspunsul la cererea prealabilă,

cu care la fel nu este de acord. Exprimă dezacordul cu răspunsurile oferite dat fiind,

că prin aceasta a fost dus în eroare, răspunsurile sunt pur formale, iar după forma și

conținut contravin legii.

A relatat că, prin acțiunile sale, primăria satului Ciuciulea, ca persoană juridică,

primarul satului Ciuciulea, ca autoritate publică locală, și funcționarul public,

Veringa Ecaterina, ca persoana cu funcție de răspundere, cu rea voință, în

detrimentul obligațiunilor și sarcinilor ce le revin conform competenței, cât și în

detrimentul valorilor drepturilor, libertăților, cât și intereselor sale ca persoană

fizică, i-au îngrădit dreptul său de acces la informație, prin ce i-au cauzat prejudicii

morale considerabile.

A solicitat recunoașterea și repunerea sa în drepturile îngrădite la accesul la

informație, încasarea de la pârâți, în mod solidar, a prejudiciului moral cauzat în

sumă de 3800 lei.

La 22 februarie 2017, Grecu Iurie a depus cererea de majorare a pretențiilor,

prin care a solicitat încasarea de la pârâți, în mod solidar, a prejudiciului moral cauzat

în sumă de 9000 lei.

La 19 aprilie 2017, reclamantul Grecu Iurie a depus cererea prin care a

completat temeiurile acțiunii și anume, a menționat că atât răspunsul la cererea de

furnizare a informațiilor din 11 noiembrie 2016, cât și răspunsul la cererea prealabilă

sunt formale, adică nu conțin informațiile solicitate.

La fel, a indicat că răspunsurile date de pârâți sunt oferite cu încălcarea

termenului stabilit de normele legale, care obligă autoritățile publice să asigure

informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes

public.

La 09 iunie 2017 reclamantul Grecu Iurie a depus cererea de completare a

cerințelor prin care a extins pretențiile, solicitând încasarea de la pârâți în beneficiul

său a prejudiciului moral în sumă de 30000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia (sediul Glodeni) din 23 iunie 2017, s-a

respins cererea înaintată de Grecu Iurie către Primăria satului Ciuciulea, Primarul

satului Ciuciulea, Calistru Ilie, Veringa Ecaterina intervenint accesoriu Cobîlaș

Rodica cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repunerea în

drepturile îngrădite și repararea prejudiciului moral. S-a încasat de la Grecu Iurie în

beneficiul Ecaterinei Veriga cheltuielile de judecată în sumă de 800 lei. S-a încasat

de la Grecu Iurie în beneficiul Primăriei s. Ciuciulea, cheltuielile de judecată în sumă

de 2500 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03 octombrie 2017 s-a respins apelul

declarat de Grecu Iurie, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Drochia (sediul Glodeni)

din 23 iunie 2017, în pricina civilă la cererea înaintată de Grecu Iurie către Primăria

satului Ciuciulea, Primarul satului Ciuciulea, Calistru Ilie, Veringa Ecaterina

intervenint accesoriu Cobîlaș Rodica cu privire la încălcarea dreptului de acces la

informație, repunerea în drepturile îngrădite și repararea prejudiciului moral.

La 05 ianuarie 2018 Grecu Iurie a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 03

octombrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Drochia (sediul Glodeni) din 23 iunie

2017, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței, invocând că

instanța de judecată a apreciat greșit probele și înscrisurile administrate la caz, fapt

ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material.

În acest sens, susține că instanța de judecată nu a elucidat pe deplin toate

circumstanțele în raport cu argumentele și probele prezentate și a trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor pricinii, fără a da apreciere acestora în coraport

cu normele de drept invocate ca fiind lezate.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată la 03 octombrie 2017, expediată în adresa părților la 29 noiembrie 2017

(f.d 116), recepționată de recurent la 01 decembrie 2017, fapt confirmat prin avizul

de recepție ( f.d. 121).

Astfel, având în vedere că recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 03 octombrie 2017 a fost depus la 05 ianuarie 2018, în conformitate cu

art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține

următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Grecu Iurie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Grecu Iurie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Dumitru Visternicean

Judecători

Mariana Pitic

Nicolae Craiu